Egumen
al Sfintei Mănăstiri a Maicii Domnului din Balamand și profesor de teologie
biblică la Școala Teologică din același oraș libanez, arhimandritul Iacob
Khalil vorbește despre prigonirea creștinilor din Siria și despre
refugiații care sunt nevoiți să părăsească țara.
În cuvântul său, el caracterizează
situația din Siria ca fiind similară celei prin care a trecut elenismul din
Asia Mică.
Astăzi,
Biserica Antiohiei trece prin grele încercări. Creștinii ortodocși de acolo,
care își spun ,,rum” (romani) și care locuiesc de mii de ani în aceste orașe
antice, sunt alungați din propria țară. Consider că situația din Siria în
momentul de față seamănă foarte mult cu catastrofa din Asia Mică și cu alte
situații similare care s-au întâmplat acum câțiva ani în alte regiuni. Spun
aceasta pentru că ortodocșii din multe orașe din Siria sunt forțați să plece,
altfel ar avea soarta miilor de creștini sirieni care au fost omorâți până
acum. Sunt atât de deznădăjduiți, încât nu își doresc decât să plece din Siria.
Dacă ambasadele străine și-ar deschide porțile și ar acorda vize oricui ar
cere, toți ar dori să plece de acolo. Cei care ar rămâne ar fi doar zece la
sută, să zicem. Biserica îi îndeamnă pe oameni să nu plece, îi încurajează să
nu le fie frică, să rămână tari în credință, pentru că Orientul este leagănul
creștinismului. Nu departe de acolo s-a născut Hristos, acolo a fost scris și
Noul Testament. Atunci când noi, orientalii, citim un text din Noul Testament,
înțelegem cât de mult Sfânta Scriptură a influențat felul nostru de a fi și a
gândi și cât de mult și-a pus amprenta asupra personalității fiecăruia dintre
noi. Dacă acești creștini vor pleca din țara lor, le va fi greu să se acomodeze
altundeva.
Din
păcate, unii afirmă că sunt frații noștri, iar noi i-am crezut, și aceia umblă
acum ca niște lupi ca să-i răpească pe ortodocși și le promit că le acordă viză
cu condiția să se boteze la ei. Vă dați seama? Îi botează pe creștinii
ortodocși din Antiohia, pe ,,rum” (romanii) care au mărturisit cu viața lor și
au păstrat credința ortodoxă până în zilele noastre! Așadar, îi botează, le dau
vize și îi ,,ajută” să plece pentru ca, în 50 de ani, ei să-și uite cu totul
rădăcinile. Este un joc foarte dur și foarte murdar.
Nu
cred că avem nevoie de luptători cu arma în mână acum, pentru că, orice am face
doar cu puterile noastre omenești, am pierde. Am pierde dacă am vrea să
luptăm cu arme împotriva acestui joc al lui Satana. Nu de luptători avem
nevoie, ci de sfinți, de oameni care să-l iubească pe Dumnezeu astfel încât,
prin dragostea lor și prin credința în Dumnezeu să-L facă pe El să răstoarne
masa lui Satan și a slujitorilor săi. Sunt sigur și am credința că Dumnezeu
îi va învinge pe toți. Dumnezeu știe cel mai bine cum să schimbe lucrurile dar
cere credință din partea noastră. Cu această nădejde trebuie să mergem mai
departe, pentru că tot ceea ce vedem în jurul nostru ne poate face să
deznădăjduim.
Ortodoxia
este luată la țintă în acest moment, nimeni nu vrea ca Ortodoxia să se facă
auzită în lume, de aceea s-a întâmplat ce s-a-ntâmplat în Asia Mică, în Pont,
în Cipru, iar mai apoi în Constantinopol, în Serbia, în Kosovo […]. De ce
se întâmplă acest lucru? Pentru că mereu Ortodoxia este luată la țintă. S-ar
părea că cineva vrea să șteargă mărturia ortodoxă dar, deși, pe de-o parte avem
aceste realități care ne fac să ne pierdem speranța pentru ceva mai bun,
,,împotriva oricărei nădejdi credem cu nădejde” (Romani 4, 18) că nimeni nu
poate reuși să șteargă mărturia Ortodoxiei.
Vin
și se botează la Ortodoxie oameni pe care ei îi credeau de-ai lor, vin oameni
de altă credință care primesc adevărul și vor să devină ortodocși. Dumnezeu are
planul său…