Latinii spuneau că "Istoria
este învățătorul vieții", astfel că la început de an 2016, un interviu cu
istoricul Ioan Scurtu oferă o analiză lucidă a situației societății românești
la 26 de ani după căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu.
Președinte al secției istorie și
arheologie din cadrul Academiei Oamenilor de Știință, Ioan Scurtu observă o
serie de mutații ce au avut loc la nivelul societății, după 1989.
"Din păcate, după 1989, s-a
distrus mult și s-a construit extrem de puțin, pe fondul unei deteriorări grave
a situației economice și sociale a României. Profesorul universitar Florin
Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, a prezentat recent câteva date
statistice:
1989
2014
industria – 46,2% din PIB,
25,2% din PIB
datoria publică – zero
54 miliarde (36% din PIB)
salariați – 8,2 milioane
4,4 milioane
pensionari – 3,7 milioane
5,2 milioane
S-au distrus marile uzine și
combinate, între care Tractorul- Brașov, Semănătoarea-București,
CONTIM-Timișoara, iar lucrătorii au devenit muritori de foame. S-a înregistrat
o dramă pe care România nu a mai întâlnit-o de-a lungul istoriei: foarte mulți
cetățeni, cei mai mulți în puterea vârstei, circa 3 milioane, au fost nevoiți
să-și părăsească familia, casa, țara plecând în străinătate, pentru a câștiga
"o pâine”. Acești dezrădăcinați contribuie – prin munca lor – la
prosperitatea Occidentului, în timp ce România devine tot mai săracă.
Este semnificativ faptul că, după
2007, țara noastră a ajuns pe penultimul loc în cadrul UE la principalii
indicatori privind economia, salariul mediu, cuantumul pensiei, starea de
sănătate etc. etc", afirmă reputatul istoric.
Ioan Scurtu susține că politicienii
români nu au făcut altceva decât să-și urmeze propriul interes.
"Această situație se datorează
politicienilor care, în covârșitoarea lor majoritate, au urmărit doar câștigul
propriu, cu prețul sacrificării valorilor naționale.
Este cel puțin bizar faptul că
românii, care au construit Transfăgărășanul, nu sunt în stare să realizeze
autostrăzi, lucrările fiind concesionate unor firme străine care și-au bătut
joc de statul român, cazul companiei americane Bechtel și al unor firme italiene.
Sau: încă din 1908, tânărul
savant român Dimitrie Leonida a elaborat proiectul metroului din București. În
1979 s-a dat în folosință prima linie, iar până în 1989 s-a mai construit alte
trei. Și, dintr-odată, românii nu au mai fost în stare să construiască
tronsonul Spitalul Municipal-Drumul Taberei, lucrările fiind concesionate unei
firme străine, care a întârziat lucrările cu doi ani, timp în care, în loc să
plătească penalizări, au urcat prețul prevăzut prin contract", spune
Ioan Scurtu într-un interviu acordat revistei ABCJURIDIC.
Mai mult, acesta afirmă că asupra
României a fost declanșat un atac, care vizează "dezarmarea morală" a
neamului românesc.
"Pentru a face un popor să-și
uite trecutul, lipsindu-l de propria identitate, inamicii acestuia
folosesc o gamă largă de metode și mijloace. De-a lungul vremii, poporul român
a fost supus agresiunii marilor puteri, nu numai prin războaie, ci și din punct
de vedere spiritual. Scopul urmărit a fost, și este, dezarmarea sa morală,
cultivarea ideii că el nu reprezintă ceva viabil la scara istoriei, nu a
creat valori autentice. Ca urmare, trebuie să urmeze directivele
transmise sau impuse din afară.
Denigrarea istoriei naționale se
înscrie în acest "scenariu”, pentru ca românii să nu-și cunoască trecutul
și să nu se inspire din lecțiile de demnitate ale înaintașilor. Această
"teorie” este promovată de o bună parte a mass-mediei, dar și de partide
și oficialități guvernamentale.
