Sub
semnul păcii și prieteniei interconfesionale Episcopia
Greco-Catolică de Oradea intentează tot mai multe procese de
restituire de biserici în județul Bihor. Pretextele sunt
necesitatea de a avea un lăcaș de cult catolic în toate satele
bihorene și lipsa de dialog din partea părții ortodoxe. Ortodocșii
spun că nu se dorește dialog ci doar se pun condiții pe
care: “dacă nu le acceptăm
spun că nu am vrut să dialogăm”.
Slujirea
alternativă în satele din Ardeal, unde Episcopia Greco-Catolică a luat
bisericile de la credincioșii ortodocși, este o modalitate de
prozelitism diplomatic a Vaticanului.
Dacă
în timpul fostului episcop Ioan Mihălțan, în Bihor, Episcopia
Oradiei avea o prestanță pozitivă în fața opiniei publice, după
ieșirea sa la pensie lucrurile au luat o întorsătură nefastă
pentru urbea ortodoxă. Odată cu instalarea în
scaunul episcopal de la Oradea a episcopului Sofronie Drincec
procesele interconfesionale și scandalurile interne curg unul după
altul. Episcopia Greco-Catolică de Oradea se dezlănțuie în
justiție în timp ce reprezentantul Sinodului Bisericii Ortodoxe
Române, PS Sofronie, este depășit de situație. Compromis în fața
propriilor credincioși, dar și fără autoritate morală în fața
autorităților locale, actualul episcop al Oradiei slăbește
unitatea preoților și a credincioșilor ortodocși din Bihor prin
scandaluri interne, ambiții și abuzuri în funcție sub motivația “ascultării” necondiționate față
de propria persoană.
După
pierderea mai multor lăcașuri de cult, cel care cu câțiva ani în
urmă săvârșea slujba Aghiasmei mari împreună cu episcopul
greco-catolic de Oradea, se vede pus în fața unor situații peste
care nu poate trece. “Prietenia” dintre cei doi ierarhi orădeni
a dus la pierderea lăcașurilor de cult ortodoxe și încurajarea
prozelitismului catholic în Bihor. De acest lucru s-a convins și
episcopul Sofronie, dar…, târziu de tot când primele bătălii
sunt pierdute.
Diplomația
Vaticanului își spune cuvântul și în Bihor unde, sub pretextul
slujirii alternative în bisericile retrocedate, se încearcă
atragerea credincioșilor ortodocși la biserica greco-catolică.
Comunicatele oficiale ale preasfințitului Sofronie sunt ignorate în
timp ce greco-catolicii intentează tot mai multe procese împotriva
comunităților ortodoxe victimizându-se pervers, trunchind
adevăruri istorice și punându-se în postura de pacifiști.
Recent,
în urma unei sentințe judecătorești, în satul Vintere (j.
Bihor), Episcopia Greco-Catolică de Oradea a ocupat biserica
satului. În sat sunt 676 ortodocși și 12 greco-catolici
(majoritatea de vârsta a treia). Greco-catolicii au și o mănăstire
franciscană la marginea satului și totuși pretind că au mare
nevoie de biserica din sat astfel revendicarea acesteia era o
necesitate. Episcopia Greco-Catolică de Oradea susține că dorește
slujire alternativă astfel încât ortodocșii să poată celebra
după ora 11,30. Preotul Greco-catolic din Vintere a făcut și o
propunere credincioșilor ortodocși: “…dacă doresc să
participle mai devreme la Liturghie îi primim la slujbele noastre.
Ușile bisericii noastre sunt deschise pentru fiecare credincios din
sat că doar suntem cu toții creștini și avem același Dumnezeu”.
Prin această invitație, practic, credincioșii ortodocși sunt
invitați – prin gravitatea conjuncturii – să participle la
slujbele greco-catolice.
Episcopia
Greco-Catolică este conștientă că 12 credincioși (dintre care 8
sunt la o vârstă foarte înaintată iar în medie duminica la
slujbe sunt doar vreo 4-5 persoane) nu pot întreține o biserică.
