Apariţie
Editorială
Concordatele sunt acte politice încheiate între Statul Vatican şi diferite state ale lumii. Cartea de faţă este o prezentare istorică şi teologică a acestui document semnat între Vatican si Statul Român, arătând contextul, mijloacele şi consecinţele semnării acestuia în România. Consecinţele acestui concordat se resimt şi azi în ţara noastră creând dispute între Biserica Ortodoxă şi cea Catolică pe mai multe planuri, precum retrocedările imobilelor, finanţarea şcolilor confesionale, finanţarea de la stat, drepturi şi îndatoriri, relaţii externe şi interne, favoruri politice şi altele.
Cuvântul introductiv este scris de către prof. univ.
dr. Mihai Drecin, fost deputat în Parlamentul României şi prorector al
Universităţii din Oradea.
Lucrarea este editată de asociaţia ASTRADROM, mărimea
A5, 144 pagini.
Preţ 7 RON - (nu include cheltuieli de transport)
Texte la coperta 4
Concordatul cu România a lăsat o amprentă
importantă în istoria neamului românesc. Abilitatea diplomaţilor papali, dar
mai ales metodele prin care Biserica Romei şi-a atins acest “ţel” în România,
arată şi de această dată că scopul nu a fost protejerea enoriaşilor, aşa cum
susţin ierarhii catolici de ambele rituri din România, ci extinderea unui
imperialism politico-religios dornic de dominaţie. Semnarea acestui document
politic nu s-ar fi putut înfăptui, oricât de mari ar fi fost presiunile asupra
clasei politice româneşti, dacă nu ar fi existat santajul asupra Regelui
României care zăcea neputincios pe patul de moarte şi infiltrarea în
structurile politice a unor oameni care au pus interesele Vaticanului mai
presus decât cele ale ţării, cum a fost cazul lui Iuliu Maniu, un susţinător
neobosit al papalităţii în Răsăritul Europei.
Prin Concordatul cu România, catolicismul
devine stat în stat primind drepturi pe care nu le-a primit niciodată în ţările
din Occident, ţări în care credincioşii catolici sunt dominanţi. Pe lângă multele beneficii politice,
economice, culturale şi religioase, efectele Concordatului se resimt şi astăzi,
oferind Vaticanului baze “legale” prin care să revendice, cu multă îndrăzneală,
averi imense în România, în special în Ardeal şi Banat, părţi ale ţării în care
Imperiul Habsburgic a susţinut din răsputeri uniatismul şi catolicismul în
general. Legile date de politicienii români din perioada postcomunistă, în mare
parte, reactualizează concordatul ratificat în 1929.
prof. dr. Marian Bejan
*
Autorul este bine familiarizat cu istoria
vieții politice românești din perioada interbelică, una foarte complexă, care
dezvoltă bazele democrației de tip vest-european într-un efort de armonizare și
consolidare a unității economice, administrative, juridice și culturale a celor
patru mari provincii românești ale României Mari.
Bihorean prin naștere și educație, bun
cunoscător a istoriei cultelor religioase din Transilvania, Pr. Eftimie, deși
de religie ortodoxă, în refacerea istoriei Concordatului, dă dovadă de echilibru împletit cu fermitatea concluziilor pe care
ți le dă adevărul rezultat din izvoarele edite și inedite cercetate.
prof. univ. dr. Mihai Drecin
Nota:
Cartea este lucrarea
de licenţă a ieromonahului Eftimie Mitra, acreditată de Universitatea din
Oradea, Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu nota 9,50.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.