VIDEO Un agricultor din Nebraska le-a închis gura lobbyiștilor fracturării hidraulice:Bea cineva din această apă?

În timpul unei audieri in fața unei Comisii a Conservării Petrolului și Gazelor din Nebraska, unul dintre localnici i-a lăsat fără replică pe cei care participau la discuții. În fața membrilor comisiei, susținători ai fracturării hidraulice, agricultorul american i-a invitat politicos să bea apă contaminată prin fracking, controversata metodă de extragere petrolieră a gazelor de șist, informează sit-ul Raw Story.

Întreg episodul a fost publicat pe YouTube. Agricultorul James Osborne și-a folosit cele trei minute pe care le avea alocate pentru a-și susține cauza în fața comisiei, pentru a arăta reziduurile rămase în urma folosirii substanțelor chimice din fluidele utilizate pentru fracking. Bărbatul le-a pus lobbyiștilor apă in pahare, în care a turnat amestecul de substanțe chimice utilizate la fracturarea hidraulică.
”Bea cineva din această apă”, s-a adresat Osborne membrilor comisiei, arătându-le apa contaminată. ”Da sau nu?”, a continuat americanul, în liniștea așternută în sală, printre adepții fracturării hidraulice.
”Nu vreți să răspundeți la nicio intrebare? E, atunci răspunsul meu ar fi NU. Nu vreau ca o asfel de apă să fie în statul nostru în zilele următoare. Nu mai există dubii că apele noastre vor fi contaminate”, a spus agricultorul american.
După ani de polemici și tergiversări, în SUA Oficiul pentru administrarea terenurilor a stabilit că firmele care explorează sau extrag gaze si petrol de șist trebuie sa declare ce substanțe utilizează, să îndeplinească toate standardele de profil și să asigure eliminarea în siguranță a apelor contaminate folosite in fracturarea hidraulică.

sursa: activenews.ro

Statul New York a interzis fracturarea hidraulicã! În România lupta continuã!

MIZERIA CHEVRON, INTERZISÃ LA EA ACASÃ
NO FRACKING! Fracturarea hidraulicã nu va fi permisã în statul american New York, a anuntat sãptãmâna trecutã chiar guvernatorul Andrew Cuomo. „Ne îngrijoreazã riscurile la adresa sãnãtãtii concetãtenilor nostri”, acesta este argumentul cu care guvernatorul a pus capãt unei perioade de mai multi ani de dezbateri pe tema exploatãrii gazelor de sist în acest stat american. Actualmente, în România, industria gazelor de sist a fost prezentatã de lobby-ul companiilor energetice drept o sursã de reînnoire economicã pentru regiunile din acest stat. Câstig de cauzã au avut însã argumentele stiintifice legate de poluarea aerului si a pânzei freatice. “Nu ne putem permite sã comitem o gresealã”, a spus comisarul însãrcinat cu problemele sanitare ale statului New York. “Riscurile sunt mari si nu sunt cunoscute în totalitate”, a mai declarat el. Site-ul Politico aratã cã fracturarea hidraulicã, care constã în injectarea apei, nisipului si agentilor chimici în rocã, a fost interzisã deja printr-un moratoriu de sase ani. Decizia guvernatorului de New York ar putea prelungi acest moratoriu cu încã sapte ani. Este vorba de al doilea stat american

Sute de bihoreni au strigat împotriva gazelor de șist și a clasei politice ticăloase care „ne vinde pe bani mărunți”

Sute de bihoreni au strigat împotriva gazelor de șist și a clasei politice ticăloase care „ne vinde pe bani mărunți” (FOTO/VIDEO)

