Predica la ziua Anului Nou

Anul iti va merge bine, nu cand tu vei zace beat in ziua cea dintai a lui, ci cand atat in ziua cea dintai, cat si in cea de pe urma, si in fiecare zi tu vei face fapte placute lui Dumnezeu. Nu betia insenineaza, ci rugaciunea, nu vinul, ci cuvantul infranarii. Vinul starneste furtuna, cuvantul lui Dumnezeu aduce liniste. Acela aduce neliniste in inima, acesta alunga zgomotul; acela intuneca mintea, acesta lumineaza pe cea intunecata; acela aduce intristarea, care inainte era departe, acesta ia grija, care este de fata. Caci nimica nu poate asa de tare insenina, ca invatatura intelepciunii, de a pretui putin lucrurile cele de acum, a tinti la cele viitoare, a recunoaste cele pamantesti ca trecatoare si a nu le socoti statornice, nici bogatia, nici puterea, nici cinstea, nici magulirile. Daca tu posezi astfel de intelepciune, atunci poti sa privesti pe un bogat, fara ca sa-l zavistuiesti, poti sa ajungi la nevoie si la saracie si totusi sa nu pierzi curajul.
Crestinul nu trebuie sa praznuiasca sarbatorile numai in stiute zile, ci tot anul trebuie sa fie lui sarbatoare. Cum insa trebuie sa fie formata acea sarbatoare, care se cuvine lui? Pavel zice: "Sa praznuim nu intru aluatul cel vechi, nici intru aluatul rautatii si al viclesugului, ci intru azimele curatiei si ale adevarului" (I Cor. V, 8). Daca ai constiinta curata, tu serbezi in toate zilele, saturandu-te cu nadejdeie cele slavite si indestulandu-te cu asteptarea bunurilor celor viitoare. Iar daca nu ai constiinta linistita, si esti impovarat cu multe pacate, atunci poti sa tii mii de sarbatori, si totusi nu te vei afla mai bine decat cel ce jeleste.
Caci ce-mi foloseste mie o zi senina, cand constiinta mea este intunecata? Asadar, daca voiesti, ca sa ai vreun folos de la anul nou, multumeste acum, cand a trecut un an, multumeste Domnului, ca el te-a adus pana aici, frange inima ta, numara zilele vietii tale, si zi catre tine insuti: zilele alearga si trec, numarul anilor se implineste, noi am si savarsit o mare parte din cale, dar ce bine am facut noi. Oare nu ne vom duce noi de aici deserti si goi de toata dreptatea? Judetul este inaintea usii, viata noastra pleaca spre batranete.
Acestea le cumpaneste in ziua anului nou, la acestea sa gandesti in curgerea anului. Sa cugetam la cele viitoare, ca sa nu ne zica cineva aceea ce proorocul zicea iudeilor: "Zilele lor s-au stins intru desertaciune si anii lor au trecut repede" (Ps. LXXVII, 37), Aceasta sarbatoare neincetata, despre care eu am vorbit, care nu cunoaste vreo curgere a anului si nu este legata cu vreo zi hotarata, poate sa o praznuiasca deopotriva saracul si bogatul. Pentru ea nu este de trebuinta nici cheltuiala si nici avere, ci numai singura fapta cea buna. Tu nu ai avere, dar ai frica lui Dumnezeu, care este mai pretioasa, decat toate comorile, o comoara netrecatoare, neschimbacioasa, ne secata. Priveste cerul, cerul cerurilor, pamantul, marea, aerul, soiurile dobitoacelor, feluritele plante si tot neamul omenesc. Priveste ingerii, arhanghelii si stapaniile cele de sus. Toate acestea sunt proprietate a Domnului. Servitorul unui Domn atat de bogat nu poate sa fie sarac, cand acest Domn este cu mila catre tine.
A se veseli in astfel de zile, a avea mare indestulare intransele, a lumina cu faclii locurile publice si a impleti cununi, si altele asemenea, este o nebunie copilareasca. Tu esti slobod de aceste slabiciuni, ai varstnicia crestineasca si esti cetatean al cerului. De aceea nu mai aprinde in aceasta zi focuri pe piete, ci aprinde inaultrul tau lumina cea duhovniceasca; caci "asa trebuie sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, zice Domnul, ca vazand ei faptele voastre cele bune, sa proslaveasca pe Tatal vostru, care este in cer" (Mat. V, 16).
Aceasta lumina iti va face mare castig. Nu incununa usile casei tale, ci poarta-te asa, ca sa dobandesti din mana lui Hristos cununa dreptatii. Nu face nimica inzadar, nimica fara temei, ci toate intru cinstea iui Dumnezeu, precum Pavel zice: "Ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate intru slava lui Dumnezeu sa le faceti" (I Cor. X, 31). Tu intrebi: Cum poate cineva sa manance si sa bea intru slava lui Dumnezeu? Cheama un sarac, primeste prin transul pe insusi Hristos la masa ta, si tu ai mancat si ai baut intru slava lui Dumnezeu. Dar el voieste, ca noi nu numai sa mancam spre slava lui Dumnezeu, ci si toate celelalte sa le facem tot asa, d.p. iesirea din casa si ramanerea noastra acasa. Si una si alta trebuie sa se faca pentru Dumnezeu. Cum insa putem sa le facem pe amandoua pentru Dumnezeu? Iata.
Cand tu iesi, spre a merge la Biserica, ca sa iei parte la rugaciune si la invatatura cea duhovniceasca, atunci esti intru slava lui Dumnezeu. Dar tu poti sa ramai si acasa intru slava lui Dumnezeu. Cum si in ce chip? Cand auzi zgomote, vezi neoranduieli si praznuiri pacatoase, sau vezi piata plina de oameni rai si obraznici, atunci iesi, nu lua parte la neoranduiala, si tu ai ramas acasa intru slava lui Dumnezeu. Iar daca cineva poate a iesi de acasa si a ramane acasa intru slava lui Dumnezeu, apoi poate inca a lauda si a dojeni intru slava lui. Dar intrebi tu, cum se poate a lauda sau a dojeni pe cineva intru slava lui Dumnezeu? Voi adeseori sedeti in locurile voastre de lucrare, si vedeti trecand oameni rai si pierduti, care sunt cu sprincenele incretite si ingamfati, inconjurati de lingai si de lingusitori, imbracati in haine scumpe, plini de un lux desert, oameni jefuitori si lacomi de avere. Deci daca tu vei auzi pe cineva zicand: iata un om norocit si vrednic de ravnit, dojeneste aceasta vorba, jeleste si tanguieste.
Aceasta vrea sa zica a dojeni intru slava lui Dumnezeu, caci astfel de dojana este pentru cei de fata o invatatura de intelepciune si de fapta cea buna, ca ei sa nu mai fie asa de poftitori de cele pamantesti. Zi celui ce a rostit vorba de mai sus: pentru ce acest om sa fie norocit? Poate pentru ca el are un cal frumos de minune, impodobit cu frau scump, si multe slugi si o haina luxoasa, si in toate zilele petrece in betie si in desfatare? Tocmai pentru aceea el este nenorocit si in treapta cea mai inalta vrednic de jelit. Eu vad, ca voi de la el insusi nimic nu puteti lauda, ci numai lucrurile cele dinafara, calul, fraul, haina, care toate nu fac parte din ei insusi. Spuneti, poate oare sa fie ceva mai saracacios, decat cand calul sau si fraul aceluia si frumusetea hainei si multimea slugelor se admira, iar insusi stapanul trece fara nici o lauda? Cine poate sa fie mai sarac decat acela, care intru sine nu are nimic frumos, ci se impodobeste numai cu cele straine? Podoaba si bogatia noastra cea adevarata, cea proprie, consta nu in slugi, nu in haine, si in cai, ci in fapta cea buna a inimii, in bogatia faptelor celor bune si in bucuratoarea incredere in Dumnezeu.
