Se afișează postările cu eticheta ioanichie munteanu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ioanichie munteanu. Afișați toate postările

duminică, 2 decembrie 2012

PS Sofronie Drincec a generat un nou scandal la o manăstire din Bihor

Sofroniada în Bihor continuă cu numirea în funcția de stareț la mănăstirea Voiezozi a părintelui Chesarie (Călin Pondroș) de la Izbuc. Părintele Chesarie nu e nimeni altcineva decât unul din oamenii preasfinției sale.




Scandalurile în eparhia Oradiei pornesc mereu de la capii Bisericii, cei care normal ar fi trebuit să întrețină o atmosferă de armonie în cadrul eparhiilor pe care le păstoresc. La puțin timp după instalarea în scaunul episcopal de la Oradea, PS Sofronie, a început cu amenințări și prigoniri asupra subalternilor. Singurii care au scăpat de astfel de “tratamente” au fost cei care aduceau laude la adresa preasfinției sale și îi cunoșteau gusturile când trebuiau oferite cadouri. Ultimul astfel de caz e cel de la manăstirea Voievozi din Bihor unde maica stareță a fost destituită în urma unei afirmații care l-a deranjat pe superiorul ierarhic.

   Totul a început odată cu dorința părintelui Mihail Bujor Tărău, starețul mănăstirii Izbuc, de a scăpa de un preot din mănăstire, considerat incomod. Un viețuitor al mănăstirii Izbuc ne spune că părintele Chesarie era mai apreciat de către monahii din obște (chiar și de către mulți vizitatori) decât starețul Mihail. Totodată părintele Chesarie era și un om fidel episcopului și astfel relațiile dintre cei doi trebuiau rezolvate ca ambii să fie mulțumiți. Pentru a ușura “povara” exarhului Mihail, PS Sofronie s-a gândit să îi găsească lui Chesarie un loc în alte mănăstiri din eparhie. Astfel i s-a oferit postul de egumen la schitul în construcție din apropierea localității Vârfurile (situat pe teritoriul cadastral al județului Bihor) dar datorită condițiilor grele de trai refuzul a fost dat fără a sta prea mult pe gânduri. Ulterior i s-a oferit postul de egumen vacant de la schitul Huta de lângă Finiș dar nici acela nu a fost mulțumitor. Ambele schituri nu aveau condițiile dorite de părintele Chesarie. 

   PS Sofronie a încercat să rezolve situația amiabil încât ambii preoți de la Izbuc să fie mulțumiți. În această conjunctură, și-a amintit că maica stareță Teodora Dorohoi de la Voievozi are “defecte” în gestiune și nu se comportă cuviincios cu personalul. Colac peste pupăză, stareța era printre puținii care aveau îndrăzneala să-l contrazică pe PS Sofronie în deosebi când luxul exagerat al preasfințieisale depășea puterea financiară a subalternilor. La capitolul traiului, PS Sofronie a avut grijă să suplimenteze schema de posturi ale salariaților (“viețuitorilor”) din mănăstirea Izbuc fără a deranja că aceste posturi erau luate de la alte schituri sărace financiar din eparhie. Când maica stareță nu a avut posibilitățile materiale să mai ofere cadourile de lux plăcute preasfințitului a fost pusă pe lista neagră. O fi doar o coincidență? Transformarea locașului monahal de la Voievozi din mănăstire de maici în mănăstire de călugări era o urgență și o necesitate sau un pretext pentru a-și atinge scopurile? Hotărârea s-a luat în sinodul mitropolitan de la Sibiu fără ca ierarhilor din acel sinod să li se fi adus la cunoștință adevăratele motive.

   Cu toate împotrivirile maicii Teodora lucrurile nu s-au schimbat cu nimic. Părintele Mihail a rezolvat ușor situația cu ajutorul unor fețe bisericești din obștea de la Izbuc. Întâi au avut loc amenințările iar apoi, la ordinul exarhului Mihail, s-a trecut la agresiuni fizice și astfel decizia episcopiei s-a pus în aplicare în cât mai scurt timp: “Au venit pe înserate cu vreo opt mașini și ne-au scos afară. Am reușit să ne luăm doar câteva lucruri din chilie și am plecat”. Plecarea s-a lăsat cu bătăi crunte: “Părintele Chesarie a sărit primul la bătaie – spune fostul duhovnic al mănăstirii, ieromonahul Ioanichie Munteanu– l-am înregistrat cu telefonul și mi l-au luat. Am fost chemat la câteva zile să îl ridic de la poliție dar, înregistrările nu mai erau”. Maica Teodora și părintele Ioanichie au certificate medico-legale care atestă vătămări corporale. 

