La Mănăstirea Putna s-a vorbit despre
sinodul din Creta.
O poziţie exprimată public în predica din Duminica de după
Înălţarea Sfintei Cruci, rostită de protosinghelul Teofan Popescu (in foto), vieţuitor al
acestui aşezământ monahal cu vechi rădăcini istorice, a stârnit reacţii.
Profesorul de religie Ilie I. Apetrei ne-a
trimis pe adresa de email a redacţiei următorul eseu, în care îşi exprimă un
punct de vedere referitor la cuvântul părintelui Teofan. Deşi este considerat
de către mulţi ca o poziţie oficială a mănăstirii Putna, părerea noastră e că
mesajul părintelui Teofan este unul personal.
Cuvântul care zideşte nu acoperă niciodată minciuna
În Duminica
de după Înălţarea Sfintei Cruci, am avut ocazia să assist la o predică la
Mănăstirea Putna, o predică duplicitară în care pe de o parte se spunea unele “adevăruri
discutabile” care au fost aprobate la sinodul din Creta, iar pe de altă parte
ni se inducea idea că cei care contestă erezia ecumenistă adoptată oficial la
acest sinod ne duc în “extreme” şi chiar “schisme”. Surprinderea mea este că
protagonistul acestei cuvântări este tocmai preotul protosinghel Teofan
Popescu, fost presedinte la ASCOR Bucuresti, dar faţă de care aveam o apreciere
deosebită.
Surprinderea
a fost că mi-am dat seama că părintele de la Putna, în cuvântul său, era destul
de confuz. Făcea unele afirmaţii neargumentate teologic, citând din mărturiile IPS Ierotheos Vlachos, încerca să acrediteze ideia că delegaţia
României a avut un aport foarte bun la acest sinod. Realitatea e că singura
delegaţie a Bisericilor Locale participante, care a semnat textul în
unanimitate a fost delegaţia Bisericii Ortodoxe Române.
Părintele Teofan mai făcea
câteva aluzii la articolele apărute pe internet catalogându-le ca fiind
incitatoare la schismă şi informaţiile neadevărate. Aceleaşi idei le
vehiculează mulţi dintre susţinătorii curentului ecumenist din România, mai
ales atunci când nu au argumente teologice sau când sunt vădiţi de rătăcirea în
care se află. Nu înţeleg de ce părintele teofan se pretează la astfel de „argumente”
şi „explicaţii” când se vede clar că sinodul din Creta nu a adus nimic bun
Bisericii Ortodoxe, în forma în care a fost el finalizat. Ar putea părintele
Teofan să ne dea măcar un exemplu de schismă care s-a făcut în România datorită
sinodului din Creta? Să aflăm şi noi cine sunt acei schismatici şi dacă ei
există în realitate? I-aş fi recunoscător. Sunt profesor de religie, cunosc
canoanele şi învăţăturile Bisericii din care fac parte şi stiu că dacă eşti
membru al Bisericii Ortodoxe canonice nu ai cum să fi în schismă. Aştept să
primesc un răspuns, măcar un exemplu...
Observ că se petrece un lucru
foarte asemănător cu modul de instigare al aparatului de conducere comunist
care pentru a-i discredita pe cei ce nu se supuneau politicii de partid, îi
catalogau „duşmani ai poporului”. Azi, cei ce nu recunosc sinodul ecumenist din
Creta sunt catalogaţi „schismatici”, „extremişti”, „fundamentalişti”, „retrograzi”
etc. S-a schimbat doar curentul, dar metodele de manipulare sunt aceleaşi.