Astfel a propus ortodocșilor celebrarea alternativă iar
cheltuielile de întreținere și investițiile să fie făcute de
ambele părți în proporție de 50% fiecare. În acest fel Episcopia
Greco-Catolică e proprietar iar jumătate din cheltuieli și
investiții le suportă credincioșii ortodocși din sat. Acest
aspect a fost evitat de presa locală. În presă se spune doar că
Greco-catolicii sunt proprietari de drept iar ortodocșilor l-i s-a
oferit “din dragoste frățească” dreptul de a celebra
alternativ.
Biserica
din Vintere a fost câștigată de Episcopia Catolică în instanță
existând și o hotărâre definitivă și irevocabilă. Pornind de
la această sentință reprezentanții parohiei ortodoxe au fost
invitați la negocieri unde regulile au fost făcute dinainte iar
condițiile puse de greco-catolici nu au putut fi acceptate de
ortodocși. Din partea parohiei ortodoxe au participat și consilieri
parohiali care au spus sătenilor: “Când am ajuns ne-au spus
programul. Orice dorință a noastră de a modifica la ceea ce ne-au
prezentat ei a fost respinsă. Nu au vrut să lase de la ei cu nimic.
Nu a fost o negociere ci doar ne-au pus în fața unor situații prin
care să acceptăm ce spuneau ei. Nici o variantă propusă de
greco-catolici nu ne era avantajoasă pentru că au fost făcute
astfel încât să fim sub controlul lor total și să depindem doar
de ei”.
Pentru
că partea ortodoxă nu a vrut să “negocieze”
Episcopia Greco-Catolică de Oradea a cerut executarea silită a
sentinței. În dimineața zilei de 28 noiembrie 2012, executorul
judecătoresc însoțit de reprezentanți ai Episcopiei Catolice și
jandarmi au forțat intrarea în lăcașul de cult. Odată cu acest
“eveniment” (la care a fost chemată presa) au fost invitați
credincioși ortodocși și s-a încercat o provocare la scandal prin
care s-ă se dea impresia că ortodocșii pornesc tulburări
interconfesionale. Reprezentanții presei nu au găsit subiecte de
scandal deoarece sătenii n-au răspuns provocărilor. Nu stim ce
confesiune aveau ziariștii chemați de către Episcopia
Greco-Catolică la “eveniment” (unii semnându-se cu pseudonime),
dar putem spune că au relatat cazul părtinitor în mod vădit
antiortodox.
Sătenii spun că "Biserica a fost construită de părinţii şi bunicii noştri. Normal ar fi trebuit să ne aparţină nouă sătenilor dreptul să decidem ce să facem cu ea pentru că noi suntem urmaşii de drept a celor care au construit-o. În periuoada ocupaţiei austro-ungare Episcopia Catolică de la Oradea a trecut-o pe numele ei şi acum o revendică". Se pare că legea a fost făcută astfel încât nu cei ce au zidit-o şi urmaşii acestora să aibă drepturile asupra ei ci doar cei ce au puterea politică. Singura diferenţă faţă de perioada ocupaţiei habsburgice e că azi, în locul tunurilor austriece se folosesc judecătorii şi jandarmii din România.
Credincioșii
ortodocși din Vintere au decis să își facă o altă biserică.
Aceiași hotărâre au luat-o și ortodocșii din alte sate unde
situația e similară. Problema e de ordin financiar. Să
construiești o altă biserică cu posibilități materiale mici nu e
tocmai ușor în ziua de azi.
prof.
Cristian Marc
Problema e de ordin istoric, vechea luptă dintre Apus și Răsărit. Ce se petrece la Vintere e doar punerea în aplicare a unor legi făcute de politicienii români la “poruncile” străinătății. Nu e singurul caz. Din păcate scopul pentru care au fost create legile retrocedărilor nu e doar pentru una sau două parohii ci pentru tot Ardealul. Legea nu ține cont de cine au construit bisericile în cauză ci a fost dată doar pentru anul 1948 nespecificând nimic de felul în care acestea au fost întăbulate la cartea funciară în perioada ocupației austro-ungare. În faţa justiţiei istoria nu are valoare.
