luni, 3 septembrie 2018

Musulmanii ucid crestini fara mila, iar Europa si SUA le cântă în strună.


Musulmanii au omorat un om crestin in fata fiului sau

L-au legat de tractor si l-au tarat prin localitate


Imi pare rau pentru cei “sensibili ” dar ,la asa ceva nu pot fi indiferenta , sa fie foarte clar !!!

”Ceea ce Occidentul nu vede si nu-l intereseaza: crestin ucis si sfartecat intr-o moschee in Egipt. Daca era homosexual, mozaic sau activist pentru drepturile animalelor, altfel se punea problema…”

Musulmanii din Egipt, comuna Dalga, au omorat un om crestin in fata fiului sau, cu gloante, dupa care l-au tarat la moschee, unde l-au legat de un tractor si i-au mutilat corpul strigand ” Allahu Akbar”.

Dupa cateva ore a fost dus la cimitirul local, dar a doua zi musulmanii l-au luat din nou si l-au mutilat, pe strazi. Mai bizar e ca au facut-o cam de 3 ori pe zi, intr-un ritual demonic si diabolic. Victima detinea o frizerie locala, iar musulmanii l-au atacat cand era la serviciu si au dat foc incaperii. Fiul victimei, pe nume Boutros a trebuit sa asiste la intregul eveniment:

“Auzeam cum musulmanii ardeau bisericile crestine, liderii musulmanilor le spuneau enoriasilor lor sa atace crestini si sa ii omoare. Au intrat in magazinul nostru, au incendiat totul si l-au impuscat pe tata cu multe gloante, apoi l-au tarat pana la moscheea lor, unde l-au legat de un tractor si l-au tarat prin intreaga comuna. Ziua urmatoare l-au dezgropat si l-au tarat prin comuna din nou. Au facut asta de trei ori pe zi. Nu mai avem bani, haine, sau loc de munca, casa noastra a fost distrusa, la fel si afacerea tatalui meu.

Viata de crestin in Egipt este foarte grea. Poti fi omorat in orice clipa. Anba Macarius, episcopul bisericii copte, descrie cum musulmanii au distrus multe biserici si afaceri crestine:

“300 de locuinte, 100 de afaceri, 15 biserici si 10 organizatii crestine. Crestinii din Egipt sunt in asteptarea mortii in orice clipa”.


18 comentarii:

  1. Să mai zică cineva că musulmanii nu sunt sataniști. Sunt draci sub chip de om, criminali îndrăciți. Evreii îi încurajează să facă asemenea crime, pentru a realiza dezordinea și frica, pentru ca apoi să vină ca ,,salvatori” cu Noua Ordine Mondială, în care ei să stăpânească împreună cu Antihrist. Sectele creștine îl vor accepta pe Antihrist ca fiind Iisus la A Doua Venire. Mare Înșelare! Se vor duce în iad cu Biblia în mână, vorba sfântului părinte Arsenie Boca. Despre acel eretic creștin omorât, ce să spun? Sfinții Părinți ne învață că un eretic, chiar dacă moare în mucenicie, tot nu se poate Mântui. El primește, de fapt, prin acea moarte, pedeapsa ereziei lui. Un eretic nu se poate mântui în nici un chip. Dumnezeu cu Mila! Să se întoarcă toți ereticii (catolicii, copții, neoprotestanții, etc.) la Ortodoxie, pentru a se putea Mântui! Dă, Doamne!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @ Lucian
      Spuneai ca: "Sfinții Părinți ne învață că un eretic, chiar dacă moare în mucenicie, tot nu se poate Mântui. El primește, de fapt, prin acea moarte, pedeapsa ereziei lui. Un eretic nu se poate mântui în nici un chip."
      Ai putea sa ne spui care Sfinti Parinti spuneau acest lucru? Ne poti da si sursa? Daca vrei sa te credem ca esti sincer...

      Ștergere
    2. Ia caută pe la Sf. Apostol Pavel, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Ciprian al Cartaginei, Sf. Ioan Maximovici, Ilie Cleopa, Arsenie Boca, etc. Sunt doar câțiva sfinți care îmi vin în minte acum.
      Să vedem ce zice Sf. Ciprian al Cartaginei, de exemplu:„ Asemenea oameni (cei născuţi în erezie), chiar dacă au fost ucişi în numele credinţei lor, nu-şi vor spăla nici cu sânge greşelile lor. Vina dezbinării e gravă, de neiertat, şi suferinţa n-o poate purifica. Nu poate fi martir cel ce nu este cu Biserica. (…) Nu pot rămâne cu Dumnezeu cei ce nu vor să fie uniți cu Biserica lui Dumnezeu. Chiar dacă vor arde pe rug sau vor fi daţi fiarelor sălbatice, aceea nu va fi coroana credinţei, ci pedeapsa trădării, şi nu sfârşitul glorios al celui cu virtute religioasă, ci moartea din disperare. Unul ca aceştia poate fi ucis, dar nu poate fi încoronat. Mărturiseşte că e creştin, ca şi diavolul care adesea minte că e Hristos, căci Însuşi Domnul ne atrage luarea-aminte şi zice: «Mulţi vor veni în numele Meu spunând: Eu sunt Hristos, şi pe mulţi vor înşela.» După cum el nu e Hristos, chiar dacă înşeală cu numele, la fel nu poate fi creştin cine nu rămâne în Evanghelia lui Hristos şi a adevăratei credinţe ”
      Sinodul de la Laodiceea a dat acest canon care se găseşte în Cârma Bisericii numită Pidalion : «Nici un creştin nu se cuvine să părăsească pe martirii lui Hristos şi să se ducă la pseudomartiri, adică la ai ereticilor sau la cei ce mai înainte au fost eretici; căci aceştia sunt străini de Dumnezeu. Deci cei ce se vor duce la dânşii să fie anatema. »(Laodiceea canon 34)

      De aici se vede clar că înafara Bisericii Creştin Ortodoxe, nu numai că nu este posibilă mântuirea, dar nici martiriul pentru Hristos.

      A muri înafara Bisericii pentru o concepţie eretică despre Hristos nu îţi poate da cununa martirilor, pentru că, Sfântul Pavel spune că cel care nu se luptă după reguli nu primeşte Cununa, chiar dacă luptă. (II Timotei, 2,5)

      Ștergere
    3. Sfântul Ciprian de Cartagina spune că «Înafara Bisericii nu există mântuire» şi această afirmaţie nu a fost negată de conştiinţa Bisericii, ci întărită de Sfântul Ignatie Briancianinov care exprimă şi rezumă învăţătura Bisericii într-o scrisoare adresată unei creştine care se scandaliza la ideea că neortodocşii nu se mântuiesc :

      «Un singur lucru bun ne e necesar pentru mântuire: credinţa; dar credinţa ca lucrare. Prin credinţă şi numai prin credinţă putem intra în comuniune cu Dumnezeu, prin mijlocul Tainelor pe care ni le-a dăruit El. În deşert dar, şi cu păcat cugetaţi şi ziceţi că oamenii buni dintre păgâni şi mahomedani se vor mântui, adică vor intra în comuniune cu Dumnezeu!…

      Nu!… Biserică a recunoscut întotdeauna că există un singur mijloc de mântuire: Răscumpărătorul! Ea a recunoscut că cele mai mari virtuţi ale firii căzute pogoară la iad. Dacă drepţii adevăratei Biserici şi făcătorii de minuni, care credeau în Răscumpărătorul ce urma să vină, se pogorau în iad, cum vă închipuiţi că păgânii şi mahomedanii şi ateii, care nu au cunoscut şi nu au crezut în Răscumpărător vor căpăta mântuirea, numai pentru că ei vi se par dumneavoastră drăguţi şi buni, când mântuirea nu se obţine decât printr-un singur, vă repet, un singur mijloc, şi acesta este credinţa în Răscumpărătorul.» (Volumul IV, Propovedanii ascetice şi scrisori către mireni).

      Ștergere
    4. Toţi sunt chemaţi la credinţa în Hristos şi la mântuire, dar puţini sunt aceia care vin şi primesc roadele Jertfei de pe Cruce a lui Hristos.

