Cui
slujeste mass-media din Romania?
România a
cedat teritorii Ucrainei. În urma cu 21 de ani presedintele Emil Constantinescu
a semnat un document prin care renunța la anumite teritorii în favoarea statului vecin. Parlamentul a ratificat fără a consulta populatția
României, în timp ce presa a tăcut. Azi, presa discută despre autostrăzi,
boicotează referendumul pentru moralitate, calomniază Biserica Ortodoxă, ne învață sa
fim toleranți etc., dar despre cedarea de teritorii nu spune nimic. De ce?
Documentul
poate fi anulat, dar presa românească ignoră în continuare acest lucru distrăgând
atenția de la acest subiect. Actualul presedinte, Klaus Iohannis, nu zice nimic, în timp ce la mod declarativ ne spune ca este un bun român, asemenea cum au
facut si predecesorii săi.
Detalii vedeti în cele ce urmează:
Una dintre cele mai mari TRĂDĂRI din istoria României:
Tratatul cu Ucraina.
Cum au
fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui
Silviu Brucan
În urmă cu 21 ani, pe 3 mai 1997, are loc la Kiev semnarea tratatului cu
privire la "relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre România și
Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări. Au urmat apoi cei
doi președinți, care au semnat tratatul la Neptun la 2 iunie 1997, iar la 14
iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a acestui tratat.
La data votării
acestui act, președintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe –
Adrian Severin, președinte al României – Emil Constantinescu.
Prin acest
tratat, România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra
unor teritorii românești integrate anterior prin forță în fosta Uniune
Sovietică.
Semnarea
tratatului a fost una dintre condițiile puse României pentru a fi acceptată în
NATO.
"În 1997, pentru prima dată de la constituirea
României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a
fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea
ocupantului străin (ca în 1944 și 1947). Opinia publică românească nu a
perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scrie academicianul
Florin Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale:
Tratatul cu Ucraina, de Tiberiu Tudor, carte scrisă în perioada iulie
1997 – iulie 1999, imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.
Iată un
fragment din carte. Sursa: Ziaristi Online. Autorul îl
acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia
tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să
semneze.
„La sfârșitul
lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă
ale țărilor europene participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil
Constatinescu „își permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de
jure Ucrainei Teitoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens,
fără să consulte Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un
asemenea sacrificiu privește întregul neam românesc”.
Despre aceste
„discuții” lansate atunci, presa românească, care încă era haotică în frunte cu
nou apăruta televiziune PRO TV, nu s-a pronunțat. Practic, ratificarea
Tratatului cu Ucraina s-a produs într-un fel de taină politică, pe care acum
actanții de atunci nu o mai recunosc. Iar actanții, cei care au „pus în operă”
acest tratat de trădare națională, Petre Roman și Adrian Severin, sunt vii.
Încă se agită în politica românească. Nimeni nu a venit să spună că, de fapt,
la îndemnul lui Silviu Brucan, „ideologul”, prin intermediul PRO TV, au
acționat cei doi oameni de stat, Petre Roman și Adrian Severin. Iar
președintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de rând,
măsurat de o iresponsabilitate pe care astăzi nu o recunoaște”.
În Ucraina sunt înregistrați oficial peste 400.000 de cetățeni de
etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud.
Când își poate
înceta valabilitatea acest tratat
Conform Articolului 27, „Prezentul
Tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat
pe perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va încunoștiința
în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an
înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.
Deși fostul președinte Traian Băsescu a criticat vehement Tratatul în fața
camerelor televiziunilor, pe parcursul
mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor
Tratatului, dar nu a făcut-o.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.