Despre rolul Bisericii Greco-Catolice în România şi "misiunea" retrocedărilor în Ardeal puteţi vedea detalii accesând link-ul de mai jos:
http://acasa.bisericaortodoxapetrani.ro/2011/12/12/retrocedarile-si-prozelitismul-catolicizant-in-romania-are-ca-instrument-principal-biserica-greco-catolica/
Cine susţine scandalul retrocedărilor în Ardeal:
Obs. ASTRADROM propune ca negocierile între cele două părți implicate să fie făcute publice. Publicăm mai jos comunicatele de presă ale celor două episcopii:
Comunicat de presă emis de Episcopia Catolică:
Parohia Greco-Catolică din Vintere, Bihor, a fost
pusă în posesia bisericii din localitate
În
dimineaţa zilei de 28 noiembrie 2012, Parohia Greco-Catolică din
Vintere, judeţul Bihor, a fost pusă, de către executorul
judecătoresc, în posesia bisericii din localitate, al cărei
proprietar de drept este. Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române
au refuzat să îşi îndeplinească obligaţiile şi să permită de
bună voie accesul în imobil reprezentanţilor Bisericii
Greco-Catolice. Biserica Greco-Catolică consideră celebrarea
alternativă ca fiind, şi în acest caz, calea de urmat pentru ca
credincioşii celor două culte să nu aibă de suferit.
Biserica greco-catolică din Vintere, judeţul Bihor, a fost
confiscată de Statul Român în 1948 şi dată în folosinţă
Bisericii Ortodoxe Române. După căderea regimului comunist, ca
urmare a refuzului sistematic al Bisericii Ortodoxe Române de a
permite accesul credincioşilor greco-catolici din Vintere în
biserică, Parohia Greco-Catolică a deschis acţiune în justiţie
pentru recuperarea bisericii, proces care a fost câştigat definitiv
şi irevocabil în anul 2008.
Decizia civilă nr. 4643/2012 pronunţată în data de 1 noiembrie
2012 obligă Parohia Ortodoxă să permită comunităţii
greco-catolice accesul zilnic în biserică pentru desfăşurarea
activităţilor religioase specifice cultului greco-catolic.
Reprezentanţii greco-catolici au apelat la executorul judecătoresc
datorită faptului că reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române au
refuzat orice formă de dialog constructiv şi soluţia practică de
slujire alternativă a celor două comunităţi religioase în
biserica greco-catolică din localitate.
În data de 22 noiembrie 2012 a avut loc la sediul Prefecturii Bihor
o întâlnire între parohia greco-catolică şi cea ortodoxă din
Vintere, mediată de prefectul Judeţului Bihor, domnul Claudiu Pop,
prin care s-a dorit găsirea unei soluţii amiabile pentru ca şi
credincioşii greco-catolici să poată celebra, după 64 de ani, în
biserica în care s-au rugat şi strămoşii lor. La întâlnire au
mai participat: chestorul Liviu Popa, şeful Inspectoratului de
Poliţie al Judeţului Bihor, şi colonelul Ioan Huluban, şeful
Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bihor.
La această întâlnire partea greco-catolică a venit cu un program
de slujire alternativă, în care urma să slujească între orele
09:00 şi 11:00. Partea ortodoxă, cu toate că ştia scopul
întâlnirii de la prefectură, nu a venit cu nici o propunere din
partea sa, lucru observat şi de domnul prefect. Pentru că partea
ortodoxă nu a fost de acord cu acest program, partea greco-catolică
a acceptat varianta slujirii între orele 09:00 şi 10:30. Din
păcate, partea ortodoxă nu a fost de acord nici cu această
propunere.
În consecinţă, a avut loc o nouă întâlnire vineri, 23
noiembrie, la sediul Primăriei Holod, la care au participat cele
două părţi, mediată de primarul comunei Holod, domnul Ioan Horga.
Nici de această dată nu s-a ajuns la un acord cu privire la orarul
celebrărilor alternative.
Întrucât Parohia Ortodoxă nu şi-a îndeplinit obligaţia de a
respecta hotărârea judecătorească, executorul a decis trecerea la
executare silită.
