sâmbătă, 16 martie 2013

Idei de predici al PS Ioan Mihălţan al Oradiei la duminicile şi sărbătorile de peste an





Duminica Lăsatului sec de brânză
(înainte de începerea Postului Paștilor)

Matei 6, 14-21






1. Evanghelia respectivă este o Evanghelie “program”, anume așezată la începutul Marelui Post, în vederea urcușului duhovnicesc.

2. Are în vedere cele trei mari patimi:

a) Pofta trupului

b) Pofta ochilor

c) Trufia vieții

3. Urmărește scopul acestei desăvârșiri care constă în iubire din a cărei buchet face parte iertarea.

4. E interesant faptul că scopul e pus la început – plinirea iertării – apoi arată treptele prin care urcăm la plinirea acestui scop.

5. Semnificativ e faptul că se vorbește de calitatea acestui urcuș.

6. Exemplu: nu orice post, ci postul sincer, în taină, ca “pentru Dumnezeu” – nu în faţa oamenilor.

7. Se pot găsi în acest verset și unul dintre cele trei păcate – mândria care dorește să fie văzută de oameni, nu de Dumnezeu – “să nu te arăți oamenilor, ci Tatălui tău celui din ceruri”.

8. Postul e necesar și urcuș pentru stăpânirea pornirilor neorânduite din ființa noastră.

9. Un post integral, înfrânarea patimilor trupești, a mâniilor, a răutății, a lăcomiilor de tot felul.

Acest post integral să fie și permanent în toată una vreme și până la sfârșitul vieții.

10. Pentru că în toată una vreme sunt și acțiunea duhurilor rele și toată viața acțiunea acestor duhuri.

11. Nu e de mirare că unii au început bine și apoi au căzut.

12. Nu e de mirare că unii au căzut la bătrânețe: Petru și David.

13. Nu e de mirare căderea, primejdioasă e rămânerea în cădere. De aceea viața întreagă duhovnicească constă în căderi și ridicări – în adânc de umilință.

14. E virtute mare să știi să prețuiești adevărata comoară care nu constă în lucruri, ci în liniștea sufletească ca o comoară a darurilor Duhului Sfânt – împărtășite prin Biserică.

15. Valoarea lucrurilor e de scurtă durată, valoarea darurilor Sfântului Duh e veșnică.

16. Aici e marea amăgire, minimalizarea principiului și bombasticitatea nimicurilor.

17. Inima în înțesul duhovnicesc este centrul celor mai arzătoare dorințe și doriri, cele mai arzătoare preocupări. În aceste dorințe arzătoare poate fi socotită și noțiunea de închinare. A te închina nu înseamnă a-ți pleca capul, ci te închini la ce dorești din adâncul inimii.

18. Comoara adevărată e cea duhovnicească și aceasta trebuie să stăpânească inima.

19. Dacă se întâmplă ca în centrul inimii să fie prețuită o altă comoară înafară de aceasta, însemnează că inima bate pentru lucruri mai puțin însemnate.

20. Este îndeobște cunoscut că și realizările pe cărările vieții se plinesc cele ce preocupă centrul inimii.

21. Ar fi dureros, primejdios, nefolositor ca inima să bată pentru lucruri neesențiale.

22. Foarte atenți să fim pentru ce zvâcnește inima noastră. Amin.

Text preluat din :

PS Ioan Mihălţan, Episcopul Oradiei. Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste an, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1999, p.170-172

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.