      Sfântul Iustin Popovici pune foarte bine în lumină umanismul, sau gândirea după om, în contradicţie cu gândirea în Duhul lui Dumnezeu. Oare suntem noi mai buni ca Dumnezeu, Care «atât de mult a iubit lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine care crede în El să nu piară ci să aibă Viaţă Veşnică» (Ioan, 3, 16) ? Sfântul Pavel spune că înţelepciunea şi dreptatea lumii acesteia este ca o cârpă lepădată înaintea lui Dumnezeu. De aceea viermele umanismului european şi umanismul în general este o îndepărtare de Dumnezeu. Papa Ioan Paul al II-lea a fost un umanist prin excelenţă şi acest veac este asociat cu umanismul, luptătorii pentru dreptate socială (Mahatma Gandi sau Maica Tereza de Calcuta, Ioan Paul) sunt văzuţi ca mântuitori sociali, care sunt puşi în locul lui Hristos, reactivând pelagianismul.

      Sfânta Scriptură vorbeşte de un singur mod de a intra în Împărăţia lui Dumnezeu, şi anume credinţa în Hristos şi comuniunea cu El.

      Ștergere
    5. Cine spune că e în comuniune cu Hristos dar nu se închină la icoane şi nu are preoţie şi nu crede ortodox, de fapt nu e în comuniune cu Hristos, ci e în înşelare, doar crede că e în comuniune, de fapt e în comuniune cu demonii care se prefac în îngeri de lumină şi chiar imită pe Hristos.

      Dacă Hristos văzând inima unui iehovist, papistaş, penticostal, sau păgân I se va descoperi în chip tainic, îl va îndemna să părăsească eresul sau păgânătatea şi îl va conduce la Biserica Ortodoxă.

      Ca exemplu avem cazul sutaşului Corneliu din Faptele Apostolilor, care era om drept şi bun, milostiv, cu multe virtuţi, dar toate nemântuitoare.

      De aceea Duhul Sfânt a venit la el şi a grăit cu dânsul îndemnându-l să meargă la apostolul Petru ca să fie botezat, deci să intre în comuniune cu Hristos şi cu Biserica Lui.

      Prin aceasta vedem că Dumnezeu este nepărtinitor şi nu lasă pe nimeni în bezna morţii, dar în acelaş timp cei care rămân înafara Bisericii Ortodoxe – în opoziţie cu kakodocsii (rău slăvitorii, cei care blasfemiază în felul acesta pe Duhul Sfânt) nu se bucură de roadele Jertfei de pe Cruce a lui Hristos. Pentru ei Hristos este ca şi cum nu ar fi venit şi ca şi cum nu ne-a mântuit, ei trăind exact ca în perioada Vechiului Testament, în «umbra morţii» sufleteşti, aşteptându-i la sfârşit iadul.

      Unii aduc ca argument împotriva învăţăturii Bisericii Ortodoxe cu privire la mântuire, pe care am expus-o mai sus, aşa numita vedenie a Sfântului Nifon, Patriarhul Constantinopolului, dar nimeni nu a demonstrat autenticitatea şi nici continuitatea patristică a acestei «vedenii» care afirmă că erau şi păgâni în Rai, dar erau orbi, nu aveau vedere. Chiar dacă această vedenie ar fi adevărată tot nu putem trage concluzia că aceşti păgâni erau în Rai, pentru că Împărăţia cerurilor însemnă în primul rând vedere duhovnicească, vederea Luminii Necreate, lipsa vederii însemnând de fapt iad.

      Lumea dinafară Bisericii Ortodoxe este în puterea celui rău, a diavolului, iar acest lucru se vede cel mai bine chiar prin rugăciunile de exorcizare care se fac catehumenului sau copilaşului la Botez.

      Ștergere
    6. Până la Botez, spune Sfântul Isac Sirul, diavolul este cuibărit în inima omului, deci este stăpân pe om, împărăţind în inimă. Doar prin exorcizările de la botez, apoi prin lepădare şi prin Taina Botezului este gonit diavolul din inima copilului sau catehumenului. (Molitfelnic, măn. Petru Vodă – Şi suflă preotul de trei ori asupra inimii lui în chipul Sfintei Cruci, şi îl însemnează de trei ori, la frunte, la gura şi la inimă , zicând: GONEŞTE DE LA DÂNSUL PE VICLEANUL ŞI NECURATUL DUH CARE SE ASCUNDE ŞI SE ÎNCUIBEAZĂ ÎN INIMA LUI; aceasta se zice de trei ori. Înainte de acestea sunt exorcismele – care încep cu cuvintele: Să te certe pe tine diavole… exact ca la molitfele Sfântului Vasile cel Mare, iar la sfârşit de tot, exact înainte de Crez se fac lepădările.)