Din păcate se observă o
dictatură la nivelul conducerii Bisericii, iar ierarhia romînă nu acceptă o
dezbatere echilibrată referitor la acest subiect. Nici un ierarh din România nu
acceptă ca vreun preot sau teolog să publice lucrări sau să ţină cuvântări prin
care să fie demascată globalizarea în plan religios oficializată în Creta,
aceasta sub pretextul că „Nu este binecuvântarea ierarhului”. Această lipsă a „binecuvântării
arhiereşti”, care este singurul argument al ecumeniştilor în momentul de faţă,
îi determină pe mulţi dintre aceia care vor să îşi mărturisească credinţa să
apeleze la bloguri sau siteuri care nu pot fi cenzurate de ierarhia românească,
supusă politicii globaliste. Mai apare câte un cleric sau teolog care, pentru a
mai putea primi binecuvântare să predice sau să ţină conferinţe, se dezice de mişcarea
de rezistenţă a mărturisitorilor şi transmite ce li se spune astfel încât aduce
aceiaşi lozincă: „extremiştii de pe internet”. Aceştia cu siguranţă nu vor fi
schimbaţi din funcţii şi nu vor fi opriţi de la predici sau conferinţe, vor primi binecuvântare să apară în ziarul "Lumina" sau în rev. "Familia Ortodoxă", la "Trinitas TV" sau în rev. "Lumea Credinţei", pentru
că ştiu să fie „cuminţi”.
Părintele Teofan amintea şi
despre sinodul BOR care urmează să aibă loc în octombrie la Bucureşti. După cum
se pare lucrurile nu se vor schimba. Ierarhii români încearcă să convingă
populaţia să accepte oficializarea ecumenismului prin sinodul din Creta
minţindu-ne că nu s-a schimbat nimic, că totul e bun şi trebuie să acceptăm
lucrurile aşa cum sunt. Părintele Teofan, în cuvântarea sa spunea acelaşi
lucru: „Prin sinodul din Creta nu s-a schimbat nimic”. Oare chiar aşa? Acest
sinod a oferit posibilitatea introducerii oficiale a ecumenismului în doctrina
Bisericii. Cum poate cineva care pledează pentru „echilibru” să spună că nu s-a
schimbat nimic!? Acceptarea documentelor de la Totonto ca sursă de bază a
articolului 19 (din documentul 6), prin care se aduce noi concepţii în gândirea
ortodoxă, nu este o schimbare? Acest articol are la bază învăţăturile Sfinţilor
Părinţi? Ce să mai spunem de articolul 22 din acelaşi document în care se elimină din start orice opoziţie faţă de sinodul din Creta şi dreptul pleromei de a se implica în dezbaterile teologice şi liturgice ale Bisericii. Şi acest articol are la bază învăţăturile Sfinţilor Părinşi? Nicidecum. Şi multe altele...
Am ajuns acasă şi m-am gândit să
pun pe hârtie mâhnirea mea, să scriu un mic eseu despre predica de la
mănăstirea Putna. Ştiam că slujbele, inclusiv predicile, de la Putna le pot
găsi pe internet. Când am vrut să revăd această predică pentru a putea reda
câteva detalii, am constatat că predica a fost ştearsă de pe youtube. Acest
lucru mi-a fost confirmat şi de alţi colegi de breaslă care s-au mirat de
retragerea slujbei din duminica de după Înălţarea Sfintei Cruci, de pe
internet. Cine a scos-o şi de ce? A avut cineva intenţia să ascundă ceva? Cum pot
unii să predice de la amvon ca mai apoi să nu-şi asume răspunderea pentru
afirmaţiile pe care le-a făcut? Cu atât mai mult că părintele Teofan nu este
oricine. Are conferinţe publice cu binecuvântarea ierarhiei BOR şi cu siguranţă
că dacă va vorbi doar ce este permis de sistem va mai primi binecuvântări şi
pentru alte conferinte, aşa cum primeşte părintele Constantin Necula, Iustin
Miron de la Oaşa, Vasile Mihoc de la Sibiu, Radu Preda de la Cluj şi alţi
preoţi si teologi care au avut „prudenţa” de a nu se pune împotriva curentului.
Vreau să trăiesc cu convingerea
că prorocia părintelui arhimandrit Iustin Pârvu se referă şi la părintele protosinghel
Teofan Popescu de la mănăstirea Putna căruia îi doresc să se alăture mărturisitorilor
lui Hristos. Părintele Iustin a prevăzut că mulţi preoţi se vor lepăda şi mulţi
vor fi în înşelare, dar mulţi dintre ei îşi vor da seama de rătăcirea acestui
sinod şi vor mărturisi Adevărul: „Preotii de
azi care tac, se vor convinge ei inşişi de aceste pericole şi se vor îndrepta”.
Atunci îi voi putea spune cu toată convingerea: “Sărut
mâna Părinte!”. Aştept cu nerăbdare acest moment.
Vezi aici: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2016/08/parintele-iustin-parvu-prevazut-ca-in.html
Cu dragoste şi
respect,
prof. Ilie Ion Apetrei
Banditii! Au schimbat credinta si zic ca nici usturoi n-au mancat, nici gura nu le pute! Cui se mai rooaga acum, daca s-au departat de dumnezeul parintilor nostrii.
RăspundețiȘtergereD-le Profesor,
RăspundețiȘtergereMa numesc Richard Popa si sunt cumnatul parintelui Teofan. Acum cateva minute a vorbit cu parintele despre scoterea predicii de pe situl man. Putna. Eu nu am ascultat aceasta predica pentru ca a fost stearsa. Pentru acest lucru si parintele Teofan a fost mahnit si nu stia amanunte. Cu cateva zile inainte de a tine aceasta predica l-am sunat sa-i cer parerea despre un miting de protest pentru deciziile luate la sinodul din Creta si care urma sa se tina in Bucuresti (cred ca intr-o zi de sambata). Nu stia nimic de acest miting, dar am discutat pe larg despre aceasta. Mi-a spus ca lucrurile nu se fac asa, ca duhul ortodox nu este acesta. Sfantul Paisie Aghioritul nu a vorbit nicidata despre deciziile luate de partriarhul ecumenic, niciodata nu a dat vre-un sfat cuiva despre acest lucru. Duhul ortodox este cel ar rabdari, mi-a spus; al rugaciunii. Vedeti, deja s-au creat doua tabere. Parintele stie probabil mai multe decat domnia voastra, stie ca exista preoti care nu mai pomenesc pe patriarh, stie ca exista credinciosi care nu mai merg la bisericile unde preotii pomenesc conducerea bisericii, stie despre acest curent de impotrivire si la ce nivel a ajuns. De aceea a tinut aceasta predica. Eu am incredere in gandirea parintelui si nu pentru ca este cumnatul meu. Pot spune cu mana pe imima ca ceea ce a spus la aceasta predica a simtit cu tot sufletul. Este un om sincer. Sf. Augustin spunea:iubeste si fa ce vrei! Parintele Teofan are dragoste de Hristos si tot ce voieste este sa faca voia lui, sa nu-l supere cu ceva. Nu este un om fals. Cand voi simti acest lucru voi fi primul care ii voi spune! Am citit si eu si am ascultat cuvantari despre sinodul din Creta. Daca veti citi pe situl marturieathonita.ro a parintilor din Sf. Munte-Lacul, veti vedea ca opinia este aceiasi ca si a parintelui Teofan.
Duhul Ortodox este unul al rabarii, al blandetii, al rugaciunii, al smereniei, al tacerii. Dumenzeu ma va intreba de pacatele mele mai intai si apoi de ce n-am luat atitudine despre sinodul din Creta. Acest lucru a vrut partintele Teofan sa-l exprime. Cred ca inainte sa scrieti acel articol nu era rau sa-l fi sunat si sa vedeti care a fost gandirea(interioara) sfintiei sale. Probabil ati fi scris intr-un mod mai putin acuzator articolul. Nu va scriu aceste cuvinte ca sa-l apar in vre-un fel pe parintele, caci nu are nevoie. Il apara Dumnezeu, pentru ca se straduie mult sa-I faca Voia. Doamne ajuta! Richard Popa, 0744357080. richard.popa@gmail.com
Domnule Richard,
ȘtergereNu scoaterea filmului e problema cea mai mare ci modul in care incearca sa dea impresia ca ar fi vorba de schisma. E drept ca ierarhii din Creta s-au despartit de Biserica Ortodoxa din moment ce marturisesc alt crez decât al Sfintilor Părinti, dar asta nu înseamnă că sunt două tabere. Dacă sunt două opinii diferite nu înseamnă că sunt două tabere. Atât unii cât şi alţii sunt în aceeaşi Biserică, cel putin deocamdată. Rămâne de văzut ce se va stabili la sinodul din octombrie.
Pentru ca nu cunoasteti canoanele si invatatura Bisericii vă propun să vă documentaţi despre oprirea pomenirii în caz de erezie şi veţi constata că nu este schismă. Ati fost minţit când vi s-a spus că nepomenirea ierarhului pe motiv de erezie ar fi schismă. Am discutat cu părinţii de la Podromu şi am aflat de la ei că asupra monahilor din Athos s-au făcut presiuni să TACĂ şi să ascundă adevărul referitor la subiectul documentelor semnate în Creta. Aşa că mărturiile oficiale care au menirea de a ne spăla pe creieri nu au efect decât asupra celor care ori nu cunosc, ori nu vor să cunoască...
Nu îl condamn pe pr. Teofan, ci doar îl compătimesc pentru că a renunţat la Adevăr pentru imagine şi aşa-zisul "echilibru" favorabil adoptării documentelor ecumeniste din Creta de către BOR. Credeti că inconştient joacă această carte?
Intamplatior am recitit aceste comentarii. Au trecut multi ani de la acel eveniment. Ma intreb, a carui judecata a fost mai aproape de Adevar, a dvs. sau a parintelui Trofan?
ȘtergereAnoniumului de mai sus din 15 aug 2022
ȘtergereTimpul a dovedit ca pseudosinodul din Creta e o incalcare a invataturii Bisericii, motiv pentru care unele patriarhii l-au respins… Astfel, acest asa-zis sinod e lovit de nulitate.
Ce e greu de inteles… ?
Vedeti haosul care a aparut dupa acest "sinod" ?
Vlaicu Romanel
Preotiii,,,tac ,vor face ce ecumenitii(Ereziatii) semnatari ai documentelor ecumeniste din Creta,adica nu vor zice nimic ca si cum nimic nu sa intamplat,liturghisesc in continuare,pomenesc pe episcopii locali si pe Daniel .se vor alinia in contiunuare politicii superorilor,si vor fi putini care vor reactiona pe parcurs la a-si da seama de adevar.
RăspundețiȘtergereFrate draga, caci indiferent ce varsta aveti sunteti fratele meu, pentru ca asa a spus Hristos. Stiti si dvs., stiu si eu ca Adevarul este Unul. Deci, nu pot nega eu spusele dvs. sau ale parintilor ale caror analize le-ati publicat. Daca sunt adevarate cum pot spune eu, sau parintele Teofan ca nu sunt. Nu putem.
RăspundețiȘtergereAm sa va spun in cateva cuvinte cum am gandit eu despre acest subiect:
Eu sunt mirean si imi vad nimicnicia mea. Imi aduc aminte de cuvintele lui Hristos care a spus : fara ajutorul Meu nu puteti face nimic. Gandindu-ma la aceasta, m-am intrebat ce pot face eu pt. Biserică, care trece printr-o perioada de incercari, ca in toata istoria ei? Sa iau act de greselile care s-au facut, sa-mi spun parerea despre aceasta, sa nu-i pomenesc pe cei care au semnat? Raspunsul meu a fost: rugaciune! Nu cred ca pot schimba eu ceva. Nu cred ca putem schimba noi ceva. Stiu ca un om in istorie, a avut o initiativa, dar acesta a fost Sf. Nicolae. Oare se poate compara cineva cu acesta? Singurul care poate schimba ceva este Hristos cu harul lui Dumnezeu. Mai de temut pentru cei care vor raul si mai de ajutor in aceasta situatie este cred o rugaciune pentru conducatori nostri, pentru ca sunt pusi acolo de Dumnezeu, pentru ca ii meritam si nu nepomenirea lor. Daca acest popor se va schimba, atunci conducatorii nostrii vor fi niste sfinti. Daca noi vrem sa ii schimbam, atunci Dumnezeu ne va pune altii in loc mai rai. Sa ne gandim si la aceasta! Exista in istorie si probabil stiti, o localitate unde Dumnezeu a pus un episcop curvar si depravat. Cand I s-a pus intrebarea de ce Doamne acesta, raspunsul a fost: pentru ca nu am gasit pe altul mai rau.