Iar daca alta data tu vezi trecand pe un sarac, pe un putin-pretuit si nebagat in seama, care traieste foarte cu anevoie, dar foarte imbunatatit, lauda-l inaintea celor de fata, si lauda ta este o indemnare pentru dansii, o chemare la viata cea imbunatatita si dreapta. Daca ei zic: acesta este ticalos si nenorocit, raspundele: Dimpotriva, el este cel mai norocit; caci el are prieten pe Dumnezeu, soata a vietii pe fapta cea buna, el poseda o comoara netrecatoare, caci are o constiinta curata. Ce poate sa-i vatame lui lipsa bogatiei cei pamantesti, cand el are sa mosteneasca cerul si bunatatile cele ceresti. Cand tu vei vorbi asa cu dansii si ii vei invata asa, vei primi mare plata pentru lauda si pentru doajana, caci pe amandoua le faci intru slava lui Dumnezeu.
Noi putem inca sa si pedepsim intru slava lui Dumnezeu. Cum? Adeseori noi ne suparam pe slugele si pe supusii nostri, dar cum putem sa-i pedepsim pentru Dumnezeu? Cand vezi, ca sluga ta, sau un cunoscut, sau altcineva din cei legati cu tine, s-a imbatat, ori a rapit ceva, umbla la locuri rele, nu se ingrijeste de sufletul sau, jura, minte, s.a. ocaraste-l si-l pedepseste, readu-l pe calea cea dreapta, pune-l la randuiala, si toate acestea vor fi facute intru slava lui Dumnezeu. Iar daca vezi, ca el a gresit impotriva ta insuti, si in slujba ta a fost lenes, iarta-l si tu il vei fi iertat intru slava lui Dumnezeu. Dar spre parere de rau, multi fac cu totul din contra, atat in privire catre cunoscuti, cat si catre slugele lor. Cand acestia pacatuiesc impotriva noastra insine, atunci ne facem judecatori aspri si nemilostivi; dimpotriva daca ei au jignit pe Dumnezeu si s-au aruncat sufletele lor in pieire, noi nu pierdem nici o vorba pentru aceasta.
Mai departe, poate tu trebuie sa-ti agonisesti prieteni. Deci fa-ti prieteni pentru Dumnezeu. Dar si vrajmasi sa ti-i faci pentru Dumnezeu. De trebuie sa-ti faci vrajmasi, fati-i pentru Dumnezeu, insa cum putem noi sa ni-i facem prieteni si vrajmasi pentru Dumnezeu? Sa cautam nu astfel de prieteni, de la care primim daruri, de care suntem invitati la masa, si care ne partinesc in lucrurile cele pamantesti, ci sa ni-i castigam pe acei prieteni, care totdeauna tin sufletul nostru in oranduiala, ne indeamna la datoriile noastre, pedepsesc greselele noastre, dojenesc calcarile de lege ale noastre, cand cadem iarasi ne scoala, si prin sfat si rugaciune ajuta apropierea noastra de Dumnezeu.Dar si vrajmasi trebuie sa-si faca cineva pentru Dumnezeu. Cand tu vezi pe un om destramat, calcator de lege, plin de pacate si de socotinti rele, care voieste sa te aduca la cadere si sa te amageasca, retragete-te si fugi, precum a poruncit Hristos sa faci, cand a zis: "de te sminteste ochiul tau cel drept, scoate-l si-l arunca de la tine" (Mat. V, 29). Prin aceasta el iti porunceste, ca si pe prietenii, pe care tu ii iubesti, ca pe ochiul tau, si care iti sunt foarte folositori in viata, sa-i smulgi si sa-i arunci de la tine, cand mantuirea ta cere aceasta.
Cand te duci in societate, si trebuie sa vorbesti multe, fa si aceasta pentru Dumnezeu. Si cand taci sa taci pentru Dumnezeu. Cum poate insa cineva sa ia parte la o societate pentru Dumnezeu? Cand tu in societate cu altii vorbesti nu despre lucruri pamantesti, nu despre lucruri desarte si nefolositoare, ci despre adevarata intelepciune, despre cer si iad, cand nu vorbesti nimic de prisos si fara de minte, precum d.p. cine a dobandit o diregaiorie, cine a fost pedepsit si pentru ce, cum a castigat cutare asa de mult si s-a facut asa de bogat, ce a lasat celalalt la moartea sa, pentru ce unul nu a mostenit, pe cand el socotea, ca are cea mai mare nadejde la aceasta, si alte cele de asemenea lucruri. Despre astfel de iucruri noi insine nici sa incepem vorba, nici cu alitii sa nu convorbim despre ele, mai vartos sa avem in vedere, ca sa facem si sa vorbim ceea ce place lui Dumnezeu.
Iarasi tu poti sa taci pentru Dumnezeu, cand vei fi tratat cu cutezare sau ocarat, sau vei suferi mii de necazuri, dar toate acestea le vei ingadui cu noblete de suflet, si nu vei raspunde cu nici o vorba defaimatoare.
Dar noi putem intru slava lui Dumnezeu nu numai a lauda si a dojeni, nu numai a ramane acasa si a iesi, nu numai a vorbi si a tacea, ci putem inca si a ne intrista si a ne bucura spre slava lui Dumnezeu. Adica cand tu te vezi pe sine sau pe un frate cazand in pacat, jeleste si te intristeaza, si prin aceasta intristare tu vei castiga mantuirea cea fara de cainta, adica cum zice Apostolul Pavel: "intristarea, care este dupa Dumnezeu, lucreaza pocainta spre mantuire fara de cainta" (II Cor. VII, 10). De asemenea, cand vezi pe un altul norocit, nu-l pismui, ci multumeste lui Dumnezeu pentru aceea, ca pentru binele tau propriu, caci El a facut asa de slavit pe fratele tau, si aceasta bucurie iti va aduce mare plata.
Caci spune mie, poate sa fie cineva mai vrednic de jalit, decat pismataretul, care, in loc de a se bucura si a trage castig din bucurie, se intristeaza, cand altuia ii merge bine, si prin aceasta intristare el totodata isi atrage pedeapsa lui Dumnezeu? Trebuie oare sa mai adaug, ca noi putem si a cumpara si a vinde intru slava lui Dumnezeu, cand d.p. nu cerem pret mai mare decat cel obisnuit, nu abuzam de timpurile scumpetii, si inca dam atunci saracilor din proviziile noastre? "Cel ce precupeteste graul este blestemat" (Pild. XI, 26), zice Domnul.
Insa ce trebuie sa numar eu toate indeosebi? Un exemplu poate sluji pentru toate. Precum zidarii, cand voiesc a zidi o casa, masoara din unghi in unghi cu sfoara si asa intocmesc zidirea, ca partea ei cea din afara sa nu fie nepotrivita; asa trebuie si noi de-apururea sa intrebuintam ca o sfoara cuvintele Apostolului: "Ori de mancati, ori de beti, ori altceva de faceti, toate sa le faceti intru slava lui Dumnezeu" (I Cor. X, 31). Asadar ori de ne rugam, ori de postim, de pedepsim ori iertam, de laudam sau dojenim, de intram ori iesim, sau orice facem, toate sa fie spre slava lui Dumnezeu.
Ceea ce nu poate sluji spre slava lui Dumnezeu, nici sa facem nici sa graim. Iar acel grai al Apostolului totdeauna sa-! purtam cu noi, ca pe un toiag puternic, ca pe o arma sigura si ca pe o comoara scumpa, si sa-l inscriem in inima noastra, ca noi toate sa facem, sa graim, sa savarsim spre slava lui Dumnezeu, si ca sa dobandim slava de la Domnul atat aici cat si ia sfarsitul acestei calatorii pamantesti. Caci el zice: "Cine ma cinsteste pe mine, si eu il voi cinsti pe acela". Insa nu numai cu cuvintele, ci si cu faptele sa slavim totdeauna pe Tatal, impreuna cu Hristos Dumnezeul nostru, caci Lui se cuvine cinstea si slava si inchinaciunea, acum si in vecii vecilor! Amin.