      Tainele înafara Bisericii nu sunt mântuitoare, ele râmânând sub stăpânirea diavolului care înşeală prin pseudo creştinismele umaniste şi pseudo-taine.

      Tot cel ce se împărtăşeşte cu împărtăşania eretică se face părtaş la tatăl minciunii care a inspirat erezia şi anume cu diavolul, spune Sfântul Nicodim Aghioritul. Tainele ereticilor, conform tuturor sfintelor canoane sunt apă de ploaie, neavând caracter mântuitor.

      Sintetizând învăţătura Sfinţilor Părinţi dar şi canoanele Sfintelor Sinoade, mai ales hotărârea Sinodului din Cartagina împotriva pelagianismului care susţinea mântuirea înafara Bisericii prin forţe proprii, profesorul Dimitrios Telenghidis afirma la Conferinţa de la Constanța:

      “Nu există mântuire înafara Bisericii, pentru că dacă ar fi existat atunci s-ar fi golit întreaga lucrare de mântuire a lui Hristos, nu ar mai fi avut rost întruparea lui Hristos.”

      Ștergere
    7. Sfântul Ignatie Briancianinov
      “Cei molipsiți de înșelare prin pot fi întâlniți foarte adesea. Oricine nu are duh înfrânt, cel care își recunoaște vreun fel oarecare de vrednicie și de merite, oricine nu ține neabătut învățătura Bisericii Ortodoxe, ci judecă în ce privește oarecare dogmă sau predanie după cum îl taie pe el capul sau după învățăturile celor de altă lege, se află în această înșelare. Cât este de mare înșelarea cuiva se poate vedea după mărimea rătăcirii și a stăruinței sale în rătăcire. Neputincios e omul! Tot timpul se furișează în noi într-unul dintre chipurile sale și, dând ființă -ului nostru, alungă de la noi harul dumnezeiesc. Precum nu este om, așa cum bine a băgat de seamă Sfântul Macarie cel Mare, care să fie liber de trufie, tot așa nu este om care să fie cu desăvârșire liber de lucrarea asupra lui a acestei patimi subțiri, numită . Ea a fost dată în vileag de către Sfântul Apostol Pavel și doftoricită prin grele încercări venite cu îngăduința lui Dumnezeu.”
      Expierențe ascetice. p 204.
      Editura Sophia 2008.

      Ștergere
    8. Sfântul Ignatie Briancianinov
      “Apostolul a poruncit – mai bine zis, a poruncit Sfântul Duh prin gura Apostolului – să fie lepădată orice învățătură ce nu conglăsuiește cu învățătura pe care au binevestit-o Apostolii, să fie lepădată chiar dacă această învățătură (Gal 1,8). Așa a grăit Sfânta Scriptură nu pentru că vreunul dintre sfinții îngeri ar fi încercat să grăiască împotriva învățăturii lui Hristos, ci pentru că învățătura lui Hristos, învățătura lui Dumnezeu, propovăduită de către Apostoli, e pe de-a-ntregul vrednică de crezare, pe de-a-ntregul sfântă, nu este supusă nici unei schimbări, oricât de întemeiate ar părea aceste schimbări cunoașterii neîndestulătoare, stricate (pervetite), cugetării trupești. Învățătura lui Hristos, fiind mai presus de judecata oamenilor și a îngerilor, este primită numai de credința smerită și este piatră de încercare pentru toate celelalte învățături.”
      Expierențe ascetice. p 179.
      Editura Sophia 2008.