În dimineaţa zilei de 28 noiembrie, executorul judecătoresc,
însoţit de către poliţie şi jandarmerie, s-a deplasat la
biserica din Vintere pentru a permite accesul în biserică preotului
şi credincioşilor greco-catolici. Deşi a fost înştiinţat în
mod oficial despre acest lucru, preotul ortodox nu a fost prezent la
faţa locului şi nu a putut fi găsit de către executorul
judecătoresc nici la domiciliul său şi nici telefonic. De
asemenea, nu a fost prezent nici un alt reprezentant al Bisericii
Ortodoxe Române sau al Parohiei Ortodoxe din localitate.
Executorul judecătoresc a constatat că partea ortodoxă nu şi-a
îndeplinit obligaţiile prevăzute în titlul executor, refuzând în
mod tacit să îşi îndeplinească aceste obligaţii.
Din această cauză, executorul judecătoresc a fost obligat ca,
pentru a pune în posesie partea greco-catolică, să ceară
deschiderea forţată a celor două uşi ale bisericii. Uşile
bisericii au rămas intacte, aplicându-se provizoriu câte un lacăt
pe fiecare, până la schimbarea yalelor. Un exemplar al cheilor de
la noile lacăte a fost predat preotului greco-catolic, un al doilea
a fost introdus de către executorul judecătoresc în cutia poştală
de la domiciliul preotului ortodox din Vintere, iar un al treilea
exemplar va fi înmânat, de către acelaşi executor, Episcopiei
Ortodoxe a Oradiei.
Menţionăm că Biserica Greco-Catolică nu doreşte ca credincioşii
ortodocşi din localitate să rămână fără o biserică în care
să se poată ruga şi consideră că soluţia slujirii alternative
este, şi în acest caz, calea de urmat. Considerăm că, la fel ca
în occident, unde Biserica Ortodoxă celebrează în sute de
biserici primite de la Biserica Catolică, celebrarea alternativă
este rezolvarea prin care credincioşii celor două culte să nu fie
privaţi de a se putea ruga într-un lăcaş de cult.
Biroul
de presă al Episcopiei Greco-Catolice de Oradea
Comunicat de presă emis de Episcopia Ortodoxă:
privind diferendul patrimonial
legat de biserica din satul Vintere, judeţul Bihor
Cu două zile înainte de sărbătoarea Sfântului
Apostol Andrei cel Întâichemat, Ocrotitorul României şi a
Sfântului Ierarh Andrei (Şaguna), Mitropolitul Transilvaniei şi cu
trei zile înaintea Zilei Naţionale a României, simbol al unităţii
naţionale şi spirituale a românilor de pretutindeni, în dimineaţa
zilei de 28 noiembrie 2012, cu începere de la ora 8, s-a petrecut o
nouă agresiune greco-catolică împotriva credincioşilor ortodocşi,
la graniţa de vest a ţării, lângă Ungaria, în judeţul Bihor,
în localitatea Vintere.
Nu este prima agresiune greco-catolică
antiortodoxă din ultima vreme, ea înscriindu-se în şirul nefast
al agresiunilor uniate la adresa credincioşilor majoritari ai ţării,
îndeosebi în ultimii ani şi în special în judeţele din partea
de nord-vest a Transilvaniei, lângă frontiera româno-maghiară,
acţiuni ce au un vădit caracter prozelitist, urmărind tulburarea
echilibrului confesional existent şi periclitând iresponsabil pacea
socială.
După o regie preabine cunoscută şi deja
aplicată în mod perfid şi în alte situaţii (Vălani de Beiuş,
Văşad, etc.), în prezenţa forţelor de ordine şi cu executorul
judecătoresc de faţă, folosindu-se de hotărâri judecătoreşti
părtinitoare, sfidând procesele încă în curs, şi făcând apel
la aşa-zişi „credincioşi ortodocşi”, în fapt provocatori
aduşi anume pentru a crea situaţii conflictuale şi a le exacerba,
neuitând să invite şi reprezentanţii presei la scandal, în
dimineaţa zilei de 28 noiembrie 2012, la Vintere, în judeţul
Bihor, greco-catolicii agresivi au pus, din nou, în pericol pacea
socială, încălcând grav Legea Cultelor din România, care
stipulează rolul de factori ai păcii sociale pentru cultele
religioase recunoscute oficial.
