Unul dintre marii duhovnici ai Ortodoxiei, părintele protosinghel Petroniu Tănase, a plecat ieri la Hristos. Fostul egumen al Schitului românesc Prodromu de la Muntele Athos a fost un cunoscut duhovnic, iubit de credincioși, atât în România, cât și în Grecia.
„Cum ți-ai pregătit aripile aici, așa o să zbori dincolo ...“, spunea părintele Petroniu Tănase, care și-a început zborul lin ieri după-amiază. Marele duhovnic a simțit încă din luna ianuarie că Dumnezeu îl va chema curând în împărăția cerurilor, când și-a anunțat retragerea din ascultarea de egumen al Schitului Prodromu din Muntele Athos. Trecerea sa la cele veșnice reprezintă o pierdere, atât pentru obștea schitului românesc de la Muntele Athos, cât și pentru întreaga Ortodoxie, fiind un duhovnic iubit deopotrivă în Grecia și România natală.
Slujba de înmormântare va avea loc mâine, 24 februarie, conform rânduielilor monahale din Sfântul Munte, anunță Agenția de știri BASILICA.Duhovnic smerit, cu trei diplome de licență.
Părintele protosinghel Petroniu Tănase s-a născut în anul 1914, în comuna Fărcașa din județul Neamț. Pașii tinereții, îndrumați de râvnă dumnezeiască, l-au purtat la începuturi la Mănăstirea Neamț, unde s-a și călugărit. Din creierii munților moldavi a plecat apoi la Mănăstirea Antim din București, urmează cursurile Facultății de Teologie, a celei de Matematică și Filosofie, remarcându-se, deodată, ca un strălucit și smerit monah al Antimului.
A fost membru al „Rugului Aprins“ de la Mănăstirea Antim, ultimul bastion de rezistență al intelectualității creștine românești interbelice, distrus definitiv de regimul comunist la sfârșitul anilor 50, prin întemnițarea membrilor. Dornic de o viață spirituală intensă și netulburată, părintele Petroniu Tănase ajunge la Sfântul Munte în anul 1978. Odată cu venirea lui aici, obștea Schitului românesc Prodromu se revigorează.
Din anul 1984, părintele Petroniu Tănase este protosinghel, duhovnic și bibliotecar, făcând ca toate să respire românește, „simțindu-se duh românesc“.
Printre cărțile scrise de duhovnicul Petroniu se numără: „Ușile pocăinței. Meditații duhovnicești la vremea Triodului“, apărută la Editura Trinitas, „Chemarea Sfintei Ortodoxii“ și „Bine ești cuvântat, Doamne - meditații“, ambele apărute în anul 2006, la Editura Bizantina, București.„Nimic nu se împlinește fără puterea Duhului Sfânt“.
În vara anului trecut , Inalt Preasfintitul Teofan, Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, s-a întâlnit la Schitul românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos cu, pe atunci, starețul acestui așezământ monahal, părintele Petroniu. Înalt Preasfinția Sa a împărtășit apoi și cititorilor „Ziarului Lumina“ din învățăturile marelui duhovnic. „În timpul șederii noastre la Prodromu, l-am întâlnit pe părintele stareț Petroniu Tănase, care ne-a vorbit despre viața Bisericii, despre viața monahală, în special. Dată fiind statura duhovnicească a părintelui Petroniu, vârsta și experiența Cuvioșiei Sale, am socotit de bine a comunica și altora, în sinteză, cele auzite de la marele duhovnic athonit“, rememora, pentru credincioși, IPS Teofan, care a remarcat la părintele Petroniu un „glas încet, adânc“ și „o coerență uimitoare în exprimare“.
Astfel, părintele Petroniu a îndemnat ca „Biserica Ortodoxă să rămână «duhovnicie». Nimic nu se împlinește fără puterea Sfântului Duh. Astăzi duhul lumii pătrunde peste tot, uneori chiar în Biserică, în viața de parohie și de mănăstire. Cu ajutorul duhovnicului, omul este chemat să se înduhovnicească prin Hristos Cel mort și înviat care a pnevmatizat, îndumnezeit firea umană pe care a înălțat-o la cer, așezând-o pe tronul Sfintei Treimi“.
Părintele stareț, trecut ieri la Domnul, a făcut referire și la slujirea arhiereului, care „este chemat să manifeste dârzenie întru apărarea credinței, în relație cu eterodocșii și întru promovarea unei vieți curate. Chipul Sfântului Ioan Gură de Aur și al Sfântului Vasile cel Mare sunt elocvente în acest sens pentru orice slujire arhierească. Încrederea preoților și credincioșilor în ierarh se menține atunci când aceștia arată fermitate întru apărarea credinței și a unei viețuiri creștine curate“.
IPS Teofan a subliniat cu același prilej că aceste gânduri au fost exprimate „dintr-o inimă continuu rugătoare, dintr-o minte luminată de smerenie, dintr-o experiență de aproape un secol de viață“.
„Singuri trebuie să ne îndreptăm, prin căință sinceră, fapte bune, post și rugăciune...“
Protosinghelul Petroniu Tănase din Sfântul Munte Athos a plecat la cer. Domnul Dumnezeu a chemat la Sine una din cele mai frumoase flori răsărite în veacul trecut pe pământul românesc. Întreaga sa viață a fost o jertfă continuă în duh de rugăciune. De foc i-a fost rugăciunea cât a trăit pe pământ. Nădăjduim că focul rugăciunii pentru noi, cei din lume, va fi și mai intens după plecarea părintelui Petroniu în veșnicie.
Îl plâng călugării din Moldova și din țară, îl plâng părinții atoniți, îl plâng miile de pelerini veniți din Țara Carpaților să se odihnească pentru o clipă în incinta sacră a Schitului Prodromul. Îl plângem cu toții, dar „nu ca cei ce nu au nădejde“. Om al Învierii, părintele Petroniu cel răstignit prin smerenie de-a lungul întregii sale vieți, se odihnește acum în lumina Celui răstignit și înviat. Dumnezeu să-l odihnească în pace și, acolo sus, să aibă grijă, prin rugăciune, de noi răstigniții, îndurerații acestei lumi, doritori ca și el de lumina Învierii. Veșnică să-i fie pomenirea ! În Domnul să-i fie odihna ! Împărăția Cerurilor să-i fie moștenirea ca răsplată pentru viața ce a dus-o pe pământ !
† Teofan,
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei