Papa acuzat de subalterni pentru abateri de la invățătura creștină

Apelul către episcopi de a investiga pe Papa Francisc pentru erezie

Nick Donnelly started this petition to The College of Bishops of the Catholic Church

Un grup internațional de universitari și clerici au scris o scrisoare către Colegiul Episcopilor pentru a le susține cauza în investigarea Papei Francisc pentru delictul canonic de erezie:

„Vă adresăm această scrisoare din două motive: primul, pentru a-l acuza pe Papa Francisc de delictul canonic de erezie, și al doilea, pentru a vă cere să faceți pașii necesari pentru a confrunta situația gravă a unui papă eretic. Luăm această măsură ca ultimă modalitate de a răspunde la paguba acumulată cauzată de cuvintele și faptele Papei Francisc de-a lungul a câțiva ani, care a prilejuit una din cele mai rele crize din istoria Bisericii Catolice.” (Scrisoare deschisă către Episcopi)

Grupul face apel la episcopi să-l „avertizeze” public „pe Papa Francisc să renege ereziile pe care le-a susținut”.

În continuare, un sumar al Scrisorii deschise către episcopi:

Scrisoarea deschisă către episcopii Bisericii Catolice este a treia etapă din procesul care a început în vara lui 2016. La acea vreme, un grup ad hoc de clerici și cercetători au trimis o scrisoare privată către toți cardinalii și Patriarhii din catolici orientali, indicând erezile și alte erori serioase car păreau să fie conținute sau favorizate de Exortația Apostolică a Papei Francisc, Amoris letitia. Anul următor, după ce Papa Francisc a continuat prin cuvânt, faptă și omisiune să promoveze multe din aceste erezii, o ‘Corecție filială’ a fost adresată Papei de mulți dintre aceeași oameni, ca și de alți clerici și cercetători. Această a doua scrisoare a fost făcută public în septembrie 2017 și o petiție în sprijinul ei a fost semnată de aproximativ 14.000 de oameni. Autorii acelei scrisori au declarat, în orice caz, că nu caută să judece dacă Papa Francisc a fost conștient că provoca împrăștierea unei erezii.

Scrisoarea deschisă de acum către episcopii Bisericii Catolice merge un pas mai departe în a pretinde că Papa Francisc este vinovat de delictul de erezie. Acest delict este comis când un catolic în cunoștință de cauză și persistent neagă ceva ce știe că Biserica învață ca fiind revelat de Dumnezeu. Luate împreună, cuvintele și acțiunile Papei Francisc se ridică la o respingere cuprinzătoare a învățăturii catolice despre căsătorie și activitatea sexuală, despre legea morală și despre har și iertarea păcatelor.

Scrisoarea deschisă indică și legătura dintre această respingere a învățăturii catolice și favorizarea arătată de Papa Francisc episcopilor și altor clerici care fie au fost vinovați de păcate și delicte sexuale, precum fostul cardinal Theodore McCarrick, sau care i-au protejat pe clericii vinovați de păcate și delicte sexuale, cum ar fi ultimul cardinal Godfried Danneels.

Această protecție și promovare a clericilor care resping învățătura catolică despre căsătorie, activitate sexuală și despre legea morală în general, chiar când acești clerici încalcă personal legea morală și civilă în moduri groaznice, este suficient de convingătoare pentru a fi considerată o politică din partea Papei Francisc. Cel puțin este o evidență pentru lipsa de credință în adevărul învățăturii catolice despre aceste subiecte. Mai indică o strategie de a impune respingerea acestor învățături în Biserică prin numirea în posturi influente a unor indivizi a căror viață personală se bazează pe încălcarea acestor adevăruri.

Autorii consideră că o papalitate eretică nu poate fi tolerată sau disimulată pentru a evita un rău mai mare. Lovește în binele de bază al Bisericii și trebuie corectat. Pentru acest motiv, studiul se încheie cu descrierea principiilor teologice și legale tradiționale care se aplică la situația prezentă. Autorii cer respectuos ca episcopii Bisericii să investigheze acuzațiile conținute în Scrisoare, astfel încât, dacă le vor considera bine întemeiate, ar putea elibera Biserica de necazul prezent, conform cu proverbul sfânt: Salus animarum prima lex (‘mântuirea sufletelor este cea mai înaltă lege’). Sunt în stare să facă asta prin avertizarea Papei Francisc să respingă aceste erezii și, dacă ar refuza persistent, prin declararea că singur s-a lipsit liber de demnitatea papală.

