De ce Sfanta Lumina de la Ierusalim vine doar la ortodocsi.
In fiecare an Dumnezeu intareste poporul sau prin minunea de la Sfantul Mormant.
Aceasta este o dovada clara si incontestabila pe care Mantuitorul Iisus Hristos o arata pentru a argumenta vizibil dreapta credinta pastrata de la Sfintii Apostoli si transmisa prin Sfintii Parinti. Pe langa argumentele dogmatice, canonice si cultice ale dreptei credinte in ortodoxie, Dumnezeu se milostiveste pentru mangaierea dreptcredinciosilor crestini prin venirea an de an, la Pastile Ortodox, a luminii necreate - Sfanta Lumina de la Mormantul Mantuitorului din Ierusalim.
Multi
credinciosi isi pun mereu intrebarea: “De ce nu serbeaza toti crestinii Pastile in
aceasi zi?”.
Raspunsul
e clar: “Pentru ca unii respecta
cinstirea Invierii Mantuitorului in ziua randuita de Biserica Crestina din
primele veacuri, iar altii nu respecta aceasta zi venind cu schimbari pe
parcurs”. Sfintii Parinti ne indeamna ca atunci cand nu sunt opinii unitare
referitor la chestiuni dogmatice, liturgice, canonice etc. sa cercetam
scrierile si randuielile stabilite de Biserica primara.
In acest
context vom prezenta cateva aspecte canonice ce au fost discutate de catre
Sfintii Apostoli si Sfintii Parinti la primele Sinoade Ecumenice.
Sfintii
Apostoli, la anul 50, fiind intruniti la Ierusalim, au format primul Sinod al
Bisericii Crestine, prezidat de Apostolul Iacov, numit pana azi “Sinodul
Apostolic”. In acest sinod, apostolii au stabilit mai multe randuieli printre
care si legate de serbarea Pastilor de catre crestini. In acest sens, canonul 7
Apostolic spune ca: “Daca vreun episcop
sau prezbiter sau deacon, va sarbatori Sfanta Zi a Pastilor cu Iudeii, Inaintea
echinoctului de Primavara, sa se cateriseasca”. Dispozitiile acestui canon
stau la baza hotararilor ce vor urma referitoare la data serbarii Pastilor.
Inca nu
era o data comuna in toata crestinatatea. Unii serbau Pastile la o data fixa,
cum ar fi 14 Nisan (Pastile Crucii) sau 16 Nisan (Pastile Invierii),
indiferent in ce zi a saptamanii cadea, altii in vinerea sau duminica cea mai
apropiata de 14 Nisan. Altii serbau Pastile in prima duminica dupa echinoctiul
de primavara sau dupa prima luna plina dupa echinoctiul de primavara etc.
Detalii in “Liturgica Generala” si “Liturgica Teoretica” de Ene Braniste.
Pentru ca toti crestinii sa
serbeze Pastile in aceeasi zi, Sfintii Parinti de la Sinodul I Ecumenic, care a
avut loc in anul 325 la Nicea (Asia), au stabilit ca Pastile sa fie serbat astfel
incat sa nu incalce hotararile Sfintilor Apostoli. Desi nu este stabilit prin
canoane, in actele acestui sinod se mentioneaza:
1
-Pastile se serbeaza in zi de duminica.
2
-Aceasta diminica trebuie sa fie prima
duminica cu luna plina dupa echinoctiul de primavara.
3
-Daca in aceeasi duminica ar cadea Pastile
Iudaice, atunci, pentru a evita serbarea Pastilor crestine de o data cu cele
iudaice, crestinii vor serba Pastile in duminica urmatoare.
Aceste
decizii raman valabile pentru toata crestinatatea si incep sa se puna in
aplicare in toate sinoadele locale. Episcopul Alexandriei este incredintat de
catre Sinodul de la Nicea sa comunice in fiecare an, tuturor sinoadelor locale,
data la care va fi randuit sa fie sarbatorit Pastile, conform deciziei sinodale
sus amintite. Episcopul Romei dorea ca el sa anunte data Pastilor in toata
crestinatatea si astfel, nu accepta ca orientalii (Patriarhia Alexandriei) sa
ii traseze dispozitii despre serbarea Pastilor. Astfel au existat cateva
impotriviri in aceasta privinta.
