Idei de predici la duminica dinaintea Nașterii Domnului ale PS Ioan Mihălțan al Oradiei

Duminica dinaintea Nașterii Domnului

 Ev. Matei I, 1-25.

 

 

 

1.S-ar părea că dintr-un șir întreg de nume și neamuri nu avem să scotem idei. Din această mulțime de nume ne oprim la două persoane: Rut moabitenca și desfrânata Rahav. Rut moabitenca noră la soacra sa, după ce i-a decedat bărbatul soacra ei i-a dat binecuvântare pentru a se putea căsători. Ea refuză acest îndemn și dorește să se angajeze la îngrijirea soacrei sale rămânând cu ea. Un exemplu rar întâlnit atât în Sf. Scriptură cât și în zilele noastre. Prezența ei în genealogia Mântuitorului nu este lipsită de oarecare providență: străină de neam ea intră în această genealogie.

2.Semnificația: Mântuitorul înseamnă că a venit să mântuiască pe tot omul indiferent de etnie.

3.Desfrânata Rahav  cu toată decăderea ei morală intră și ea în genealogia Domnului nostru Iisus Hristos. Despre ea se spune că a ascuns pe spionii care au venit din neamul evreilor să spioneze țara pentru a se ocupa și care s-au refugiat de frica soldaților în casa desfrânatei Rahav. Când soldații urmăreau spionii ea i-a mințit arătându-le un drum fals ca să-i urmărească. După ce soldații au plecat i-a coborât din podul casei și le-a dat drumul pe altă cale. Drept răsplată evreii când au intrat în țara aceea străină i-au cruțat viața ca recunoștință pentru ajutorul ce i l-au dat. Deci, se dovedește și de data aceasta că un suflet oricât de căzut ar fi  mai rămâne în ele și o parte bună, partea chipului lui Dumnezeu sădit în sufletul omului.

4.În ceea ce privește prezența ei în genealogia Mântuitorului providențial vrea să se arate că El a venit să mântuiască, să ridice pe orice om din căderea lui, deși și pe cei căzuți în  păcate și fărădelegi. Așadar a venit pentru orice om indiferent de etnie și pentru orice om indiferent de starea lui morală.

5.După această înșirare de neamuri și nume Sf. Evanghelie prezintă cu amănunțime întreg evenimentul Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos.

6.Mai întâi de toate trebuie subliniat faptul că Iosif n-a fost bărbatul Sf. Fecioare ci logodnicul, ocrotitorul ei.

7.Cu toate acestea nici chiar Iosif, logodnicul Mariei, nu era încredințat că zămislirea Mântuitorului era lucrarea Sf. Duh. Se scoate în evidență însă cumințenia lui ca om drept ce era, vrând s-o lase în ascuns. Intervin și aici, ca și în viața lui Iosif din Egipt, descoperiri și îndemnuri dumnezeiești prin vis. Acest lucru însemnează că nu toate visele sunt la întâmplare ci sunt și vise cu descoperiri dumnezeiești ca și în cazul de față.

8.Îndoiala lui este risipită prin ceea ce-i spune îngerul cu amănuntul despre Domnul nostru Iisus Hristos și scopul venirii sale în lume, care scop este rezumat în cuvintele:”cu noi este Dumnezeu” – adică Dumnezeu vine aproape de noi.

9.Faptul că proorociile despre Mântuitorul Iisus Hristos se împlinesc întocmai dovedesc cu prisosință că El este Dumnezeu adevărat și că planurile lui Dumnezeu pentru mântuirea lumii se plinesc întocmai.

10.Însăși Sf. Scriptură mărturisește cu prisosință fecioria Mariei prin cuvintele “n-a cunoscut-o pe ea”.

11.Dacă medităm adânc la marele eveniment al Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, la faptul că a fost născut dintr-o fecioară și de la Duhul Sfânt, cum să ne mai gândim că Fecioara Maria s-a coborât de la o așa mare înălțime duhovnicească la plăceri legate de trup și de lume, că după atâtea descoperiri câte i s-au făcut de către înger Iosif s-ar mai fi coborât și el la astfel de plăceri trecătoare.

12.O astfel de cugetare o pot avea sufletele învârtoșate și insensibile la înaltele simțăminte a frumuseților dumnezeiești. Să încercăm a ne ridica din astfel de simțăminte joase, la înălțimea gândului curat pe care-l dă simțământul inimii, îndemn pe care-l face cântarea bisericească de la Paști:”Veniți credincioșilor la loc înalt dacă vreți să vedeți pe Hristos.“

 (Text preluat din PS Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei  „Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste an”, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1999, p.235)