Sf. Ioan Gura de Aur 

sursa:  www.crestinortodox.ro

Idei de predici ale PS Ioan Mihaltan al Oradiei la 1 Ianuarie, Taierea imprejur, Sf. Vasile cel Mare, Anul Nou

1 Ianuarie. Taierea imprejur, Sf. Vasile  cel Mare, Anul Nou.

Ev. Luca 2, 20-21;40-52.

 

1.Sufletul curat inalta lauda lui Dumnezeu, intelegand mai bine maririle Lui(pastorii).

2.Mantuitorul Iisus Hristos – un cuminte pastrator al randuielilor bisericesti ale vremii Sale, un supus – nu un razvratit.

3.La Mantuitorul, spre deosebire de noi, cresterea varstei este strans legata de cresterea duhovniceasca, un echilibru fara asemanare. Noi, uneori, trecem printr-un dezechilibru, privind trecerea varstei in comparatie cu cresterea duhovniceasca.

4.Cresterea duhovniceasca este nedespartita de puterea harului dumnezeiesc.

5.Si parintii Mantuitorului erau tot atat de cuminti in pastrarea randuielilor bisericesti.

6.Mantuitorul a dat dovada  de stransa intimitate  cu Dumnezeu –Tatal, mai mult decat parintii Sai.

7.Desi la o varsta tanara El isi dovedeste dumnezeirea.

8.Uneori se dovedeste o mare diferenta intre judecata omeneasca si cea dumnezeiasca.

9.Ingrijorarea omeneasca vremelnica si linistea sufleteasca in puterea nadejdii lui Dumnezeu.

10.In cele duhovnicesti, daca suntem stapaniti de cele lumesti sunt greu de inteles.

 

Taierea imprejur.

 

11.Marea valoare a ascultarii - pilda Iisus Hristos.

12.Marea primejdie a neascultarii – Adam si urmasii sai.

13.In ziua de astazi – mai multa razvratire decat ascultare – primejdie si vremelnica si vesnica.

14.Ascultatea de Dumnezeu – pazirea poruncilor – mare folos sufletesc.

15.Nepazirea poruncilor – duce la patimi – moartea sufleteasca ce e greu de purtat.

 

Sf. Vasile cel Mare.

 

16.Mare echilibru duhovnicesc in imbinarea infranarii, rugaciunii si a milosteniei, intr-o practicare autentica(saruta ranile leprosilor, Vasiliada).

17.Iubirea sincera misca orice suflet, chiar si al paganilor: plangeau paganii, evreii si crestinii si toti intr-un glas ziceau: „A murit parintele nostru!”

 

Anul Nou.

 

18.Innoirea sufleteasca mereu proaspata si tanara.

19.Ceea ce este vechi merge spre distrugere, trebuie innoit. Invechirea in pacate reinnoita prin virtuti.

20.Modele: smerenia Mantuitorului ce S-a supus taierii imprejur fara a se rusina si exemplul de intrupare a vietii crestine – Sf. Vasile cel Mare.

21.Se pare ca azi nu se tine cont de Dumnezeu. Mai putin e pomenit Dumnezeu in consfatuirile mai marilor lumii.

 

(Text preluat din: PS Ioan Mihaltan al Oradiei„ Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor si sarbatorilor de peste an”, Ed. Episcopiei Ortodoxe Romane a Oradiei, Oradea, 1999, p.250)

 

 

 

Statiunea Băile Felix amenințata de poluare prin dispoziție guvernamentală. Primarul si localnicii se opun prin referendum.

Poluarea cu gaze de sist ameninta si judetul Bihor. Asemenea românilor de la Pungesti, bihorenii nu vor ca sondele straine sa distruga bogatiile naturale lasate de Dumnezeu pe aceste meleaguri. 

Preoții din Vâlcea, in mod exemplar, au fost alaturi de oameni în luptele pentru apararea solului, motiv pentru care, Guvernul României a oprit orice finanțare de la stat pentru Biserica Ortodoxă din eparhia de Vâlcea. Vezi detalii

Victor Ponta consideră că poruncile străinilor sunt mai presus decât dorința populației țării. 

Redăm in continuare o prezentare a situatiei din presa locala - Bihoreanul:

Judeţ de sonde:  

Jumătate din suprafaţa Bihorului a fost concesionată pentru exploatări petroliere

De la graniţa cu judeţul Satu Mare până la cea cu Aradul, de-a lungul frontierei cu Ungaria, Bihorul ar putea ajunge un imens câmp de sonde pentru extracţia de ţiţei şi de gaze, inclusiv din categoria celor de şist. 

Încă de acum trei ani, statul a concesionat resursele subterane unor companii străine, cărora de anul trecut a început să le avizeze, prin Hotărâri de Guvern, acorduri petroliere pentru mai bine de 4.000 de kilometri pătraţi, adică mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului. Pentru trei din cele patru perimetre, întinse pe 3.000 de kmp, două companii au şi primit deja undă verde să înceapă lucrările.
Deşi tot mai mulţi bihoreni se tem că firmele vor sfredeli pământul pentru a exploata gaze de şist, cu toate riscurile aferente, niciun oficial n-a vorbit deschis despre ce înseamnă concesionările şi despre pericolul ca Bihorul să fie transformat într-o uriaşă platformă petrolieră. Unii politicieni s-au grăbit să promită că oamenii nu vor avea de suferit, ci doar de câştigat. Cu ce preţ, însă, nimeni nu ştie...

De trei ani
În Bihor, chestiunea gazelor de şist a început să fie cunoscută anul trecut, când s-a aflat că patru perimetre pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră (EX-1 Voivozi, EX-2 Tria, EX-3 Băile Felix şi EX-4 Tulca) au fost concesionate, încă din 2010, de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale unor companii străine, timp de 30 de ani, pentru exploatarea acestui tip de gaze.
Chimic identice cu gazele naturale convenţionale, gazele de şist se găsesc la adâncimi mult mai mari, captive în roci impermeabile precum cărbunele ori şisturile argiloase. Singura metodă folosită pentru extragerea lor este fracturarea hidraulică, adică pomparea în subteran a unui amestec de apă cu diverse substanţe chimice care să dizolve rocile. Ce fel de substanţe nu se ştie exact, companiile petroliere invocând secretul tehnologic. Cert e că tehnica a născut controverse aprinse în America şi în Europa, unde contestatarii au dezvăluit că efectele sunt devastatoare: contaminarea pânzei freatice, consumarea unor cantităţi de apă uriaşe, deşertificarea solului şi chiar generarea de seisme.

Exclusiv pentru străini
Deşi la acea vreme niciun oficial n-a scos măcar un cuvânt despre acest lucru, toate cele patru perimetre din Bihor au fost atribuite încă de acum trei ani unor companii străine, prin licitaţii speciale, denumite runde de concesionări. În urma acestora, Perimetrul Voivozi a fost dat companiilor MOL Ungaria şi Expert Petroleum, iar cel denumit Tulca a ajuns pe mâna unei firme anonime din Marea Britanie, Clara Petroleum Ltd., care în acte are un singur angajat. Dreptul de explorare şi exploatare în perimetrele Tria şi Băile Felix l-a obţinut compania canadiană East West Petroleum, care după un an şi-a vândut 85% din drepturile aferente licenţei către NIS Petrol, o subsidiară a gigantului rus Gazprom.
Semnate de ANRM în 2010, acordurile au început să fie validate prin Hotărâri de Guvern în ultimul an. În decembrie 2012, Guvernul Ponta a avizat acordurile pentru Tria şi Tulca, iar în urmă cu trei săptămâni pe cel din Băile Felix, doar acordul pentru Voivozi neavând încă parafa Executivului.

Secret spart
Deşi subiectul suscită un uriaş interes public, scoţând mii de oameni în stradă în acţiuni de protest, nicio instituţie nu a oferit explicaţii privind denumirea şi întinderea fiecărui perimetru, sumele încasate pentru concesiuni, sumele estimate a fi obţinute din redevenţe, valoarea zăcămintelor şi tipul acestora, riscurile pe care le implică exploatările. Mai mult, nici măcar când s-a aflat că unul dintre perimetre include şi Băile Felix, autorităţile nu au furnizat vreo lămurire concretă, ci doar au promis că nu vor răsări sonde în staţiune.
Cu toată secretomania, BIHOREANUL a intrat în posesia unora dintre aceste informaţii şi le dezvăluie în premieră. Ele relevă în primul rând întinderea şi cuprinderea fiecăruia din cele patru perimetre: trei dintre acestea - Tria, Băile Felix şi Tulca - se află exclusiv pe teritoriul Bihorului, iar unul - Voivozi - continuă şi în judeţul Satu Mare. Fiecare perimetru are aproximativ 1.000 de kilometri pătraţi, ceea ce face ca, însumate, cele patru perimetre să depăşească 4.000 kmp. Dat fiind că suprafaţa întregului judeţ este de 7.544 kmp, sondele vor putea fi plantate, practic, pe jumătate din teritoriul Bihorului, excepţie făcând, probabil din cauza costurilor, doar zonele ridicate.

Printre sate
Potrivit hărţilor geologice, cele patru perimetre ocupă toată zona de câmpie a judeţului, curgând, de la nord spre sud, unul sub celălalt. La vest, ele sunt delimitate de graniţa cu Ungaria, iar la est se termină la îmbinarea dintre dealurile şi munţii judeţului.
Întins pe 1.089 kmp, perimetrul Tria începe din sudul oraşului Săcueni, având extrema estică în zona Pădurea Neagră. În jos, perimetrul e delimitat printr-o linie dreaptă care trece pe deasupra localităţilor Sântandrei, Oradea, Husasău de Criş şi Cuieşd (comuna Brusturi), cuprinzând 15 unităţi administrativ-teritoriale: Oradea, Paleu, Biharia, Cetariu, Sălard, Sârbi, Ciuhoi, Derna, Popeşti, Spinuş, Chişlaz, Tăuteu, Săcueni, Diosig şi Brusturi.
Perimetrul Băile Felix se întinde pe 1.066 kmp de pe raza a 21 de oraşe şi comune: Aleşd, Lugaşu de Jos, Vârciorog, Ţeţchea, Tileagd, Ineu, Săcădat, Copăcel, Hidişelu de Sus, Drăgeşti, Lăzăreni, Sânmartin, Oşorhei, Nojorid, Gepiu, Cefa, Sânnicolau Român, Toboliu, Girişu de Criş, Sântandrei şi Oradea. Practic, după cum se observă, acesta înglobează municipiul reşedinţă de judeţ şi Zona Metropolitană, teritorii urbane şi cu densitate mare a populaţiei. În est, limita sa se află pe linia Pădurea Neagră-Aleşd-Vârciorog-Corbeşti, iar linia sudică trece prin Drăgeşti, Şumugiu şi Gepiu, care reprezintă şi extremitatea nordică a perimetrului Tulca. În partea opusă, acesta continuă până la graniţa cu Aradul, în est întinzându-se până la Ceica şi Holod.

Garanţii ruseşti
Despre perimetrul Tulca se ştie cel mai puţin, dat fiind că de la avizarea acordului firma Clara Petroleum nu a dat niciun semn de activitate. Reprezentanţii NIS Petrol, în schimb, au ajuns în Bihor încă din vară, arătându-şi intenţia de a începe rapid prospectarea perimetrelor Tria şi Felix, pentru a identifica exact zăcămintele. Priviţi cu suspiciune, ruşii au încercat să calmeze spiritele. "Nu ştiu de ce activităţile noastre sunt puse în legătură cu gazele de şist. Vreau să spun definitiv şi irevocabil: nici n-am discutat această posibilitate cu Guvernul, nici n-am planificat asemenea activităţi, nici nu putem să le facem, nu avem tehnologii şi niciodată n-am făcut-o. Nici în Serbia, nici în Rusia!", a declarat Vadim Smirnov (foto), directorul NIS Petrol România.
Aceleaşi asigurări le-au dat în ultimele săptămâni şi autorităţile statului, după avizarea acordului pentru Băile Felix. Mai precis, reprezentanţii ANRM Bihor, prefectul Claudiu Pop şi chiar ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a afirmat că în staţiune nu se vor căuta ori extrage gaze de şist, deoarece acordul este "petrolier", nu pentru gaze de şist. Ce nu a mai spus Plumb este, însă, că legislaţia nici nu defineşte, măcar, sintagma "gaze de şist", iar exploatarea acestora nu este reglementată distinct.