Unii
clerici si credinciosi, din Apus, nu s-au conformat dispozitiilor primului
sinod ecumenic. Din acest motiv al patrulea sinod local din Antiohia (anul 341) a emis urmatorul
canon: “Toti cei care indraznesc sa
desfiinteze hotararea marelui si Sfantului Sinod intrunit in Niceea in prezenta
evlaviosului si de Dumnezeu preaiubitului imparat Constantin, in privinta
sfintei sarbatori a mantuitoarelor Pasti, sa fie excomunicati si lepadati de
Biserica, daca vor starui a se impotrivi din pofta de cearta impotriva celor
bine hotarate, si acestea sa fie zise pentru laici. Iar daca vreunul dintre
proiestosii Bisericii, episcop ori presbiter ori diacon, va indrazni dupa
hotararea aceasta, sa se osebeasca spre zapacirea popoarelor si spre tulburarea
bisericilor si sa serbeze Pastile cu evreii; Sfantul Sinod a judecat ca acela
sa fie strain de Biserica de acum inainte ca unul ce si-a ingramadit pacatele
nu numai siesi, ci s-a facut multora pricina de stricaciune si de zapacire si
numai pe acestia ii cateriseste din slujba, ci si pe cei ce voi indrazni sa se
impartaseasca cu acestia dupa caterisire. Iar cei caterisiti sa se lipseasca si
de cinstea exterioara, de care i-a facut partasi sfantul canon si preotia lui
Dumnezeu”. Acest canon este recunoscut de toate celelalte sinoade ecumenice
si intareste inca o data decizia Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic de
la Niceea. In urma masurilor luate de Sinodul local din Antiohia, neconcordante
au mai existat, in ce priveste data Pastilor, dar tot mai restranse, astfel
incat in anul 784 nu s-au mai semnalat nepotriviri in aceasta privinta. Apusul
s- conformat randuielilor Sinodului I Ecumenic, pana in sec. XVI cand papa
Grigorie XIII aduce noi schimbari in Biserica Romei.
La anul
1582, papa Grigorie XIII, a introdus o noua pascalie (calculare a datei
Pastilor), dar care a fost admisa doar in Apus. Astfel s-a creat un nou decalaj
intre serbarea Pastilor in Rasarit si serbarea Pastilor in Apus. Rasaritenii au
respins categoric schimbarea randuielii serbarii Pastilor introdusa de papa
Grigore XIII. Calculul datei Pastilor facut de Apuseni este gresit, deoarece incalca decizia Sinodului Apostolic exprimata in canonul 7. In mai multi ani se intampla ca Pastile sarbatorit de catolici sa cada in aceeasi data cu cel iudaic. Asa s-a intamplat si anul acesta (2015) caci in ziua cand Biserica de Rasarit sarbatorea Intrarea in Ierusalim a Mantuitorului (Floriile), Biserica Romei si mozaicii (iudeii) serbau deodata Pastile la Ierusalim.
Istoria
venirii Sfintei Lumini la Mormantul Mantuitorului, arata ca odata cu hotararea
Sinodului I Ecumenic referitoare la data Pastilor, Sfanta Lumina vine asa cum
s-a decis de catre Sfintii Parinti. Astfel Mantuitorul Iisus Hristos confirma an
de an, ca fiind valida, decizia celor 318 Parinti de la Nicea.
In
“Pidalionul” tiparit de Manastirea Petru Voda in anul 2007, pag. 42-44, la nota
de subsol, sunt enumerate mai multe minuni care se petrec doar la Pastile
serbat conform canoanelor sus amintite. Pe langa acestea amintim minunea
venirii Sfintei Lumini de la Ierusalim.
In anul 1112,
cand armatele papei (cruciadele) stapaneau in Ierusalim, catolicii i-au scos
afara pe ortodocsi din Sfantul Mormant, sperand ca astfel sa primeasca ei
aceasta Lumina dumnezeiasca. Vazand imparatul Balduin ca nu se petrece minunea,
a trimis o garda militara care sa-l aduca pe patriarhul ortodox la Sfantul
Mormant. Indata ce a venit patriarhul, a intrat in Sfantul Mormant si Sfanta
Lumina a venit indata in lumanarea sa.