 Andrei Şandor 

Estimările neoficiale ale forțelor de ordine spun că mitingul de duminică, 6 aprilie, a strâns în Piața Unirii aproape 500 de oameni. Mult în comparație cu prezența obișnuită la manifestațiile organizate în Oradea, dar puțin față de așteptările organizatorilor și față de importanța subiectului care scoate în stradă, de vreo 2 ani de zile, mii și mii de români peste tot în țară.
Academia Civică Bihor (ACB) a dat o formă specială unui miting care a făcut parte dintr-un mare șir de manifestații anti-gaze de șist și anti-fracturare hidraulică, iar la evenimentul de azi au venit foarte mulți oameni din comunele prinse în zona perimetrelor de explorare / exploatare date în concesiune de Statul Român via Guvern: EX-2 Tria și EX-3 Băile Felix. Forma specială înseamnă că la picioarele calului voievodului Mihai Viteazu a fost improvizată o scenă pentru un grup de artiști de muzică populară (majoritatea membri ai Ansamblului Profesionist „Crișana”) care i-au încântat pe cei prezenți cu mini-recitaluri în care au scos în evidență patriotismul. De fapt, întreaga manifestare din centrul municipiului – „Glasul pământului: Țara spune NU gazelor de șist” – poate fi pusă sub acest semn al iubirii pământului natal, cel care, în opinia oponenților lucrărilor de explorare și exploatare de resurse subterane, este pus în pericol din momentul în care guvernanții au scos la mezat perimetrele pentru firmele străine interesate.
Întreaga acțiune de azi a început cu afișarea „decorului” (bannere, pancarte cu numele comunelor prezente și cu mesaje anti-gaze de șist etc.) și cu intonarea Imnului Național de către Ciprian Zopota, care a avut o prestație excelentă, fiind și apreciat ca atare. În numele organizatorilor, universitarul orădean Orlando Balaș a vorbit despre răul care ne paște și pe noi, bihorenii, dacă vor fi începute lucrările de explorare pe terenurile concesionate. De asemenea, în demersul său de convingere și mai profundă a celor prezenți și a altora că nu e de dorit ca gazele de șist să fie exploatate (mai ales nu prin fracturare hidraulică), reprezentantul ACB a atras atenția asupra faptului că, aparent, gazele de șist nu vor putea fi folosite decât de unități de producere a energiei termice. Precum CET Oradea, care pregătește o centrală nouă pe gaz. Potrivit lui Balaș, Consiliului Local i se va cere să adopte o hotărâre prin care să fie exclusă funcționare noii centrale pe bază de gaz de șist.



Un alt mesager al ecologiștilor locali, omul de afaceri Cătălin Popa, a prezentat date oficiale de la Uniunea Europeană conform cărora România ar fi independentă energetic. Sau, cel puțin, din punctul de vedere al gazelor, căci, potrivit cifrelor invocate de Popa, țara noastră produce de ani de zile cu 30% mai mult gaz decât necesarul intern. Adică perspectiva de „independență energetică” despre care ne vorbesc guvernanți par a fi baliverne. Amfitrionii protestului de la Oradea nu înghit nici ideea ieftinirii gazelor în caz de exploatare a resurselor din șisturi și asta dintr-o rațiunie foarte simplă: România are un angajament cu Fondul Monetar Internațional prin care se obligă ca prețurile pentru cetățeni și pentru industrie să crească, până în 2018/2019, astfel încât ele să ajungă la actuala medie europeană. Bihorenilor prezenți duminică în Piața Unirii li s-a mari cerut să fie foarte atenți dacă li se bate la poartă și dacă li se cere să semneze fel și fel de acte prin care ar permite lucrări de explorare sau de altă natură. „Dacă găsesc gaz pe pământul vostru, vor aduce și sonde!”, s-a auzit de la megafon, cetățenilor fiindu-le atrasă atenția asupra faptului că nimeni nu are dreptul să intre cu forța pe pământurile lor. Adică e nevoie de acordul proprietarului, chiar dacă terenul cu pricina face parte dintr-un perimetru concesionat de vreo firmă. Oamenilor veniți la miting li s-a cerut să se gândească la prețul corect pe care, eventual, să îl ceară de la cei care le vor pământurile, dar nu înainte de a cumpăni: ce înseamnă un preț corect / bun pentru o afacere din care poate rezulta îmbolnăvirea cu cancer a copiilor și nepoților?



Manifestația din centrul orașului s-a încheiat cu un marș până la Instituția Prefectului, acolo unde a și fost depusă o listă cu revendicările celor care se opun forărilor și fracturării hidraulice (momentan, singura metodă posibilă și care să dea randament în scoaterea gazelor de șist). Principalele astfel de solicitări sunt: Guvernul să interzică prin lege a fracturării hidraulice în explorarea și exploatarea hidrocarburilor neconvenționale, inclusiv a gazelor de șist, precum și anularea Hotărârilor de Guvern prin care s-au aprobat „în mod ilegal” acordurile de explorare-exploatare-dezvoltare pentru gazele de șist. De asemenea, se vrea respectarea voinței comunităților locale și transparentizarea procesului decizional, dar și ridicare stării de necesitate de la Pungești, acolo unde nimeni nu poate, cică, să mai iasă din casă fără să fie legitimat, iar cei care se adună în număr de cel puțin trei inși să discute pe stradă sunt „aruncați în dubă”. La Oradea, mitingul s-a desfășurat fără incidente și în bună colaborare cu Jandarmeria și cu Poliția.