Cap în cap
Neîncrederea în asigurările oficialilor e dublată şi de declaraţii ale companiei canadiene East West Petroleum, care a recunoscut deschis că vrea să scoată gaze de şist. Cunoscută în lume pentru exploatările de acest fel, firma a anunţat pe site-ul propriu, încă din mai 2011, că pe suprafeţele concesionate în România - adică cele două din Bihor (Băile Felix şi Tria) şi alte două din Timiş - "au fost recunoscute şi resurse de hidrocarburi neconvenţionale", iar "planurile companiei includ studii detaliate şi evaluări ale acestor resurse cu un potenţial mare şi neexplorat". După anunţul asocierii cu NIS Petrol, făcut tot în mai 2011, EWP a susţinut că împreună cu partenerii ruşi "intenţionează să îşi concentreze activităţile pe resursele convenţionale de petrol şi gaz, în completarea potenţialului de gaze de şist neconvenţionale".
Abia luna trecută, după ce Guvernul a aprobat acordul pentru perimetrul Felix, canadienii au dat-o la întors, postând un comunicat ce susţine că, dimpotrivă, "NIS şi compania noastră vor ţinti resurse convenţionale, folosind tehnologii convenţionale, şi nu au drept ţintă formaţiunile de şist". Fără să motiveze de ce şi-a schimbat poziţia, comunicatul East West Petroleum dă impresia că a avut ca scop să transmită ceea ce opinia publică ar vrea să audă, şi anume că în Bihor nu se caută gaze de şist! 

Fracturarea e veche!
În aceste condiţii, cel mai verosimil scenariu pare a fi cel potrivit căruia EWP şi NIS vor explora zăcămintele pentru a scoate tot ce vor găsi. "Realizarea unei sonde este costisitoare, poate ajunge la milioane de euro. O companie care îşi amplasează o sondă ştie că va găsi ceva şi vrea să extragă tot ce găseşte", explică un specialist geolog consultat de BIHOREANUL. În opinia sa, este plauzibil şi ca NIS Petrol să fie doar scoasă la înaintare de East West Petroleum ca să facă studiile geologice, urmând ca ulterior frâiele să le preia direct canadienii.
În condiţiile în care bihorenii se tem atât de mult de fracturarea hidraulică, paradoxul e că această metodă a fost deja folosită în Bihor! "Petrom a folosit fracturarea la Suplacu de Barcău dar, evident, fără a utiliza acel amestec de substanţe necesar dizolvării şisturilor. Dacă este corect aplicată, această tehnică nu reprezintă un pericol pentru mediu", spune geologul. Asta, însă, numai dacă autorităţile fixează companiilor obligaţii clare şi supraveghează fiecare sondă în parte, astfel încât să reducă la minimum riscul accidentelor ecologice.

Mai durează
Până să ajungă la forări, companiile trebuie să treacă prin mai multe etape. Prima este cea a prospecţiunilor seismice, care necesită avizele primăriilor localităţilor pe raza cărora se desfăşoară lucrările, un certificat de urbanism din partea Consiliului Judeţean şi, în final, un aviz de la Agenţia pentru Protecţia Mediului.
După interpretarea datelor obţinute prin prospecţiuni, etapă ce poate dura un an şi jumătate, firmele pot demara procedurile pentru amplasarea propriu-zisă a sondelor de explorare, etapă pentru care, din nou, au nevoie de autorizaţiile primăriilor, CJ şi APM, dar şi ANRM. De asemenea, companiile trebuie să organizeze dezbateri publice în care să prezinte detaliat lucrările ce urmează a fi făcute şi, nu în ultimul rând, să închirieze ori să cumpere pământurile pe care vor să foreze.
Astfel că, teoretic, mingea rămâne în terenul bihorenilor, cărora le rămân destule căi legale să se împotrivească şi care pot alege ce vor să vadă crescând pe terenurile lor: sonde sau verdeaţă?

---

VOX POP!Referendumuri locale: la ce folos?
Îngrijorat de viitorul staţiunilor Băile Felix şi 1 Mai, primarul comunei Sânmartin, Lucian Popuş (foto), a declarat că pregăteşte un referendum local, pentru ca localnicii să voteze dacă sunt de acord sau nu cu exploatările petroliere. Cel mai probabil, consultarea va avea loc în a doua jumătate a lunii ianuarie, iar pentru a fi validată trebuie ca la urne să se prezinte cel puţin jumătate plus unul din cei 7.800 localnici.
Chiar dacă această condiţie va fi îndeplinită, iar oamenii se vor arăta împotriva exploatărilor, este greu de spus că referendumul va avea vreun efect practic. Motivul? Potrivit legii, resursele din subsol sunt în proprietatea statului, nu a comunităţilor locale. În ţară au mai avut loc referendumuri pe tema exploatărilor gazelor de şist, în judeţele Vaslui şi Constanţa, dar niciunul nu a fost validat, din lipsă de cvorum.

---

 DOI PE-UN LOC
Transgex vrea apă, nu gaze!În scandalul exploatării gazelor de şist în perimetrul Băile Felix a intervenit săptămâna trecută şi Transgex, firmă care deţine 21 de licenţe de exploatare a apei geotermale în judeţele Bihor şi Satu Mare. Directorul acesteia, Alin Iacobescu, susţine că acordurile petroliere pentru Tria, Felix şi Tulca sunt ilegale, întrucât se suprapun cu perimetrele de apă geotermală pentru care Transgex a primit deja licenţe, fără ca acum să fi fost consultată şi a putea arăta că forajele petroliere sunt susceptibile să le afecteze pe cele pentru apa geotermală.
Potrivit surselor BIHOREANULUI, pretenţia Transgex nu este însă întemeiată, întrucât firma nu a concesionat integral perimetrul pe care şi-a pus sondele, întins pe 37 kmp, ci doar zona de protecţie din jurul acestora, de zeci de ori mai mică. Explicaţia e că, dat fiind că redevenţa pentru un kmp este de 32.000 lei pe an, Transgex ar fi trebuit să achite anual pentru întreaga suprafaţă peste 1,1 milioane lei. Aşa că economiile înregistrate de-a lungul timpului i se întorc acum împotrivă.