În timp ce această Scrisoare deschisă este neobișnuită, chiar legea Bisericii spune că „credincioșii lui Hristos au dreptul și, într-adevăr, uneori datoria, conform cu competența, cunoștințele și demnitatea lor, de a-și declara păstorilor sfințiți judecata lor despre aceste lucruri care țin de binele Bisericii” (Codul de Lege Canonică, canonul 212.3). În timp ce catolicii susțin că papa vorbește infailibil în anumite condiții strict definite, Biserica nu spune că nu poate cădea în erezie în afara acestor condiții.

Semnatarii Scrisorii deschise nu sunt doar specialiști în teologie și filozofie, ci și universitari și cercetători din alte domenii. Aceasta se potrivește bine cu afirmația centrală a Scrisorii deschise că respingerea de către Papa Francisc a adevărurilor revelate este evidentă pentru orice catolic bine instruit care dorește să examineze probele. Semnăturile Pr. Aidan Nichols OP și ale Profesorului John Rist vor fi remarcate. Pr. Nichols este unul din cei mai bine-cunoscuți teologi din lumea vorbitoare de engleză și autor a multe cărți de o gamă largă de teme teologice, inclusiv opera lui Hans Urs von Balthasar și Joseph Ratzinger. Profesorul Rist, care este cunoscut pentru opera sa în domeniul filozofiei clasice și al istoriei teologiei, a deținut fotolii și profesorate la Universitatea din Toronto, Augustinianum din Roma, Universitatea Catolică din America, Universitatea din Aberdeen și Universitatea Ebraică din Ierusalim.

Scrisoarea deschisă a fost emisă la puțin timp după sărbătorirea Sfintei Săptămâni și a Săptămânii Paștelui, cu speranța că ‘patima’ prezentă a Bisericii va face loc în curând unei învieri/restabiliri a adevărului mântuitor al lui Dumnezeu. A fost pusă la dispoziție de organizatori o bibliografie selectivă în sprijinul cazului făcut de Scrisoarea deschisă cu privire la ereziile Papei Francisc.

Lista de 19 semnături, 30 aprilie 2019.

Sursa: https://www.change.org/p/the-college-of-bishops-of-the-catholic-church-appeal-to-the-bishops-to-investigate-pope-francis-for-heresy-bcce228e-da31-42d5-96cb-d10d398cc6bc

Traducere de ieromonah Lavrentie Carp

Nota traducatorului:

    În lumea catolică erezia este un concept diferit decât la noi, la ortodocși. Dacă noi vorbim de o greșeală în ce privește însăși credința în Dumnezeu, nu pe altă temă, pentru ei erezie înseamnă că contrazici orice adevăr din învățătura „Bisericii”.

    Situația este oarecum caraghioasă ca un papă să fie eretic, adică să se abată de la învățătura „Bisericii” Catolice. Cine să-l judece, el fiind capul ei? Nu există prevederi clare pentru aceasta în dreptul canonic al lor. De aceea nici nu va fi exista vreun răspuns sau tresărire din partea Papei însuși sau din partea episcopilor solicitați de Scrisoare. Dacă „Sfântul Părinte” ar fi așa de amabil pe cât vrea să pară prin unele gesturi de cordialitate pe care le-a făcut de-a lungul timpului, ar da atenție și răspuns la această Scrisoare, care este a treia, nu prima din partea semnatarilor.
    Acest apel demonstrează dezbinarea și nemulțumirile din sânul catolicilor, dar și situația lor precară la nivel instituțional-duhovnicesc. După Conciliul II Vatican, practic papistașii nu mai sunt religie pentru că nu mai vorbesc despre păcat sau despre Judecata lui Dumnezeu. De fapt, semnatarii prezentei Scrisori sunt în conflict cu noua linie modernistă a „Bisericii” Catolice, nu Papa. Eforturile unor astfel de oameni de a mai ține la anumite hotare de credință sunt interesante, deși ar trebui să fie conștienți că greșelile dogmatice ale papismului sunt mult mai grave și mai profunde.
    Situația din sânul catolicismului este șah-mat, dacă vrea cineva să o abordeze la modul serios: Papa este deraiat de la linia tradițională și oficială a „Bisericii” Catolice, nu o mai reprezintă, dar totuși face vizite de misiune, diplomatice, ca ambasador al papismului sau cum ar putea fi ele descrise în țări majoritar ortodoxe. Dacă pe ai săi nu-i reprezintă, măcar să se ocupe de turme străine.