Nu exprimarea parerilor este gresita in opinia mea ci actiunea. Capul Bisericii este Hristos! Biserica a dainuit si va dainui pana la sfarsitul veacurilor pentru ca El este conducatorul. Cum sa intervin eu si sa-L inlocuiesc pe Hristos! Eu nu pot face acest lucru. Asta ar insemna sa nu am incredere in judecata Lui. Dumnezeu a facut multe minuni pentru rugaciunea multora. A mutat si muntii! Daca ne vom ruga cu totii, se va gasi cine cu rugaciune puternica pe care o va asculta Dumnezeu! Daca vom alege sa nu ne rugam va fi mai rau. Abia asteapta cei potrivnici sa ne certam intre noi.
Probabil ce ati spus despre parintii din Sf. Munte este adevarat, dar ei pomenesc in continuare pe conducatorii lor!
Eu nu stiu in ce circumstante s-a semnat documentul de la Creta. Acesta a fost redactat intr-o limba straina si poate au existat neintelegeri. Poate au existat presiuni mari. Poate au gresit! Eu nu stiu. Nu iau apararea nimanui sa nu intelegeti gresit.
Draga frate, asa gandeste probabil si parintele Teofan. Eu asa am perceput si il cunosc de aproape 30 ani. Nu am ascultat predica, dar parintele nu ia apararea nimanui. Repet inca odata: este un om sincer si doritor sa faca voia lui Dumnezeu. Daca v-ati facut o alta parere eu cred ca va inselati. Puteti discuta cu sfintia sa.
Pentru cei care vor lua decizia sa nu se mai roage pentru conducatorii nostri, noi ar trebui sa ne rugam ca actiunea lor sa ajute Biserica iar nu sa aiba alte efecte asupra ei. Va inteleg protestul! Si eu mi-as dori sa fie numai bine.
Aceasta a fost gandirea mea. Nu stiu daca este buna sau nu, dar va rog sa credeti ca nu exista nici un interes ascuns. Daca este gresita, ii cer lui Dumnezeu iertare.
Despre parintele Teofan eu cred ca gresiti!
Doame ajuta!
Richard Constantin
Domnule Riciard,
RăspundețiȘtergereE frumos gestul dumneavoastra de a va apara cumnatul, pe pr Teofan.
Din pacate, la randul sau, pr. Teofan apara niste ierarhi eretici.
Acesti ierarhi sunt vinovati pentru tulburarea creata si e de datoria lor sa-si repare gresala pentru a se reveni la liniste. Aceasta se poate repare la sinodul local. In functie de asta vom vedea cat sunt de sinceri.
Aveti grija pe cine aparati, ca daca aparati minciuna, la ce folos cuvintele frumoase...
Asa este, aveti dreptate, dar sa nu va inraiti. Puteti discuta cu parintele, poate este ceva ce va scapa. Este greu sa stii ce este in inima unui om doar ascultand cateva cuvinte. Nu este pacat sa-l vorbim de rau? Daca ati stii cat de mare este pacatul de a judeca un preot, daramite un episcop! Infricosator! Eu ma tem de acest lucru! De unde stim noi ce se afla in sufletul unui om? Nu stim! Valabil si pt. mine si pt. dvs. Sa ne ierte Dumnezeu pe amandoi pt. cat am judecat in viata. Stiu ca sunt informatii si unele aspecte pe care multi nu le cunosc, legate de evenimentul din Creta.
ȘtergerePe parintele Teofan il conosc de aproape 30 ani si discut mult cu dansul despre diverse teme, mai ales cand am nevoie de un sfat. Nu am spus ca stiu cu certitudice ce se afla in sufletul sfintiei sale. Am spus ca eu cred ca se face o greseala, in primul rand pt. ca este judecat fara sa se discute cu dansul, doar pe baza unei predici, mai ales ca subiectul este unul foarte sensibil. Apoi, pentru ca asa cum il conosc eu, este judecat pe nedrept.
Legat de ierarhie, eu gandesc altfel decat dvs. Eu cred ca este bine ca exista voci care au analizat critic evenimentul din Creta. Este foarte bine. Cred insa ca este gresit sa nu-i mai pomenim pe conducatorii care poate au gresit. Cred ca este gresit ca in afara de opiniile noastre, chiar exprimate public, sa intreprindem vre-o actiune impotriva ierarhilor nostri si impotriva preotilor nostri. Parintii din sf. Munte ii pomenesc in continuare pe conducatori, cu toate cele intamplate! Daca ei fac asa, de ce sa facem noi altfel? Gandim noi mai bine decat ei?