Organizatorii manifestației de la Oradea spun că, tot azi, acțiuni similare s-au desfășurat și în alte peste 70 de orașe din România și din diaspora. Se pare că metropole precum Berlin, Bruxelles, Londra, Paris, Praga, Roma, Viena, München, Milano sau Toronto s-au alăturat demersurilor civice din 6 aprilie. De asemenea, pe lângă cei care militează pentru neexploatarea gazelor de șist (prin fracturare hidraulică), azi au mai protestat oamenii din sate care se opun exploatărilor nocive cu cianuri (Roșia Montană, Moșna și Pungești).

sursa: bihorstiri.ro

Invitatie la mitingul national "Glasul pamantului: Tara spune NU gazelor de sist"

ASTRADROM Bihor indeamna tot romanul sa fie alaturi de Academia Civica Bihor, care ii invita pe bihorenii responsabili sa participe la mitingul national "GLASUL PAMANTULUI: TARA SPUNE NU GAZELOR DE SIST". Sa mergem si noi, cu mic cu mare, duminica, 6 aprilie 2014, in Oradea - Piata Unirii, precum si in alte 70 de orase din Romania si diaspora. Pentru a lasa copiilor si nepotilor nostri un mediu curat si acces la elementul vital - APA, stiut fiind ca este pusa in pericol, printre altele, apa potabila, haideti ca IMPREUNA SA OPRIM OTRAVIREA ROMANIEI.

Aflati mai multe despre gazele de sist:

http://stopfracturare.ro/

http://gazedesist.ro/

http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/category/razboiul-impotriva-romaniei/gazele-de-sist/

http://www.scribd.com/doc/203890965/Adevaratul-Pret-Al-Gazelor-de-Sist

Gazele de sist - o escrocherie politico-economica si incercarea de a distruge a solul românesc

“Revolutia gazelor de sist”: O ESCROCHERIE ENERGETICA SI ECONOMICA – se afirma intr-un studiu citat si de Ziarul Lumina

 "Daca ne vor polua izvoarele vom fi nevoiti sa cumparam apa de la ei" - Marius P. - Un locuitor al comunei Sanmartin de Bihor (Baile Felix)

  

Cotidianul/ Calin Marchevici: O mare luptă geologică, geopolitică și bursieră. Gazele de şist în Europa, puţină escrocherie şi puţin miracol

Lobby-ul pentru si impotriva exploatarii gazelor de sist in Europa se intensifica, pe masura ce se apropie termenul adoptarii unei lșegislatii in acest sens in cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European.

Comisia și Parlamentul European, laissez-faire pentru gazele de șist

Pe 22 ianuarie, Comisia Europeana a prezentat un cadru legislativ pentru exploatarea gazelor de sist si, in aceeasi zi, Parlamentul European a aprobat revizuirea unei directive privind studiile de impact supra mediului si populatiei in favoarea exploatarii gazelor de sist. Potrivit noilor modificari, aceste studii de impact nu mai sunt obligatorii, ramanand la decizia guvernelor din tarile membre daca ele se vor efectua sau nu. ”Este inacceptabil. Europa nu este Vestul salbatic. Determinarea Consiliului de a-i exclude pe cetateni si autoritatile locale de la procesul de luarea a deciziilor nu va face decat sa sporeasca neincrederea in aceasta sursa de energie”, a spus eurodeputatul italian Andrea Zanoni.

ONG-urile de mediu sustin ca astfel o exploatare de gaze de sist va putea incepe fara acordul comunitatilor locale si ofera ca exemplu al consecintelor unei asemenea regklemetari protestele de la Pungesti impotriva proiectului de explorare al Chevron. De altfel, eventuala obligativitatea a acordului comunitatilor locale ar fi creat in Europa probleme mult mai mari decat in SUA, deoarece densitatea populatiei si numarul localitatilor este mult mai mare in UE, comparativ cu SUA.

Intr-o cascada de articole publicate in mediul online, diverese ONG-uri de mediu au sustinut ca noile relglementari legislative din UE sunt expresia succesului lobby-uului intens al marilor companii energetice, dar si a presiunii pusa pe Comisia Europeana de mai multe state membre UE, in primul rand Marea Britanie, Polonia, Lituania, dar si Romania. Momentul ales de premierul David Cameron pentru a face lobby industriei gazelor de sist a fost ales bine, in perioada in care presedintia rotativa a UE este asigurata de Lituania.

Chiar si Franta, tara care sub actualul guvern socialist s-a opus ferm exploatari gazelor de sist, a semnalat prin ministrul Economiei ca este in favoarea uneiexploatari a gazelor de sits, insa prin alta tehnologie decta fracturarea hidraulica. Franţa este un caz special, o ţară unde problema gazelor de sist poate fi rezolvată, dacă este voinţă politică, prin simpla intrerpretare a Constituţiei. Articolul cinci al Constituţiei franceze introduce principiul precauţiei în ce priveşte tehnologiile şi impactul lor asupra mediului. Introducerea acestui principiu s-a făcut în 2005. Rămâne de văzut cum va arăta nouă Constituţie a României la acest capitol.

Masura de a excepta exploatarile de gaze de sist de la intocmirea stuidiilor de impact asupra mediului si comunitatilor a fost adoptata in comisia pentru mediu a PE si va intra in dezbaterea in plen la mijlocul lunii martie.

”Încetați cu această escrocherie energetică și economică”

Un studiu al Institutului pentru dezvoltare durabila si relatii internationale din Paris (IDDRI) sustine ca gazele de sist nu vor produce, asa cum se sutine, un miracol economic in Europa, care sa permita reducerea importurilor de hidrocarburi conventionale. De altfel, gazele de sist nu au dus nicidecum la o revolutie a economiei nici in SUA, sustine IDDRI.

In SUA, gazele de sit au dus la o scadere dramatica a pretului gazelor in ultimii cinci ani, numai ca impactul lor a fost unul foarte sectorial, sustin autorii studiului. Au cunoscut cresteri industria petrochimica, insa la nivelul PIB-ului progresul nu a fost de cat de 1,2%. Este adevarat ca SUA au devenit astfel un exportator net de gaze naturale (in valoare de 25 de miliarde de dolari in 2012), numai ca daca comparam aceste cifre cu deficitul balantei comerciale a SUA (780 de miliarde de dolari), impactul gazelor de sist este modest. ”Nu exista nicio proba ca gazele de sist au dus la o adevarata renastere a industriei” americane, arata studiul IDDRI. Intre 2007 si 2012, cand a luat avant productia de gaze de sist, impactul asupra cresterii economice a fost foarte redus. Mai mult, pretul energiei pentru consumatorii americani a crescut in aceasta perioada mult laudata pentru scaderea pretului gazelor.

Iar studiul IDDRI sustine ca daca nu a existat un miracol al gazelor de sist peste Atlantic, cu atat mai putin el se va produce in Europa, daca lobby-ul agresiv al marilor companii energetice va avea castig de cauza.

In primul rand, datele geologice arata ca in Europa exista rezerve de gaze de sist mai reduse decat cele din America. ”Un scenariu median arata ca UE ar putea produce cateva zeci de miliarde de metri cubi de gaze de sist pe an in perioada 2030-2035, adica in jur de 3-10% din consumul anual”, scrie studiul IDDRI.

”Revolutia” promisa de marii jucatori de pe piata energiei nu va reduce, in aceste conditii, nici importurile de gaze naturale din Rusia si Qatar (54% din cererea europeana), nici pretul acestor combustibili fosili, care ”vor ramane in mare parte determinati de pietele internationale”, scrie studiul. Productia suplimentara care va proveni din gazele de sist ar putea doar sa faca acesata piata mai favorabila pentru tarile care acum depind de carbune (Polonia) sau de gazele rusesti (Bulgaria, Slovacia, Ungaria). Studiul arata ca, pentru o adevarata dezvoltare durabila, Europa ar trebui sa viseze mai putin visele marilor companii energetice si ale jucatorilor pe bursa petrolului si sa se orienteze ca eficienta energetica si inovatie.

”Consecintele pozitive pentru consumatori si economia americana sunt slabe, fata de cele 500.000 de puturi forate in ultimii ani. Spre exemplu, scaderea pretului gazelor nu a adus beneficii consumatorilor si doar industriei energofage”, scrie studiul IDDRI, care cere sa se inceteze cu ”aceasta escrocherie energetica si economica”.