Adriana Totorean

 Sursa: http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/judet-de-sonde-jumatate-din-suprafata-bihorului-a-fost-concesionata-pentru-exploatari-petroliere-112144.html#rate_article

Idei de predici de Sf. Arhidiacon Ștefan ale PS Ioan Mihălțan al Oradiei

Sfântul Arhidiacon Ștefan

Ev. Matei XXI, 33-44.

1.Darurile pe care le primim de la Dumnezeu trebuiesc chivernisite,  bine gospodărite, deci nu ne rezumăm numai la faptul că am primit daruri ci trebuie să le gospodărim prin truda noastră omenească.

2.Pentru darurile pe care le primim de la Dumnezeu avem și o responsabilitate.

3.Evanghelia de azi prin tot ce arată ea, vrea să ne dovedească că sunt puține darurile ce le revarsă Dumnezeu asupra noastră ca rod al dragostei pentru noi. Sunt rodul dragostei dumnezeiești, dar noi ca oameni în slăbiciunile minții noastre nu prea suntem conștienți de darurile ce le primim de la Dumnezeu.

4.Mai mult chiar, în loc de recunoștință pe care se cade să o purtăm ne răzvrătim uneori, cârtim contra lui Dumnezeu și tot în întunecimea minții noastre chiar vrem să facem rău. Am răspuns binefacerilor Mântuitorului cu ura răstignirii.

5.Desigur că Dumnezeu văzând răutatea noastră și lipsa de recunoștință aplică uneori dreptatea Sa dumnezeiască ca și în cazul Evangheliei de față, dar nu cu răutatea unor distrugeri, ci ca o înțelepciune dumnezeiască pentru îndreptarea celor răzvrătiți.

6.Ca să ne facă să înțelegem că puterea este în mâna lui Dumnezeu și în comparație cu noi puterea este fără asemănare.

7.Spre deosebire de noi, sfinții Bisericii și mucenicii ca și în cazul de față Sf. Arhidiacon Ștefan, au știut să folosească darurile pe care Dumnezeu le-a împărtășit. Folosul a constatat în aceea că s-au străduit să se asemene lui Dumnezeu în cel mai înalt grad. Desigur nu fără lupte și transpirații duhovnicești, dovedind oamnenilor de rând că în ceea ce privește desăvârșirea duhovnicească se pot plini mult mai multe decât credem noi.

8.Cazul Sf. Ștefan dovedește aceasta și în drumul său spre desăvârșire s-a asemănat așa de mult cu Mântuitorul încât ridicându-se din loviturile pietrelor care i-au sfârtecat trupul a putut rosti rugăciunea rostită de Mântuitorul la răstignire ca o dovadă a dragostei nețărmurite: „Doamne nu le socoti lor păcatul acesta.” De aceea se recunoaște că Sf. Ștefan e primul martir al Bisericii lui Hristos.

9.În cărțile de cult ale Bisericii se spune: „Ieri stăpânul a venit la noi cu trup, astăzi sluga iese din trup și cu pietre se ucide. ”

10.Martirul este ființa omenească care dă dovadă de puterea credinței. Martirul nu teoretizează credința ci o întrupează, o trăiește. Puterea credinței ce stăpânea pe Sf. Ștefan era foarte mare și mai puțin crezută de către noi oamenii. Cu toate că era lovit de mulțimea pietrelor, avea fața plină de lumină; era mărturisirea unei credințe tari neșovăielnice și autentice.

11.N-a fost singurul martir Sf. Ștefan în veacurile primare ale creștinismului, ci au fost cete de martiri care și-au dat viața pentru credința lor în Hristos Iisus.

12.Aruncați la fiarele sălbatice în circul din Roma ei mergeau cântând la moarte. Ce putere a credinței!

13.Lucru incredibil pentru Nero cel nebun care nu putea înțelege ce înseamnă puterea credinței pentru că era străin de ea din cauza păcatelor sale.

14.În apostolul care s-a citit la slujbă sunt prezentate toate suferințele și chinurile  ce le-au purtat martirii Bisericii, se spun cuvinte ca acestea că „lumea nu era vrednică de ei”.

15.Mai mult, martirii au fost mari cunoscători ai vieții veșnice, trăind în bună parte puterea, frumusețile și folosul vieții veșnice. Ei credeau în Hristos nu pentru că li s-a spus, nici că li s-a citit despre viața veșnică ci pentru că au trăit frumusețea ei. Nu este așa de simplu ca cineva să aibă convingerea pentru care este în stare să moară. Puternice trebuie să fie aceste convingeri ca să-ți dai viața pentru ele.

16.Se vorbește mereu în Sf. Evanghelie despre o asemănare a Mântuitorului cu piatra, piatra ca temelie a casei, piatra care nimicește, care distruge. Dacă avem credința că piatra din capul unghiului este Mântuitorului Iisus  Hristos și dacă în zidirea casei această piatră este foarte principal pentru consolidarea clădirii și a temelie casei, cu atât mai mult puterea Mântuitorului Iisus Hristos este piatra de temelie vieții noastre duhovnicești, piatră pe care ne putem baza planurile vieții noastre, piatră cu putere de întărire pentru noi.

17.Încercarea noastră omenească de a ne baza pe alte puteri, alte nădejdi decât pe piatra cea din capul unghiului este o încercare zadarnică și fără nici o siguranță de rezistență contra atâtor valuri ce le aduce viața peste noi.

18.Exemple sunt destule în viața de toate zilele. Bine este dar să luptăm pentru a nu ne amăgi cu nădejdi slabe, ci să ne întărim  în puterea credinței noastre în Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în a cărui nădejde să călătorim pe cărările vieții convinși fiind că nu este putere peste puterea lui Dumnezeu cu care vom putea învinge toate săgețile diavolești întinse asupra noastră cu vicleșug după exemplul sfințilorși martirilor Bisericii și a Sf. Arhidiacon Ștefan pe care să-l rugăm să se roage lui Dumnezeu pentru întărirea credinței noastre.

