Surpriză pentru Guvernul Ponta:
Planul guvernamental privind explorarea
şi exploatarea gazelor de şist s-a împiedicat în instanţă.
O judecatoare a avut curajul sa "deranjeze" planurile tradatorilor de neam si tara
Disputa privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist din România a ajuns în instanţe, după ce 15 comune din judeţul Vaslui au decis, în 2013, să interzică astfel de activităţi pe teritoriul lor,
chiar dacă ele sunt conduse majoritar de reprezentanţii USL. Practic,
autorităţile locale comunale au ajuns să se lupte în instanţă cu
Guvernul USL, reprezentat în teritoriu de Prefectura Vaslui, asupra dreptului de a decide cu privire la gazele de şist. O
judecătoare a Tribunalului Vaslui a creat precedentul juridic, luând în
trei cazuri decizia că o comună are dreptul legal să hotărască cu
privire la exploatarea gazelor de şist pe teritoriul său, nu Guvernul
sau o altă autoritate centrală, pentru că această resursă nu este
legiferată în România şi nici nu a fost declarată de interes public
naţional.
Niciuna dintre deciziile în instanţă privind gazele de
şist nu este însă definitivă, ele fiind atacate cu recurs de Prefectură,
la instanţa superioară – Curtea de Apel Iaşi.
Un alt judecator a dat castig de cauza prefecturii Vaslui in opt cazuri.
"Totul ramane la interpretarea judecatorului" spun avocatii luptatorilor de la Pungesti.
Varianta „gazele de şist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu ştie de ele
Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie a decis, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, că şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal.
Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Şuletea a respectat legea, pentru că gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.
Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.
Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale.
Varianta „gazele de şist sunt ale Guvernului”: petrolul e totuna cu gazul de şist
De cealaltă parte, în alte 8 cazuri, un alt judecător al Tribunalului Vaslui a decis să dea dreptate Prefectului Radu Renga şi să desfiinţeze hotărârile Consiliilor Locale care interziceau explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
În motivările deciziilor judecătoreşti cu privire la comunele Coroieşti şi Băcani, obţinute de gândul, sunt aduse în mare aceleaşi argumente de către Consiliile Locale, pentru a-şi susţine dreptul de a decide asupra gazelor de şist. Cu toate acestea, judecătorul – un altul decât cel care a dat sentinţe favorabile în cazurile Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea, nu a ţinut cont de argumentul că legea Petrolului nu reglementează gazele de şist.
Varianta „gazele de şist sunt ale comunei, nu ale Guvernului”: legea Petrolului nu ştie de ele
Pe 11 noiembrie 2013, judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie a decis, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, că şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal.
Pe scurt, judecătoarea arată, în motivarea deciziei din procesul aflat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Vaslui, că Consiliul Local Şuletea a respectat legea, pentru că gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.
Judecătoarea mai arată că, conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională.
Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale.
Varianta „gazele de şist sunt ale Guvernului”: petrolul e totuna cu gazul de şist
De cealaltă parte, în alte 8 cazuri, un alt judecător al Tribunalului Vaslui a decis să dea dreptate Prefectului Radu Renga şi să desfiinţeze hotărârile Consiliilor Locale care interziceau explorarea şi exploatarea gazelor de şist.
În motivările deciziilor judecătoreşti cu privire la comunele Coroieşti şi Băcani, obţinute de gândul, sunt aduse în mare aceleaşi argumente de către Consiliile Locale, pentru a-şi susţine dreptul de a decide asupra gazelor de şist. Cu toate acestea, judecătorul – un altul decât cel care a dat sentinţe favorabile în cazurile Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea, nu a ţinut cont de argumentul că legea Petrolului nu reglementează gazele de şist.
Poziţia Prefecturii Vaslui:
„Am atacat la instanţă în confromitate cu atribuţiile Prefectului, nu la cerinţa Guvernului”
La solicitarea gândul,
Prefectura Vaslui a explicat demersul de a ataca în instanţă cele 15
decizii ale comunelor vasluiene, privind gazele de şist, aducând
aceleaşi argumente ca şi în faţa judecătorilor.
“Prefectul judeţului Vaslui a atacat la instanţa de contencios
administrativ hotărârile privind interzicerea explorării şi exploatării
gazelor de şist în conformitate cu atribuţiile Instituţiei Prefectului
şi nu la cerinţa Guvernului”, au subliniat oficialii Prefecturii Vaslui, la solicitarea gândul.
“Prin adoptarea acestor hotărâri, consiliile locale şi-au depăşit competenţa materială,
printre atribuţiile prevăzute de art. 36 din Legea administraţiei
publice locale nr. 215/2001, republicată, neregăsindu-se şi aceea având
ca obiect bogăţiile subsolului care fac obiectul exclusiv al statului.
Potrivit dispoziţiilor art. 136 alin. 3 din Constituţia României,
republicată, coroborate cu cele ale art. 3 alin. 2 din Legea privind
bunurile proprietate publică nr. 213/1998, bogăţiile de interes
public ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a
statului şi nu al unităţii administrativ-teritoriale. Statul este
singurul subiect de drept care poate avea în proprietate resursele
subsolului şi singurul care asigură şi reglementează exploatarea
acestora. Unităţile administrativ-teritoriale pot fi titulare
ale dreptului de proprietate publică numai asupra unor bunuri în
privinţa cărora, prin lege organică, s-a dispus că fac obiectul exclusiv
al proprietăţii lor publice. Or, în lipsa unei astfel de legi organice,
aceste hotărâri sunt lipsite de temei legal”, arată punctul de vedere
al Prefecturii Vaslui.
Cum au motivat comunele
interdicţia pe gaze de şist:
„Practica intempestivă de ocupare şi
exploatare, pe care compania Chevorn o utilizează”
Din motivările deciziilor judecătoreşti consultate de gândul,
reiese că cele 15 comune vasluiene şi-au argumentat similar decizia de a
interzice explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul lor.
Astfel, avocaţii Consiliilor Locale din Şuletea, dar şi din Coroieşti sau Băcani, arată că „(Consiliul)
a primit numeroase semnale negative cu privire la pericolul pe care îl
reprezintă exploatarea prin metoda hidraulică a resurselor de gaze de
şist. Văzând intenţia manifestă a companiei Chevron de a concesiona şi
exploata resursele teritoriului pe care îl administrează şi înţelegând
riscurile majore pe care o astfel de metodă le presupune, la solicitarea
şi în sprijinul cetăţenilor săi, a hotărât să adopte această hotărâre,
pe care ar putea-o hotărâre-remediu în calea practicii intempestive de
ocupare şi exploatare, pe care compania Chevron o utilizează”.
De asemenea, avocaţii au citat un studiu din SUA, din anul 2011, „despre
substanţele chimice utilizate în fracturarea hidraulică: între 2005 şi
2009, cele 14 companii de petrol şi gaze au utilizat peste 2.500 de
proceduri de fracturare hidraulică, ce conţin 750 de substanţe chimice
şi alţi compuşi. Printre aceste substanţe chimice se regăsesc numeroşi poluanţi atmosferici periculoşi şi produse cancerigene pentru om (exemplele documentarului specifică domeniul gazelor de şist)”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.