In anul
1421, cand Ierusalimul se afla sub stapanirea sultanului musulman Murat al
Egiptului, armenii au cerut sa stea ei la Sfantul Mormant pentru a primi ei
Lumina. In timpul acesta, patriarhul Sofronie, impreuna cu poporul drept
credincios statea la usa bisericii Invierii, langa un stalp. In acel an, Lumina
nu a venit in Sfantul Mormant ci a lovit stalpul de la intrare langa care
statea patriarhul. Astfe a crapat stalpul si din acea crapatura Lumina a
ricosat exact in fitilul lumanarii patriarhului orthodox. Seful garzii
musulmane care a vazut minunea a exclamat cu voce tare: “Hristos este fiul lui Dumnezeu si a inviat a treia zi din morti! Una
este credinta adevarata: a ortodocsilor!”. In acel moment a fost omorat de
catre musulmani, primind cununa muceniciei pentru marturisirea fara teama a
dreptei credinte pe care in acel moment o descoperise. Moastele sale se afla in
biserica Sfantului Iacov.
Astfel de
exemple pot umple o carte, ele pot fi gasite in “Istoria Sfantului Mormant”
constituind o dovada incontestabila a dreptei credinte si a datei serbarii
corecte a Invierii Domnului Iisus Hristos. In anul 2007, am vazut aceasta Lumina
cu ochii mei. In acel an Pastile cadeau in aceeasi zi la toti crestinii. Au
intrat de dimineata catolicii, apoi armenii, coptii, iar la ora 14,00 a intrat
patriarhul ortodox al Ierusalimului. La doua minute dupa ce acesta a intrat in
Mormant a venit Lumina, putand fi vazuta de catre toti care erau de fata. La
cateva persoane, de langa mine, lumanarile li s-au aprins instantaneu cu a
patriarhului. Astfel, prin mana patriarhului ortodox, la usa baldachinului au
primit Lumina si catolicii, coptii, armenii etc.
Data
Pastilor, arata comuniunea intre Biserici.
Toata Ortodoxia, serbeaza Pastile la aceeasi data, astfel toate Bisericile
surori, a Greciei, a Ierusalimului, a Serbiei, a Rusiei, a Romaniei, a
Bulgariei, a Georgiei etc. traiesc intr-o deplina comuniune, se bucura impreuna
de Lumina lui Hristos prin Invierea Sa din morti. Revenirea catolicilor, si a
celor care au schimbat in timp data serbarii Pastilor, ar fi un prim pas de
revenire la crestinismul primar propovaduit de catre Sfintii Apostoli si
ucenicii acestora Sfintii Parinti care au stabilit acest lucru prin randuieli
ale sinoadelor. Prin incercarea lor de revenire la crestinismul primar am putea
spune ca se poate tinde spre o unitate reala in Duh si Adevar prin care “Toti sa fie Una” cum spune si invatatura
Mantuitorului.
O exceptie
face ritul greco-catolic al Bisericii Romano-Catolice, care a fost infiintat in
tarile ortodoxe pentru a face prozelitism. Decizia serbarii pastilor odata cu
ortodocsii este venita in greco-catolicism ca o strategie, deoarece multi
dintre credinciosii uniti cu Roma din tarile ortodoxe si-au manifestat intentia
revenirii la ortodoxie. Pentru a-si pastra numarul de adepti, Biserica Romei a
ingaduit ca ritul greco-catolic (din tarile ortodoxe) sa pastreze datinile, sarbatorile
si cultul asemenea cum le au ortodocsii. Acest rit catolic este supus in
totalitate episcopului Romei si Bisericii Apusene. Astfel ritul greco-catolic
are in invatatura de credinta toate ereziile apusene, delimitandu-se si prin
aceasta de crestinismul primar autentic.
Calcularea
datei Pastilor se face in functie de randuielile stabilite de catre Sfintii
Parinti, conform canoanelor mentionate mai sus. Astfel cea mai devreme data a
serbarii Pastilor poate fi in 4 aprilie,
iar cea mai tarzie in 8 mai. Anumite sarbatori ca: “Izvorul Tamaduirii”,
“Inaltarea Mantuitorului la Cer”, “Rusaliile” etc., sunt stabilite in functie
de data serbarii Pastilor. Date amanuntite istorice, canonice si calcule despre
serbarea datei Pastilor pot fi gasite in revista “Ortodoxia” nr. 3
(iulie-septembrie), 1964, pag. 334 s.u., intr-un studiu detaliat realizat de
Teodor M. Popescu.
Despre venirea Sfintei Lumini in anul 2007: