Un exemplu pentru justitia bihoreana si nu numai... In judetul Vaslui exploatarea gazelor de sist au fost impiedicate pe cai juridice.

 

Surpriză pentru Guvernul Ponta: 

Planul guvernamental privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist s-a împiedicat în instanţă.

O judecatoare a avut curajul sa "deranjeze" planurile tradatorilor de neam si tara

Disputa privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist din România a ajuns în instanţe, după ce 15 comune din judeţul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activităţi pe teritoriul lor, chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanţii USL. Practic, autorităţile locale comunale au ajuns să se lupte în instanţă cu Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de şist. O judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România şi nici nu a fost declarată de interes public naţional. Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de şist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanţa superioară – Curtea de Apel Iaşi.

Un alt judecator a dat castig de cauza prefecturii Vaslui in opt cazuri. 

"Totul ramane la interpretarea judecatorului" spun avocatii luptatorilor de la Pungesti.


Varianta „gazele de şist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu ştie de ele

Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie a decis, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, că şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal.

Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Şuletea a respectat legea, pentru că gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.

Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.

Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale.


Varianta „gazele de şist sunt ale Guvernului”: petrolul e totuna cu gazul de şist

De cealaltă parte, în alte 8 cazuri, un alt judecător al Tribunalului Vaslui a decis să dea dreptate Prefectului Radu Renga şi să desfiinţeze hotărârile Consiliilor Locale care interziceau explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

În motivările deciziilor judecătoreşti cu privire la comunele Coroieşti şi Băcani, obţinute de gândul, sunt aduse în mare aceleaşi argumente de către Consiliile Locale, pentru a-şi susţine dreptul de a decide asupra gazelor de şist. Cu toate acestea, judecătorul – un altul decât cel care a dat sentinţe favorabile în cazurile Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea, nu a ţinut cont de argumentul că legea Petrolului nu reglementează gazele de şist.

Poziţia Prefecturii Vaslui: 

„Am atacat la instanţă în confromitate cu atribuţiile Prefectului, nu la cerinţa Guvernului”

La solicitarea gândul, Prefectura Vaslui a explicat demersul de a ataca în instanţă cele 15 decizii ale comunelor vasluiene, privind gazele de şist, aducând aceleaşi argumente ca şi în faţa judecătorilor.

“Prefectul judeţului Vaslui a atacat la instanţa de contencios administrativ hotărârile privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în conformitate cu atribuţiile Instituţiei Prefectului şi nu la cerinţa Guvernului”, au subliniat oficialii Prefecturii Vaslui, la solicitarea gândul.

“Prin adoptarea acestor hotărâri, consiliile locale şi-au depăşit competenţa materială, printre atribuţiile prevăzute de art. 36 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, neregăsindu-se şi aceea având ca obiect bogăţiile subsolului care fac obiectul exclusiv al statului. Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. 3 din Constituţia României, republicată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. 2 din Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului şi nu al unităţii administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului şi singurul care asigură şi reglementează exploatarea acestora. Unităţile administrativ-teritoriale pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică numai asupra unor bunuri în privinţa cărora, prin lege organică, s-a dispus că fac obiectul exclusiv al proprietăţii lor publice. Or, în lipsa unei astfel de legi organice, aceste hotărâri sunt lipsite de temei legal”, arată punctul de vedere al Prefecturii Vaslui.

Cum au motivat comunele interdicţia pe gaze de şist: 

„Practica intempestivă de ocupare şi exploatare, pe care compania Chevorn o utilizează”

Din motivările deciziilor judecătoreşti consultate de gândul, reiese că cele 15 comune vasluiene şi-au argumentat similar decizia de a interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul lor.

Astfel, avocaţii Consiliilor Locale din Şuletea, dar şi din Coroieşti sau Băcani, arată că „(Consiliul) a primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl reprezintă exploatarea prin metoda hidraulică a resurselor de gaze de şist. Văzând intenţia manifestă a companiei Chevron de a concesiona şi exploata resursele teritoriului pe care îl administrează şi înţelegând riscurile majore pe care o astfel de metodă le presupune, la solicitarea şi în sprijinul cetăţenilor săi, a hotărât să adopte această hotărâre, pe care ar putea-o hotărâre-remediu în calea practicii intempestive de ocupare şi exploatare, pe care compania Chevron o utilizează”.

De asemenea, avocaţii au citat un studiu din SUA, din anul 2011, „despre substanţele chimice utilizate în fracturarea hidraulică: între 2005 şi 2009, cele 14 companii de petrol şi gaze au utilizat peste 2.500 de proceduri de fracturare hidraulică, ce conţin 750 de substanţe chimice şi alţi compuşi. Printre aceste substanţe chimice se regăsesc numeroşi poluanţi atmosferici periculoşi şi produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specifică domeniul gazelor de şist)”.

sursa (si detalii): http://www.gandul.info/stiri/o-judecatoare-din-vaslui-creeaza-un-precedent-juridic-istoric-in-romania-gazele-de-sist-nu-apartin-statului-ci-satului-11865193