      Ștergere
    9. Sfântul Ignatie Briancianinov
      “Păcatul hulei împotriva lui Dumnezeu, care alcătuiește miezul tuturor ereziilor, este păcatul cel mai greu, care este propiu duhurilor căzute și alcătuiește însușirea lor cea mai aparte. Duhurile căzute se străduiesc să acopere toate păcatele cu o mască plăcută, numită în scrierile ascetice ale Părinților . Ele fac asta cu scopul ca oamenii să fie amăgiți mai lesne, să se învoiască mai ușor la primirea păcatului. La fel fac ele și cu hula împotriva lui Dumnezeu; se străduiesc să o acopere cu nume mărețe, cu o retorică pompoasă, cu o filosofare elevată. Cumplită armă sunt în mâinile duhurilor ereziile! Ele au pierdut popoare întregi, răpindu-le fără ca acelea să bage de seamă creștinismul, înlocuind creștinismul cu o învățătură hulitoare, împodobind această învățătură ucigașă cu numele de creștinism purificat, adevărat, restaurat. Erezia este un păcat săvârșit, în primul rând, cu mintea. Acest păcat, fiind primit de minte, se împărtășește duhului, se revarsă asupra trupului, spurcă chiar trupul nostru, ce are putința de a primi sfințire din împărtășirea cu harul dumnezeiesc și de a se spurca și molipsi prin împărtășirea cu duhurile căzute. Acest păcat este cu greu băgat de seamă și anevoie de priceput pentru cei ce nu cunosc bine creștinismul, și ca atare prinde lesne în cursele sale simplitatea, neștiința, mărturisirea nepăsătoare și superficială a creștinismului. Au fost prinși de erezie pentru o vreme Preacuvioșii Ioanichie cel Mare, Gherasim de la Iordan și alți câțiva bineplăcuți lui Dumnezeu. Dacă sfinții bărbați care și-au dus viața numai și numai cu grija mântuirii nu au putut pricepe dintr-o dată hula ascunsă sub o mască frumoasă, ce să mai spunem de cei care-și duc viața în griji lumești, având despre credință o concepție neândestulătoare, cu totul neândestulătoare. Cum să recunoască aceștia erezia aducătoare de moarte, dacă ea li se înfățișează sub masca înțelepciunii, dreptății și sfințeniei? Iată pricina pentru care obști creștine întregi și popoare întregi s-au plecat lesne sub jugul ereziei!”
      PREDICI p 62-63
      Editura Sophia 2008.

      Ștergere
    10. Sfântul Teodor Studitul (+826): „Chiar dacă am fi păcătoşi în multe, totuşi suntem ortodocşi şi mădulare ale Bisericii Universale” înţelegând astfel că deşi păcătoşi, totuşi nu pierduţi ci aflaţi în dreapta credinţă, nedespărţiţi de Biserică; iar Sfântul Teodosie de la Pecerska (+1073) întăreşte: „Numai cel ce trăieşte în credinţa ortodoxă îşi va mântui sufletul”. Unora mai concesivi înduioşaţi de suferinţele lumii, aceste cuvinte li se vor părea lipsite de înţelegere şi compasiune, ba chiar inchizitoriale. Acestora însă le amintim că însuşi Hristos-Dumnezeu avertizează: „Mulţi îmi vor zice în vremea aceea (la înfricoşata judecată n.n.): Doamne, oare nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut? Şi atunci voi mărturisi lor: Niciodată nu v-am cunoscut pe voi. Depărtaţi-vă de la Mine cei ce lucraţi fărădelegea”. (Matei 7.22,23) Toţi ceilalţi, clerici sau laici, ce vor ca să se numească ortodocşi fără a urma Tradiţia vie a Sfinţilor Părinţi, sunt intruşi, păstori năimiţi în turma lui Hristos. Sfânta Tradiţie există şi va dăinui până la sfârşitul lumii, dar cu fiecare zi ce trece, descoperirea ei devine tot mai dificilă din cauza „bisericuţelor” ce împresoară Ortodoxia din dorinţa de a imita tot mai mult chipul adevăratei Biserici.

      Ștergere
  2. De unde știți că nu se mântuiește? V-a pus Dumnezeu să vorbiți in locul Său?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da tu în locul cui vorbești? Al lui Dumnezeu sau al lui Veliar?

      Ștergere
  3. Eu totdeauna am rezut si cred ca aceasta relijie paghina este un Fascism relijios. Da fascism deoarece ea nu recunoaste nim8c altceva dechit islamul. Si daca Fascismul este interzis in orice forma exact la tel trebue interzisa aceasta relijie macar pe teritoriul Statelor europene crestine !! INTERZISA TOTAL !!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Fake news. Nu e exclus ca "stirea" asta sa fie inventată de niste extremiști xenofobi. Dacă ar fi real, nu ar mai putea merge creștinii in excursie in Egipt. Eu unul nu cred. Plus ca ar fi vuit toate televiziunile. Deci...fals.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragul meu, una este turistii crestini care aduc venituri asiaticilor, si alta este crestinul care locuieste acolo si prezinta un "pericol" de extindere in spatiul geografic ocupat de musulmani.

      Ștergere

Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.