Îndreptarea va fi grea, deoarece
răul a fost deja făcut și a prins rădăcini. Eu sper că, cu timpul, tinerii își
vor da seama că nu trebuie să aibă o comportare de slugă, acceptând mereu
jignirile la adresa părinților, moșilor și strămoșilor lor fără să replice,
pentru că acestea se răsfrâng asupra statutului lor într-o Europă a oamenilor
egali. Vor lua aminte cum este tratată istoria națională în SUA, Franța,
Germania, Marea Britanie și celelalte state democratice și civilizate. Vor
pretinde și vor acționa ca și în România să procedeze la fel",
declară el.
Ioan Scurtu consideră că diminuarea
rolului istoriei în educație are o motivație politică: tinerii ar putea afla că
politicienii români nu au fost mereu slugi.
"Nu este întâmplător faptul că
după 1989 s-a declanșat o amplă campanie împotriva Istoriei și a valorilor naționale
în general. În școală, Istoria a ajuns o materie periferică. Extrem de gravă
este decizia Ministerului Educației și Învățământului de a elimina Istoria
românilor ca obiect de studiu în liceu, astfel că elevii nu mai învață despre
Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul, despre lupta pentru
independență sau pentru realizarea Marii Uniri din 1918. Cu alte cuvinte, nu au
posibilitatea de a cunoaște faptele de rezonanță națională și internațională a
faptelor și rolului înaintașilor.
Această decizie are o certă
semnificație politică: tineretul să nu poată face comparații între politica din
trecut și cea din prezent, să nu știe că un Ion I.C. Brătianu sau un Nicolae
Titulescu erau personalități de prim rang în Europa interbelică, apărând cu
demnitate și curaj interesele naționale, și să-i compare cu cei care conduc
astăzi România, simpli executanți ai directivelor primite de la UE și NATO. În
aceste condiții, profesorii de istorie – în covârșitoarea lor majoritate
– se străduiesc să prezinte elevilor istoria adevărată, cu luminile și umbrele
ei, și chiar să facă educație patriotică deși cuvântul patriot, cu variantele
sale, pare a fi "arestat” în România de astăzi", tună istoricul.
Ioan Scurtu a explicat și cum au
trecut românii din istorie și de ce nu au construit prea multe catedrale, ca în
Occident.
"De-a lungul istoriei, românii
au fost nevoiți să suporte numeroase năvăliri, de la cele barbare, la cele
otomane și altele mai recente. În evul mediu au adoptat tactica distrugerii a
tot ce se putea afla în calea invadatorilor: case, provizii, au otrăvit
fântânile, au dat foc la nutrețul pentru animale etc, după care se retrăgeau în
păduri. Când valul inamicilor trecea, reveneau în satele lor și se apucau de
reconstrucție. Asemenea realități s-au repetat de zeci și zeci de ori.
Mai este un aspect: Imperiul
Habsburgic, după ce a anexat Transilvania, a decis dărâmarea tuturor
bisericilor ortodoxe, pentru a-i determina pe români să treacă la catolicism.
Aceștia și-au păstrat credința, au construit biserici de lemn, care nu intrau
în vizorul ocupanților, devenite adevărate monumente de artă.
Când au avut răgazul necesar,
românii au realizat construcții de o certă valoare arhitecturală și istorică.
Citez, cu titlul de exemplu, mănăstiri la: Câmpulung, Curtea de Argeș,
Putna, Sâmbăta, Iași-Trei Din păcate, după 1989, s-a distrus mult și s-a
construit extrem de puțin, pe fondul unei deteriorări grave a situației
economice și sociale a României. Profesorul universitar Florin Georgescu, prim-viceguvernator
al BNR, a prezentat recent câteva date statistice:Ierarhi, București-Sfântu
Gheorghe, palate: Mogoșoaia, Potlogi, București - Palatul Regal, lăcașe de
cultură și învățământ: Ateneul Român, Universitatea din Iași, Universitatea din
București, poduri: Cernavoda, canale: Dunăre-Marea-Neagră", notează el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.