Miracolul gazelor de șist

Asa cum in spatele protestelor de la Pungesti este vazuta, pe de o parte, revolta legitima a unor comunitati ce-si vede nerespectat dreptul la proprietate, iar pe de alta parte este vazuta mana lunga a Rusiei si ntereselor sale energetice in regiune, tot astfel stau lucrurile si in privinta studiilor precum cel prezentat de IDDRI.

Daca se poate specula ca in spatele IDDRI se ascund interesele energetice ale Moscovei sau ale monarhiilor salafiste din Golf, iata si o analiza in spatele careia se poate vedea mana lunga a lobby-ului companiilor occidentale.

Oxford Analytica arata ca avandul industriei gazelor de sist si a petrolului de sist din SUA conduce catre o crestere teribila a profiturilor rafinariilor si statiilor de lichefiere a gazelor naturale, cu efecte negative insa asupra acestor industrii din alte parti ale lumii. Analiza arata ca aceasta revolutie a resurselor neconventionale aduce profituri mairi rafinariilor americane (legea americana interzice exportul de hidrocarburi nerafinate), care exporta produse cu valoare adaugata mare. Pe piata globala, prin urmare, este de asteptat ca tot mai multe rafinarii europene sa falimenteze, daca politica UE nu va urma pe cea americana, de a exploata intensiv hidrocarburile neconventionale, sugereaza Oxford Analytica. Deocamdata SUA exporta doar produse rafinate, dar un studiu al spionajului german, frecvent citat in 2013 arata ca SUA ar putea deveni si exportatoare de gaze naturale pana in 2020.

Alte informatii de data recenta arata ca gazele de sist sunt viitorul Europei. Spre exemplu, compania energetica San Leon, detinuta de George Soros, a anuntat la finalul lunii ianuarie ca se apropie de un nivel comercial de extractie a gazelor de sist in Polonia. Compania a ajuns sa extrada 1.700 de metri cubi de gaze de sist pe zi in prima faza a forarii, ceea ce inseamna ca va ajunge in curand la un volum zilnic de 200.000-400.000 de metri cubi pe zi. Cat ajuta aceasta realizare pe consumatorii polonezi sau industria locala, materialul publicat de Business Week nu o spune. El arata in schimb ca succesul din Polonia a sporit cu 8% pretul actiunilor lui George Soros la bursa din Londra.

Petroliștii americani și ruși, fiecare cu presa institutele lor

Având în vedere antagonismul studiilor prezentate de companiile petroliere americane, si de presa si de institutele care le sustin, dar si de petroliştii ruşi si institutele si presa care ii sustin pe acestia, cu siguranţă una dintre cele două tabere se înşeală, cel puţin ca în cazul psihozei provocată de teoria oil peak, în anii ’90.

Exploatarea gazelor de sist va aduce cele mai mari beneficii jucatorilor pe bursa energiei si apoi sectorului industrial respectiv, beneficiile extinzandu-se cel mult pana la ”baietii destepti” din orice tara care detine industrie energofaga. La fel de sigur este si ca, dincolo de profitul licit sau ilicit, strategia gazelor de sist va cantari mult in securitatea nationala a majoritatii natiunilor europene in raport cu Federatia Rusa.

Proiectele de extractie a gazelor de sist aduc profit chiar si inainte de extractie primului metru cub: dovada sunt spagile platite in Polonia pentru acordarea concesiunilor, dar si interesantele (daca nu penalele) fluctuatii de pe bursa din Toronto a actiunilor Gabriel Resources, in cazul Rosia Montana.

Cat ii priveste pe micii consumatori, la fel ca si in cazul american, pretul energiei va creste incet si sigur. Iar in cazul Romaniei cresterea va fi accelerata (conform obligatiilor asumate prin tratatul de aderare de a ”liberaliza” (scumpi) pretul gazelor si al energiei) si potentata reglementarile tot mai dure pentru protectia mediului, de politica certificatelor verzi sau a noii ”componente de piata concurentiala”.

Din articolul publicat de Business Week citat mai sus aflam insa ca ”tari precum Polonia, Marea Britanie, Ucraina si Romania isi doresc mult sa exploateze resursele de gaze de sist ca modalitatea de scadere a costului energiei si de reducere a importurilor”.