   Oamenii din anturajul ierarhului caută să se dezvinovățească cu aceleași “argumente” pe care le folosesc mereu după alungarea unui preot sau monah din lăcașul de cult fără a da vreunuia dreptul la apărare. Justificările conducerii eparhiei nu se fac direct, în public ci doar din vorbă în vorbă, prin oamenii fideli ai preasfințitului. Aceștia încearcă să denigreze fosta obște aducând acuze: “Au luat totul și au lăsat mănăstirea goală”. Maica Teodora spune că nu au avut timp să ia nici măcar din lucrurile personale toate căci s-au văzut puși la poarta mănăstirii: “Am reușit să luăm doar o icoană cumpărată de rudeniile mele și o raclă cu moaște primită de părintele de la un ierarh din Rusia”. După ce cazul a fost făcut public Episcopia Oradiei a emis un comunicat de presă în care să se dezvinovățească spunând că au luat animalele si o mulțime de lucruri. Foștii viețuitori spun că nu le-ar fi luat dar rămânând în stradă aveau nevoie de resurse pentru a se întreține. Cu asta au rămas căci lucrurile din chilie au rămas în grija noului stareț.

   Pentru ca decizia episcopului să fie statutară centrul eparhial a realizat toate etapele prevăzute în regulamentul bisericesc. În aceiași zi Episcopia a emis pe numele stareței trei hârtii (având numere de înregistrare consecutive) care conțineau avertisment, mustrare și destituire cu mențiunea să nu fie făcute publice și să nu se afle despre deciziile episcopului în afara eparhiei. Toate etapele au fost parcurse conform regulamentului inclusiv transformarea din așezământ de femei în așezământ de maici. Conform mențiunii sus amintite, maica Teodora nu are voie nici să facă vreo contestație la forurile ierarhice superioare eparhiei de Oradea. Defapt nici nu se știe dacă ar băga-o cineva în seamă. Inițial stareța Teodora s-a împotrivit deciziei chiriarhului “…după atâția ani cât am stat aici acum mă alungă”. Oricine merge la Voievozi poate vedea cât s-a construit în perioada stăreției maicii Teodora ceea ce nu s-ar fi făcut dacă nu se punea suflet pentru acel loc. Maica are o fire mai impulsivă și uneori sare repede cu vorba ceea i-a dat prilej preasfințitului să găsească ușor motive pentru destituirea ei. Motivele oficiale destituirii sunt transformarea din lăcaș de maici în lăcaș de călugări. Acuzele sunt grave de ambele părți. Maica îl acuză pe episcop de agresiune și abuz în funcție iar, episcopul, la rândul său, o acuză de neascultare și agresiune față de două surori din obște amintindu-și de un caz întâmplat în urmă cu câțiva ani. Tristă e însă conjunctura și motivele reale ce stau la baza acestei decizii arhierești dar și felul în care sunt aplicate. Din păcate, nu e singurul caz în eparhia Oradiei.
    Indiferent dacă se va ajunge sau nu la o judecată bisericească maica stareță nu va avea câștig de cauză deoarece a încercat să își facă dreptate singură. Astfel i se aduce acuza de neascultare iar, pentru că și-a luat bunuri pentru a se întreține peste iarnă va primii o pedeapsă aspră din partea consistoriului bisericesc de la Oradea. Rămâne să ne punem întrebarea dacă regulamentul bisericesc și modul de aplicare al acestuia este valabil pentru toți clericii sau doar pentru cei "neascultători" față de preasfinția sa. Să nu uităm că pe foștii viețuitori de la Voievozi îi așteaptă vremuri de grele încercări putând fi chiar excomunicați din monahism pentru că nu s-au supus deciziilor arhierești și au luat vaci și icoane din mănăstire pentru a se întreține peste iarnă în timp ce Episcopul Sofronie a fost "iertat" de sinod pentru că a trădat Biserica Ortodoxă și a sfidat învățăturile Sfinților Părinți ai Bisericii slujind cu un episcop eretic la Bobotează pe malul Crișului în centrul municipiului Oradea. Dar pentru mai marii Bisericii asta mai puțin contează. I-am aduce aminte preasfinției sale de pilda din Evanghelie cu datornicul nemilostiv care a fost iertat de datoria mare ce o avea dar nu a vrut să ierte pe un frate pentru o datorie mult mai mică.
   Aceste lucruri nu se întâmplau în timpul păstoriei vrednicilor ierarhi pe care i-a avut Oradea până la PS Ioan Mihălțan inclusiv.
Marius Pop
Valeria Nicoară
Oradea, 30 noiembrie, 2012
Detalii despre acest caz au fost relatate și în presa locală. Vezi linkul: 
 http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-6/oastea-domnului-sofronie-mazilirea-staretei-manastirii-voivozi-a-aruncat-episcopia-ortodoxa-intr-un-nou-scandal-national-104999.html