Mijloacele de informare ale sistemului
si educatia tinerei generatii.
Tineretul nostru se imbecilizează?
Economismul, pragmatismul şi utilitarismul şi-ar
fi pus atât de masiv amprenta asupra actualului sistem de învăţământ încât
valorile culturii europene ar fi periclitate iar tineretul, imbecilizat.
Concursurile televizate de tipul cine ştie câştigă, sau mai exact, devine milionar, dau prin ele însele măsura nivelului precar al cunoştinţelor de cultură generală al participanţilor, mai cu seamă al celora din tânăra generaţie.
Concursurile televizate de tipul cine ştie câştigă, sau mai exact, devine milionar, dau prin ele însele măsura nivelului precar al cunoştinţelor de cultură generală al participanţilor, mai cu seamă al celora din tânăra generaţie.
Dar nu aceste emisiuni de divertisment, şi nici nenumăratele inepţii, difuzate din păcate în anumite segmente ale mass media l-au determinat pe Bernhard Heinzlmaier, psiholog şi filolog, co-fondator al Institutului de investigare a nivelului cultural al tinerei generaţii, cu sediul la Viena, să tragă un semnal de alarmă prin ultima sa carte, provocator intitulată «Performeuri, stilişti, egoişti – despre un tineret care s-a dezis de la vechile idealuri». Heinzlmaier, care cu străşnicie urmăreşte de mai mulţi ani dramatica eroziune a ceea ce poate fi numit cultura umanistă în rândul tinerei generaţii din Germania şi Austria, ia în vizor sistemul de învăţământ, excesiva economizare a acestuia, sub „oblăduirea OECD”.
Programele de învăţământ sunt elaborate doar în
funcţie de cerinţele pieţii. La modă sunt ştiinţele naturii, ştiinţele
economice, date de-o parte sunt educaţia literară, muzicală, plastică. Autorul,
care deplânge în paginile cotidianului «Die Welt» „sistematica
imbecilizare a tineretului, aruncat cu un orizont îngustat de cunoaştere şi cu
sufletul uscat într-o inumană societate în care doar performanţele contează”,
se teme că renunţarea la cultura umanistă ar periclita chiar ordinea
democratică a societăţii noastre, pe termen lung sau mai scurt.
Heinzlmaier nu este singurul care avertizează
asupra acestui risc datorat şi faptului că, în absenţa unei cunoaşteri mai
profunde a trecutului şi prezentului, liberul arbitru şi calitatea opţiunilor
politice vor avea de suferit. Deja într-un interviu publicat în 2007, în ziarul
«Die Presse» autorul semnala că în societatea multiculturală occidentală,
tânăra generaţie autohtonă, care nu se mai află în posesia unui puternic set de
valori morale, religioase şi habitudini tradiţionale este confruntată cu membri
unor comunităţi religioase şi etnice, în majoritate de imigranţi, încă
tributari unor mentalităţi şi unui comportament, în parte patriarhal – arhaice.
Acest clivaj în cadrul aceleiaşi generaţii, deţine un deloc neglijabil
potenţial conflictual. Cum în ultima vreme semnalele de alarmă de felul celor
pe care acum le lansează Bernhard Heinzlmaier nu au lipsit, se naşte fireasca
întrebare – ce-i de făcut? Alternativele la învăţământul de stat există dar ele
nu sunt accesibile decât acelor membri ai societăţii care au suficientă dare de
mână să-şi trimită odraslele la şcolile particulare, la internate şi licee de
elită. Deşi facultăţile umaniste sunt încă masiv frecventate de studenţi, ele
sunt dependente de factorii economici în materie de finanţare a diverselor
programe şi proiecte. Germania bunăoară, duce lipsă la ora actuală de ingineri,
de cadre medicale şi chiar de profesori şi educatori. Şi atunci nu trebuie
totuşi orientate preferinţele tinerilor studioşi înspre amintitele domenii?
Tinerii de azi sunt pragmatici, individualişti supuşi unei puternice presiuni a
opţiunilor. Este foarte greu uneori să alegi când ai de unde dar este mai uşor
atunci când „eşti orientat”. Valorile actuale sunt succesul, imaginea publică
favorabilă, strălucitoare, performanţele materiale şi profesionale. De timpuriu
tinerii sunt „dresaţi” de chiar mass media şi noile tehnologii de comunicare,
astfel încât să poată atinge aceste obiective. Ei sunt învăţaţi să joace un
rol, să se prezinte excelent, să se vândă cât mai bine. Heinzlmaier crede că
economizarea învăţământului ar fi o palmă dată idealurilor generaţiei 68, anul
revoltelor studenţeşti din Europa occidentală, revolte care s-au soldat şi cu
implementarea unor metode anti autoritare în sistemul de educaţie şi
învăţământ, cu scandarea unor idealuri ecologist-stângiste. Numeroşi militanţi
de odinioară s-au lăsat „corupţi” de aşa numita societate egocentrică a anilor
90, crede autorul cărţii citate. Studii recente, confirmă însă şi dorinţa tot
mai multor tineri de a întemeia o familie, dar şi dificultatea de a stabili
momentul optim al unui planning familial. Această nostalgie „domestică” are o
explicaţie: în vremuri nesigure, familia este factorul principal de siguranţă
şi stabilitate. Pledoaria finală a lui Bernhard Heinzlmaier este în favoarea
revenirii în educaţie şi învăţământ la valorile culturii umaniste, eliberarea
de sub imperativele unui economism pentru care valoarea supremă este
rentabilitatea financiară. Dacă un nou curent de emancipare şi primenire
umanistă a societăţii nu se va impune şi în sistemul de învăţământ, dacă
societatea civilă nu va fi reimpulsionată, viitorul va fi sumbru, conchide
expertul austriac.
Autor:
Rodica Binder
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.