•  Ziarul Lumina: Analiză pentru statele europene. Gazele de şist nu rezolvă dependenţa energetică

O analiză efectuată de Institutul pentru dezvoltare durabilă şi relaţii internaţionale cu sediul la Paris subliniază faptul că exploatarea gazelor de şist nu ar schimba situaţia energetică a Europei, statele europene rămânând dependente de importurile de gaze şi petrol. O soluţie ar reprezenta-o dezvoltarea politicilor de eficienţă energetică şi de inovare, susţinută şi de Parlamentul European.

Uniunea Europeană importă mai bine de jumătate din energia pe care o consumă (54% în 2010), potrivit datelor Eurostat, iar exploatarea gazelor de şist este privită ca pe o soluţie spre reducerea dependenţei de importurile de gaze şi petrol. O analiză a Institutului pentru dezvoltare durabilă şi relaţii internaţionale (IDDRI), cu sediul la Paris, combate însă această teorie, făcând trimitere directă asupra situaţiei de fapt înregistrată în SUA. „Aceste hidrocarburi neconvenţionale sunt la originea unei revoluţii energetice în SUA şi numeroase companii vizează rezervele potenţiale ale subsolului european, mai ales în Franţa“, potrivit sursei citate.

Totuşi, „avantajele economice pentru Statele Unite sunt mult mai restrânse decât se crede“, afirmă Thomas Spencer, director de program în cadrul Institutului pentru dezvoltare durabilă şi relaţii internaţionale (IDDRI) şi coautor al acestui studiu economic. Studiul sugerează că impactul economic din SUA este „foarte local“ – fiind limitat la câteva state precum Dakota de Nord sau Virginia de Vest, şi „sectorial“ – pentru că de scăderea preţului gazelor au beneficiat întreprinderi petrochimice şi producători de îngrăşăminte representând în total 1,2% din PIB-ul american, astfel că nu explică reluarea creşterii economice.

Această analiză a fost prezentată la Bruxelles, în contextul în care Comisia Europeană (CE) şi-a prezentat obiectivele în ianuarie privind politica pe 2030, cerând un singur obiectiv obligatoriu de reducere a emisiilor cu 40% până în 2030 şi un alt obiectiv la nivelul UE privind energia regenerabilă. Aceasta ar da statelor membre mai multă libertate să decidă asupra modului în care duc la îndeplinire obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze, de exemplu, să construiască centrale nucleare fără cărbuni sau să depoziteze aceste emisii în siguranţă în subteran. În acelaşi timp, recomandarea CE este însoţită de o comunicare care analizează oportunităţile şi provocările pentru utilizarea fracturării hidraulice în scopul extragerii hidrocarburilor.

Membrii Parlamentului European au votat însă în favoarea a trei obiective energetice şi climatice pentru 2030, ce vizează reducerea emisiilor de gaze, ameliorarea eficienţei în domeniul energiei şi determinarea statelor membre să sporească volumul energiei regenerabile folosite, respingând astfel un plan al Comisiei pentru numai un singur obiectiv obligatoriu. Studiul amintit subliniază că în Europa există o mare incertitudine cu privire la rezervele potenţiale de gaze de şist, însă se sugerează că aceste hidrocarburi ar putea acoperi, în medie, între „3 şi 10%“ din cererea de energie la orizontul anilor 2030-2035. Această perspectivă nu schimbă însă situaţia în ceea ce priveşte politica energetică a Europei, întrucât aceasta va rămâne un importator de „energie scumpă“, mai ales de petrol şi gaze, adaugă cercetătorul. Potrivit acestuia, Europa trebuie mai degrabă să dezvolte politici de eficienţă energetică şi de inovare.

Sursa: Razboi intru cuvant.ro

Un exemplu pentru justitia bihoreana si nu numai... In judetul Vaslui exploatarea gazelor de sist au fost impiedicate pe cai juridice.

 

Surpriză pentru Guvernul Ponta: 

Planul guvernamental privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist s-a împiedicat în instanţă.

O judecatoare a avut curajul sa "deranjeze" planurile tradatorilor de neam si tara

Disputa privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist din România a ajuns în instanţe, după ce 15 comune din judeţul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activităţi pe teritoriul lor, chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanţii USL. Practic, autorităţile locale comunale au ajuns să se lupte în instanţă cu Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de şist. O judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu privire la exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său, nu Guvernul sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este legiferată în România şi nici nu a fost declarată de interes public naţional. Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de şist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură, la instanţa superioară – Curtea de Apel Iaşi.

Un alt judecator a dat castig de cauza prefecturii Vaslui in opt cazuri. 