Practicând provocarea, urmărind scandalul cu
orice preţ, uniţii au profitat de pacea şi liniştea la care nu au
sperat, deşi atât de degradant s-au comportat, încât au mers până
la a bate la porţile sătenilor pentru a-i chema la biserică, unde
era pregătită începerea scandalului şi filmarea acestuia, şi au
spart, hoţeşte, pe furiş, biserica, intrând fraudulos în sfântul
lăcaş, împreună cu executorul judecătoresc şi cu jandarmii,
care şi-au depăşit atribuţiile, la comanda şefului lor actual,
devenit, peste noapte, purtător de cuvânt şi susţinător de cauză
al episcopiei unite de la Oradea.
Singura biserică din Vintere face obiectul unui
proces încă nefinalizat, cu privire la plata despăgubirilor pentru
investiţiile necesare şi utile efectuate asupra sfântul lăcaş şi
a stabilirii unui drept de retenţie, până la achitarea integrală
a acestora de către partea greco-catolică. În momentul de faţă,
există o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă,
cu aplicare provizorie, până la rămânerea definitivă şi
irevocabilă a hotărârii ce se va pronunţa în procesul anterior
menţionat, care permite părţii unite accesul zilnic în biserică,
dar nu presupune părăsirea sfântului lăcaş, nici predarea
acestuia de către partea ortodoxă, cum nu
permite
nici deposedarea parohiei ortodoxe de sfântul lăcaş prin
intermediul executorului judecătoresc şi al unităţii de jandarmi,
în frunte cu comandantul Inspectoratului Judeţean Bihor, prezent şi
activ la acţiunea provocatoare şi profund antipatriotică, înaintea
sărbătoririi Zilei Naţionale a României, fapt strigător la cer,
în condiţiile în care, în localitatea Vintere trăiesc 676
credincioşi ortodocşi, iar greco-catolici sunt abia 12 indivizi, cu
atât mai mult cu cât parohia ortodoxă a oferit despăgubiri părţii
uniate, acceptate iniţial, dar respinse ulterior.
Din păcate, credincioşii ortodocşi din Vintere
au fost supuşi, mai cu seamă în cursul anului 2012, unor agresiuni
permanente şi fără precedent ca intensitate şi ostilitate, unei
hărţuiri incredibile şi de neconceput, ştiut fiind că vine din
partea unor creştini. Amploarea maximă a hărţuirii spirituale s-a
înregistrat în timpul marilor perioade de post, care ar trebui
respectate şi de greco-catolici, ca timp privilegiat al rugăciunii
şi reculegerii, al abţinerii de la fapte rele, tulburări şi
inadmisibile provocări: Sfântul şi Marele Post al Păresimilor,
chiar şi în Sfânta şi Marea Săptămână a Pătimirilor
Mântuitorului, Postul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu
şi, acum, Postul Naşterii Domnului.
Aceste acţiuni unilaterale, de ameninţare la
adresa păcii sociale, de intimidare a credincioşilor Bisericii
străbune, ai căror strămoşi au ridicat, din piatră, cu braţele
şi pe cheltuiala lor, monumentala biserică din Vintere, astfel de
provocări, străine simţămintelor creştineşti şi total lipsite
de eleganţă, repetate după regia deja consacrată în anul 2012 la
Văşad, în perioada pascală, nu pot contribui la buna înţelegere
între oameni, distrug pacea confesională, şi aşa destul de
fragilă, şi fac imposibil dialogul. Ele ascund vicleşuguri pe care
le credeam demult apuse şi denotă o neînţelegere inexplicabilă,
altfel decât din perspectivă materialistă, a lecţiilor, uneori
dure, ale istoriei.