Eu nu cunosc teologie si nici canoanele si nici invataruile Bisericii si sunt constient de acest lucru. Dl. Prof. Ilie Apetrei avea dreptate cand spunea aceasta.
Dar eu cred ca Dumnezeu ma va intreba de ale mele pacate si mai putin de evenimentul din Creta si de deciziile luate acolo, chiar de ar fi si erezi. Asa cred eu!
Este bine ca exista oameni ca dvs. si prof. Apetrei care isi spun parerea, dar trebuie avut grija ca actiunile impotriva ierarhiei, mai ales ale noastre ale mirenilor il inlocuiesc pe Hristos. Daca ne rugam, folosul este mai mare. Asa cred eu!
Doamne ajuta!
Richard Constantin
Am primit un e-mail astazi de la parintele Teofan. Vor fi 2 mesaje.Iata ce spune:
RăspundețiȘtergere"Văd că le tot zici să mă sune, dar nu mă sună nimeni. Întrucât ai spus că nu ai ascultat predica și te-ar interesa să afli ce am vorbit, vreau să-ți spun că am încercat să transmit patru idei principale:
1. Cel mai important lucru pe care îl avem de făcut este să ne rugăm, să ținem post, să facem metanii pentru ierarhii noștri, pentru ca la sinodul din octombrie să se ia o decizie care să calmeze situația. Dacă nu vom face acest lucru, vom răspunde în fața lui Dumnezeu. Întrucât suntem o Biserică autocefală și autonomă, cea mai importantă bătălie pentru noi va fi la București, indiferent de ce s-a hotărât în Creta.
2. A spune că ierarhii care au semnat în Creta nu mai au har, adică nu mai sunt episcopi, este o direcție foarte periculoasă care poate duce cel puțin la schismă. Cum se pot face asemenea afirmații? Ierarhii sinoadelor Bisericilor care nu au fost în Creta sunt în comuniune cu noi (a se vedea chiar evenimentele recente în care ierarhi din Patriarhia Antiohiei și din Georgia au slujit cu ierarhii noștri). Mari teologi de talie mondială, cum ar fi mitropolitul Hierotheos Vlachos sau părintele Andrew Louth, deși au avut rezerve serioase față de unele aspecte ale sinodului din Creta, totuși nu spun că nu mai sunt episcopi cei care au semnat controversatul document numărul 6 (spun controversat întrucât documentul conține elemente ortodoxe, introduse în mare parte de delegația română; dar conține și elemente discutabile din punctul de vedere al adevărurilor dreptei-credințe, cum ar fi referirile la Consiliu Mondial al Bisericii). Pe aceleași poziții sunt și părinții din chinotita Sfântului Munte. Cei care susțin morțiș căderea din har a episcopilor semnatari, cred că au mai mult discernământ decât cei pe care i-am enumerat? Predica pe care am susținut-o i-a făcut să dea înapoi pe unii care o apucaseră pe o pantă greșită. Problema cu pericolul apariției unei schisme nu-mi aparține. Acest lucru îl spune mitropolitul Hierotheos Vlachos, în ultimul număr din Familia Ortodoxă, cu referire specială la situația din România. Următorul fragment este edificator și din el mi-am extras un text cu care am încheiat predica: „Consider, deci, ca e nevoie de calm, cumpatare, rugaciune ca sa nu se creeze schisme in Biserica, pe care cine le creeaza nu se mantuieste nici prin sangele mucenicesc,potrivit Sfantului Ioan Gura de Aur.Biserica este un organism viu, este Trupul lui Hristos si comuniunea indumnezeirii, si ea insasi va regla problema, odata cu trecerea timpului.Asa cum organismul omului pastreaza alimentele de care are nevoie si le elimina pe cele vatamatoare, la fel se intampla si cu organismul dumnezeiesc-omenesc al Bisericii.