(Text preluat din PS Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei  „Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste an”, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1999, p.247)

 

 

Irozii zilelor noastre

"Câta vreme traim înt-o lume civilizata (?!) unde uciderea celor nenascuti este un drept indiscutabil, nu vom fi vreodata fericiti! Aceasta este cauza principala pentru unele dintre cele mai mari rele care ni se întâmpla."

“În atmosfera de sărbătoare ce a cuprins cerul şi pământul, la doar câteva zile de la Naşterea Domnului, Biserica îmbracă haină de „plângere şi tânguire multă” pentru pruncii nevinovaţi ucişi de cruzimea lui Irod. Atunci Iisus a fost scăpat de mânia lui Irod. Acum însă, El suferă chinul morţii împreună cu fiecare din pruncii ucişi cu instrumentele moderne ale medicinii, prin voinţa unei societăţi care şi-a pierdut busola şi care a ridicat la rang de lege fărădelegea.    Viaţa începe din momentul conceperii. 

Majoritatea oamenilor nu ştiu ce se întâmplă în timpul unui avort. Nici femeile care au avortat nu ştiu că de fapt au omorât un copil. De ce? Pentru că li se spune că de fapt până în luna a treia ele poartă în pântece doar „un ghem de celule” şi nu un om adevărat.Profesorul britanic Stuart Campbell, cercetător la Create Health Clinic din Londra, a reuşit să obţină, cu ajutorul unui nou tip de scanare prin ultrasunete, imagini tridimensionale ce permit vizionarea mişcărilor fătului în timp real. Studiul lui demonstrează pentru prima dată că viaţa începe odată cu fecundarea şi nu în momentul naşterii. Din momentul concepţiei, 46 de cromozomi cu 30.000 de gene se combină determinând încă din acest moment toate caracteristicile noastre fizice: sex, caracteristicile feţei şi ale corpului, culoarea ochilor, a părului şi a pielii. Şi apoi, în doar în câteva săptămâni, dintr-o singură celulă se formează un om minuscul cu toate organele deja prezente şi în stare să funcţioneze.
Ce se întâmplă în cele 3 luni în care unii susţin că fătul nu este decât „un ghem de celule”? - la 18 zile inima începe să bată, sângele fătului trece de-a lungul cordonului ombilical, traversând placenta unde au loc schimburile metabolice: copilul pasează mamei resturile de dioxid de carbon iar ea îi furnizează oxigen şi substanţele nutritive. – la aproximativ 3 săptămâni încep să se formeze mâinile, iar de la 6 săptămâni şi degetele. Fătul poate să-şi strângă degetele şi să-şi deschidă gura. - la 40 de zile este înregistrată funcţionarea creierului măsurată pe baza undelor EEG. Aici minunatul centru de control trimite mesaje mamei şi copilului. – de la 2 luni, amprentele sunt deja întipărite în piele. - la aproximativ 7 săptămâni, apar primele mişcări spontane, deşi mama de obicei nu simte copilul mişcându-se până la aproximativ 16 săptămâni. – la 18 săptămâni este activ şi energic şi face numeroase flexări ale muşchilor. Poate da pumni şi lovituri suficient de tari. – la 26 de săptămâni deja poate realiza o gamă largă de gesturi şi manifestări specifice copilului – să se scarpine, să zâmbească, să sughită şi să-şi sugă degetele…

Înainte de a se bucura de lumina zilei, Dumnezeu a rânduit ca pruncul să sălăşluiască şi să se dezvolte timp de 9 luni în cel mai sigur adăpost din lume: pântecele mamei sale. Iată însă că omul a transformat acest cel mai sigur adăpost într-un posibil cel mai primejdios loc, pentru că aici, deşi copilul nu poate face nimic pentru a se apăra, viaţa îi poate fi luată chiar de către persoana cea mai dragă lui, MAMA.
Fiinţa concepută devine persoană umană din momentul fecundării, când Dumnezeu creează sufletul nemuritor al „puiului” de om. Părintele profesor Ilie Moldovan spune că păcatul avortului este o formă de deicid (ucidere a lui Dumnezeu) îndreptată împotriva Mântuitorului Hristos, Care, într-un anumit fel, se naşte o dată cu fiecare prunc. Din momentul conceperii, copilul poartă chipul lui Dumnezeu, urmând ca prin Botez să poarte şi chipul lui Hristos. Dacă acest chip este distrus, în pântecele mamei se răstigneşte Însuşi Hristos. Sfântul Nicodim Aghioritul merge atât de departe încât spune că o mamă care avortează nu omoară o singură fiinţă umană, ci face atâtea ucideri câţi urmaşi ar fi rezultat din acel copil dacă el ar fi trăit.

Poate fi recomandat vreodată avortul?
Să urmărim trei exemple: 1. Tatăl este alcoolic, mama are tuberculoză. Ei au patru copii. Primul este orb. Al doilea a murit. Al treilea este surd, şi al patrulea are tuberculoză. Ea rămâne din nou însărcinată. Dată fiind această situaţie extremă, aţi lua în considerare recomandarea avortului? 2. O fetiţă de culoare, în vârstă de 13 ani a fost violată de un bărbat alb; fetiţa a rămas însărcinată. Dacă aţi fi părinţii fetiţei, aţi recomanda avortul? 3. O adolescentă este însărcinată. Ea nu este căsătorită. Logodnicul ei nu este tatăl copilului. El este foarte supărat, şi plănuieşte să o părăsească. În acest caz, aţi considera recomandabil avortul? Dacă aţi spus „da”: 1. L-aţi fi ucis pe Beethoven; 2. L-aţi ucis pe marele cântăreţ de muzică religioasă, de culoare, Ethel Wathers; 3. Tocmai v-aţi pronunţat pentru uciderea lui Iisus Hristos”

Preluare de pe blogul Daruind vei dobandi