Nici într-un caz, gesturile de inamiciţie şi
agresiune nu pot sta la baza raporturilor dintre comunităţi chemate
la convieţuire. Atare fapte fac imposibilă slujirea alternativă,
în condiţiile în care, fapt dovedit, mai devreme sau mai târziu,
credincioşii ortodocşi majoritari, dar nedreptăţiţi prin
hotărâri judecătoreşti strâmbe, fie ele şi definitive şi
irevocabile, sunt alungaţi din bisericile unde s-au botezat,
cuminecat, cununat şi prohodit atât ei, cât şi moşii şi
strămoşii lor.
Facem apel la pace şi linişte, şi îi chemăm
pe bunii noştri credincioşi la trezvie duhovnicească şi rugăciune
stăruitoare către Preasfânta Treime, Tatăl şi Fiul şi Sfântul
Duh, mulţumindu-le pentru statornicia în dreapta credinţă şi
felicitându-i pentru înţelepciunea şi demnitatea cu care au
înţeles să respingă tentaţia hibridului spiritual, fie el
prezentat în cele mai strălucitoare şi ispititoare oferte. De
altfel, Consiliul Parohial al parohiei ortodoxe române din Vintere a
hotărât ridicarea unei noi biserici parohiale.
„Adevărat, adevărat
zic vouă: cel ce nu intră pe uşă, în staulul oilor, ci sare pe
aiurea, acela este fur şi tâlhar.
Iar cel ce intră prin
uşă este păstorul oilor.
Acestuia portarul îi
deschide şi oile ascultă de glasul lui, şi oile sale le cheamă pe
nume şi le mână afară.
Şi când le scoate afară
pe toate ale sale, merge înaintea lor, şi oile merg după el, căci
cunosc glasul lui.
Iar după un străin, ele
nu vor merge, ci vor fugi de el, pentru că nu cunosc glasul
străinilor.” (Ioan
10, 1-5)
Biroul
de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei
Felul în care profesorul Cristian pune problema este nou întâlnit în subiectul retrocedărilor. Până acum am auzit doar varianta vehiculată în presă, în care, catoloicismul este o victimă a colaborării dintre comunism şi Biserica Ortodoxă. Din păcate istoria este ignorată de mai marii noştri politici.
RăspundețiȘtergereIdeea cu publicarea negocierilor nu ar fi rea, dar mă tem că părţile în cauză nu vor accepta.
Se vede ca PS Sofronie are un palmares "frumos" în istoria acelor locuri.
RăspundețiȘtergereBihorenii îl merită sau au fost bătuţi de Dumnezeu?
Păcat de suferinţa oamenilor care îşi pierd bisericile datorită unui episcop fară frică de cele sfinte. Se pare că nu e singura...
Doamne ajuta-i la PS sofronie,... dapoi asa are el grija de bisericiile unde ortodocsi nostrii incearca sa mearga pe calea mantuirii, pai mai deunazi am intrebat cat de mult ne iubeste el pe noi mirenii, azi imi dau seama ca nu s-a ostenit sa raspunda ....numai ca nu inteleg ce fel de iubire are in suflet pentru noi de vreme ce nu lupta pentru semenii nostrii din Vintere sa aiba un lacas de cult.
RăspundețiȘtergereDACA SUNT SINCERI SI CU FRICA DE DUMNEZEU, NEAPARAT TREBUIE FACUTE PUBLICE ... NEGOCIERILE DINTRE CELE DOUA PARTI .
În sat sunt 676 ortodocși și 12 greco-catolici (majoritatea de vârsta a treia....... Facem apel la pace şi linişte, şi îi chemăm pe bunii noştri credincioşi la trezvie duhovnicească şi rugăciune ca biserica sa fie data celor care sunt mai multi in sat adica ortodocsilor . DRAGILOR CONDUCATORI AI BISERICILOR DESCHIDETI-VA BINE OCHII ...CA NE VEDE BUNUL DUMNEZEU.
egocierile între cele două părți implicate să fie făcute publice.
Cred ca comunicatele episcopului Sofronie sunt doar de forma. Asa cum s-a facut si in alte situatii.