Noi, desigur, cu cinstire fata de regimul ierarhic al Bisericii, cu smerenie si cuget bisericesc, avem de datoria sa venim cu pozitii teologice serioase si argumentate, care resping opiniile inselate, iar Hristos, Care este Capul Bisericii, va pastra curat Trupul Sau. De altfel, Biserica este sfintita de catre Capul ei, Hristos, iar nu de catre noi. Nu noi suntem mantuitorii Bisericii, de vreme ce Mantuitor al Bisericii este Hristos, Care s-a rastignit pentru ea, ci suntem madulare smerite ale Bisericii, care ramanem in ea ca sa ne mantuim.
Prin urmare, este nevoie sa avem cumpatare, minte luminata, discernamant teologic, cuget bisericesc, viata duhovniceasca, sa traim intr-o atmosfera de rugaciune.
Cred ca in urmatoarea perioada se vor pronunta si cele patru Biserici care nu au fost prezente in Creta, va hotari in acest sens si Sfantul Munte, cu experienta duhovniceasca pe care o au Parintii, vor cugeta cu mai multa maturitate toate Bisericile, vor fi discutate subiectele in manastiri, in Facultatile de Teologie, in sinaxe ale clericilor si mirenilor – si subiectul se va clarifica.
Este nevoie de multa atentie, ca nu cumva sa ne aflam in afara Bisericii tocmai atunci cand Biserica va indrepta greselile teologice ale unora din membrii ei!”
..continua
...continuare..
RăspundețiȘtergere3. Situația în Creta a fost mult mai complicată decât pare, dacă ne gândim numai la ceea ce spune mitropolitul Hierotheos Vlachos: „Pe durata sesiunilor, Patriarhul României este cel care și-a susținut opiniile având cunoaștere teologică, experiența de la Dialogurile [ecumenice] și determinare. În anumite cazuri a fost foarte stăruitor și a avut o contribuție importantă în formularea art. 21 al documentului ”Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”.De multe ori a spus că, dacă nu vor fi acceptate anumite corecturi, nu va semna textul. De asemenea,de multe ori și-a exprimat opinia de a nu se finaliza discuția și de a nu se semna textul acesta, ci de a fi lăsat deschis pentru următorul Sfânt și Mare Sinod.Într-un caz și-a exprimat cu intensitate nemulțumirea și a spus că simte că au loc constrângeri.”
4. Primii doi întâistătători ai Bisericii noastre, Părintele Patriarh Daniel și Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan, mărturisesc public, prin comunicatele din ultimele săptămâni, faptul că există o singură Biserică sfântă, sobornicească și apostolică. Acest crez vine într-o contradicție flagrantă cu viziunea Consilului Mondial al Bisericilor care spune că există mai multe biserici, fiecare are o parte de adevăr etc.
În plus, în comunicatul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, pentru prima dată după 1990 un ierarh român spune un lucru extrem de important: „Este necesar să se analizeze de către Biserica Ortodoxă dacă mai este oportună menținerea calității de membru în Consiliul Mondial al Bisericilor. O reflecție și o dezbatere, urmate de o decizie asupra acestui subiect sunt necesare și așteptate de către mulți credincioși ortodocși. ”
..continuare
RăspundețiȘtergereÎn predică am vrut să mai transmit încă două idei:
5. Avem nevoie în viața bisericească de astăzi de o împreună-sfătuire, împreună-lucrare și de o împreună-rugăciune. În Biserică autoritatea și sobornicitatea se sprijină una pe alta.Dacă lipsește unul din aceste două aspecte, mărturisirea lui Hristos este incompletă.
6. Mărturisirea lui Hristos trebuie făcută într-un duh al iubirii, așa cum ne învață sfântul apostol Pavel. Fără pocăință și fără iubirea de aproapele, degeaba avem adevărul. Adevărul dogmelor, al canoanelor sau al rânduielii bisericești, nu poate fi folosit ca un ciocan cu care îi dăm în cap altuia. Adevărul de credință trebuie mărturisit în Duhul lui Dumnezeu, care este un duh al păcii, al blândeții, al răbdării. Numai diavolul seamănă tulburare. Să căutăm să nu vorbim de la noi, ci cu multă rugăciune să așteptăm cuvânt de la Dumnezeu. Creștinismul nu este doar dreaptă-credință, ci și dreaptă-viețuire. În acest sens, am citit în predică un cuvânt foarte frumos de la Sfântul Isaac Sirul: „ Începutul înțelepciunii celei după Dumnezeu, este liniștea și blândețea; ele sunt pecetea unui suflet mare și puternic, care se gândește sănătos și este în stare să poarte slăbiciunile oamenilor.”