"Totul ramane la interpretarea judecatorului" spun avocatii luptatorilor de la Pungesti.


Varianta „gazele de şist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu ştie de ele

Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie a decis, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, că şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal.

Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Şuletea a respectat legea, pentru că gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.

Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.

Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale.


Varianta „gazele de şist sunt ale Guvernului”: petrolul e totuna cu gazul de şist

De cealaltă parte, în alte 8 cazuri, un alt judecător al Tribunalului Vaslui a decis să dea dreptate Prefectului Radu Renga şi să desfiinţeze hotărârile Consiliilor Locale care interziceau explorarea şi exploatarea gazelor de şist.

În motivările deciziilor judecătoreşti cu privire la comunele Coroieşti şi Băcani, obţinute de gândul, sunt aduse în mare aceleaşi argumente de către Consiliile Locale, pentru a-şi susţine dreptul de a decide asupra gazelor de şist. Cu toate acestea, judecătorul – un altul decât cel care a dat sentinţe favorabile în cazurile Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea, nu a ţinut cont de argumentul că legea Petrolului nu reglementează gazele de şist.

Poziţia Prefecturii Vaslui: 

„Am atacat la instanţă în confromitate cu atribuţiile Prefectului, nu la cerinţa Guvernului”

La solicitarea gândul, Prefectura Vaslui a explicat demersul de a ataca în instanţă cele 15 decizii ale comunelor vasluiene, privind gazele de şist, aducând aceleaşi argumente ca şi în faţa judecătorilor.

“Prefectul judeţului Vaslui a atacat la instanţa de contencios administrativ hotărârile privind interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist în conformitate cu atribuţiile Instituţiei Prefectului şi nu la cerinţa Guvernului”, au subliniat oficialii Prefecturii Vaslui, la solicitarea gândul.

“Prin adoptarea acestor hotărâri, consiliile locale şi-au depăşit competenţa materială, printre atribuţiile prevăzute de art. 36 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, neregăsindu-se şi aceea având ca obiect bogăţiile subsolului care fac obiectul exclusiv al statului. Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. 3 din Constituţia României, republicată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. 2 din Legea privind bunurile proprietate publică nr. 213/1998, bogăţiile de interes public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului şi nu al unităţii administrativ-teritoriale. Statul este singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele subsolului şi singurul care asigură şi reglementează exploatarea acestora. Unităţile administrativ-teritoriale pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică numai asupra unor bunuri în privinţa cărora, prin lege organică, s-a dispus că fac obiectul exclusiv al proprietăţii lor publice. Or, în lipsa unei astfel de legi organice, aceste hotărâri sunt lipsite de temei legal”, arată punctul de vedere al Prefecturii Vaslui.

Cum au motivat comunele interdicţia pe gaze de şist: 

„Practica intempestivă de ocupare şi exploatare, pe care compania Chevorn o utilizează”

Din motivările deciziilor judecătoreşti consultate de gândul, reiese că cele 15 comune vasluiene şi-au argumentat similar decizia de a interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul lor.

Astfel, avocaţii Consiliilor Locale din Şuletea, dar şi din Coroieşti sau Băcani, arată că „(Consiliul) a primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl reprezintă exploatarea prin metoda hidraulică a resurselor de gaze de şist. Văzând intenţia manifestă a companiei Chevron de a concesiona şi exploata resursele teritoriului pe care îl administrează şi înţelegând riscurile majore pe care o astfel de metodă le presupune, la solicitarea şi în sprijinul cetăţenilor săi, a hotărât să adopte această hotărâre, pe care ar putea-o hotărâre-remediu în calea practicii intempestive de ocupare şi exploatare, pe care compania Chevron o utilizează”.

De asemenea, avocaţii au citat un studiu din SUA, din anul 2011, „despre substanţele chimice utilizate în fracturarea hidraulică: între 2005 şi 2009, cele 14 companii de petrol şi gaze au utilizat peste 2.500 de proceduri de fracturare hidraulică, ce conţin 750 de substanţe chimice şi alţi compuşi. Printre aceste substanţe chimice se regăsesc numeroşi poluanţi atmosferici periculoşi şi produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specifică domeniul gazelor de şist)”.

sursa (si detalii): http://www.gandul.info/stiri/o-judecatoare-din-vaslui-creeaza-un-precedent-juridic-istoric-in-romania-gazele-de-sist-nu-apartin-statului-ci-satului-11865193