RăspundețiȘtergereNu vedeti ca pentru el ambitiile sunt pe prim plan. Daca ar fi luptat pentru ortodoxie (asa cum da impresia in comunicat) nu le-ar pune calusul in gura preotilor care au luptat cu adevarat impotriva catolicismului in Bihor. Pe calugarul Eftimie l-a alungat din Bihor si acum ii interzice sa slujeasca in judetul Bihor.
L-a alungat pe pr. Eftimie pentru că predica împotriva prietenului său Virgil Bercea. Nu te-ai prins că cei doi sunt pe aceiaşi mână? Vorba populară CORB LA CORB NU SCOATE OCHII e valabilă şi în cazul celor doi episcopi de la Oradea.
ȘtergereSe poate să ai dreptate, totul să fie un teatru prin care Sofronie să dea impresia în faţa noastră că îi pasă de soarta enoriaşilor din Bihor.
SE PARE CA SINODUL BOR ARE UN INCAPABIL IN SCAUNUL EPISCOPAL DE LA ORADEA. CU ACEST BUFON GRAS SI HAPSAN VA RAMANE ORTODOXIA IN ISTORIA ORADIEI. RUSINE SA-I FIE !
RăspundețiȘtergereBOR ESTE RASPUNZATOR IN FATA ISTORIEI PENTRU ACEST EPISCOP PE CARE NI LA BAGAT PE GAT.
vintereni credinciosi sint FOARTE SLABI LA CREDINTA:::
RăspundețiȘtergereDomnilor, când comuniştii au luat bisericile şi ortodocşii au acceptat acest furt de la greco-catolici, în 1948 pentru cine nu ştie, printr-un decret comunist abuziv - atunci a fost dreptate? Nu e oare ruşinos să deţii sine die un bun furat şi să fii complice sine die acestei tâlhăriri? Cred că greco-catolicii iau legal doar bisericile ce aparţin de drept acestei confesiuni. Punct. E o restituire şi o repunere în drepturi a unei biserici pe care comuniştii au martirizat-o şi desfiinţat-o. De ce? Pentru că ştia însuşi Stalin că nu şi poate face complice această biserică. Problema nu se pune deloc în termeni de incapacitate a episcopului ortodox şi nici de vreun abuz al justiţiei sau al Bisericii greco.-catolice....
RăspundețiȘtergereDRAGA ANONIM, ISTORIAM NU INCEPE CU 1948. AI PUTEA SA IMI SPUI CATE BISERICI ORTODOXE AU DISTRUS CATOLICII PRIN GENERALUL BUCOV? DAR CATE AU LUAT DE LA ORTODOCSI IN PERIOADA OCUPATIEI AUSTRO-UNGARE?
ȘtergereAI PUTEA SA IMI SPUI CINE A RIDICAT BISERICA DIN VINTERE SI ALTE ASTFEL DE BISERICI DIN ARDEAL? AM SA ITI SPUN CA SATENII LE-AU CONSTRUIT IAR EPISCOPIA GRECO-CATOLICA LE-A TRECUT IN PROPRIETATEA EI, CACI ASA ERA SISTEMUL POLITIC ATUNCI.
DE CE STATENII NU AU DREPTUL SA DECIDA CE FAC CU BUNURILE LOR, INDIFERENT CA ACESTEA AU FOST FACUTE IN ACEASTA GENERATIE SAU DE INAINTASII ACESTORA?
STIM DESTUL DE BINE CE AFACERI SI INTERESE IEZUITE STAU IN SPATELE LEGII PROPRIETATII PE CARE O FLUTURA CATOLICIZANTII DIN ROMANIA CAND VOR SA ISI JUSTIFICE "ACTIUNILE MISIONARE" DIN ROMANIA.
http://www.originea.org/2011/01/biserica-ortodoxa-romana-s-opus-unirii.html
ȘtergereAnonimul din 11 iunie 2014 a pus un link. L-am verificat si am dat de o diversiune iezuita. Nu pentru prima data se scot lucrurile din context si se pun dupa bunul plac. Se foloseste de caderea unei persoane pentru a injosi o Biserica si un popor. O declaratie oficiala, in nume personal, facuta in mod diplomatic, nu inseamna pozitia unei Biserici sau a unui popor. Asta au facut papistasii mereu.
Ștergere