Eu va sfatuiesc cu toata dragostea pe toti cei care l-ati judecat gresit, sa-l sunati si sa-i cereti iertare. Va fi pentru folosul domniilor voastre.
Richard constantin
..si un ultim e-mail primit.
8.O altă idee pe care am susținut-o în predică este aceea că avem nevoie de niște dezbateri libere pe teme teologice de mare actualitate. Aceste dezbateri trebuie făcute într-un duh de echilibru, de pocăință, într-un duh de responsabilitate și fundamentare teologică. Plecând de la comunicatul dat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei, am spus că este necesară o dezbatere privitoare la implicarea Bisericii Ortodoxe Române în mișcarea ecumenică. Într-o asemenea dezbatere, pe de o parte este necesar să ținem cont de ceea ce spunea părintele Sofronie Saharov, referitor la sincretismul mișcării ecumenice: „ o parte semnificativă a lumii creștine astăzi înclină să accepte una dintre cele mai periculoase erezii ”. Pe de altă parte, trebuie să ținem cont și de ceea ce spunea Sfântul Nectarie de Eghina: „Episcopul care nu-i iubește pe eretici și nu lucrează pentru ei, toate le face din râvnă mincinoasă și este lipsit de dragoste”.
În această dezbatere, ar fi necesar de subliniat că trebuie să respectăm canoanele care ne interzic să facem slujbe în comun cu cei de alte credințe. Pe de altă parte, ar trebui spus că este un lucru plăcut lui Dumnezeu ca să existe o colaborare locală între culte și religii, pe niște teme punctuale. În acest sens, este evident că o asemenea conlucrare a fost un lucru binecuvântat de Dumnezeu, în lupta pentru apărarea orei de religie în România. Roadele acestei lupte ne arată că a fost voia lui Dumnezeu ca să existe această colaborare.
Cam acestea au fost principalele opt idei pe care am vrut să le transmit în predica din duminica după Înălțarea Sfintei Cruci. Tema predicii a fost: „mărturisirea dreptei-credințe”.
Doamne-ajută!
Am primit de la parintele Teofan si urmatorul text.
RăspundețiȘtergereMi-am mai amintit ceva. Când m-am referit la cunoscutul teolog Andrew Louth, am arătat că el a subliniat un aspect fundamental: felul cum s-a votat la sinodul din Creta (nu au avut drept de vot toți episcopii prezenți) este în contradicție cu întreaga Tradiție a Bisericii. Iată ce spune sfinția sa într-o emisiune de la Trinitas TV, înainte de începerea sinodului din Creta: „felul cum se vor lua deciziile este fără precedent și împotriva unor principii fundamentale ale ecleziologiei ortodoxe. În toate sinoadele Bisericii, orice episcop avea un vot, pentru că, din punct de vedere ecleziologic, episcopul este un element fundamental în Biserica cea Una”. Cu toate că părintele Andrew Louth aduce asemenea obiecții foarte serioase, totuși el nu spune nicăieri că episcopii semnatari din Creta nu mai au har...
De asemenea, am citat în predică din cunoscutul convertit american |Serafim Rose. Un citat din care putem învăța multe lucruri: „Noi cei care dorim să rămânem în adevărata tradiție a Ortodoxiei trebuie să ne arătăm osârduitori și fermi în credința noastră, fără a fi fanatici și fără a îndrăzni să-i învățăm pe episcopii noștri ce trebuie să facă. Și, mai presus de orice, trebuie să ne străduim să păstrăm mireasma Ortodoxiei, fiind măcar puțin mai nelumești, desprinși de toate grijile și politicile, chiar și ale Bisericii, hrănindu-ne cu hrana cea de dincolo de lume, pe care Biserica ne-o dă atât de îmbelșugat”.