Statul
român a fost reclamat la UNESCO:
„Situaţia gravă a cetăţilor dacice a fost
neglijată în ultimele două decenii”
O fundaţie care activează în domeniul patrimoniului a sesizat UNESCO faţă de situaţia în care au ajuns cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, la 20 de de ani de la includerea lor pe lista obiectivelor din patrimoniul mondial UNESCO.
O fundaţie implicată în cercetarea şi protejarea patrimoniului dacic a informat
World Heritage Centre UNESCO cu privire la situaţia în care se află Cetăţile
dacice din Munţii Orăştiei. „Demersul
Fundaţiei vine în urma mai multor apeluri fără rezultat făcute în ultimii ani
către Ministerul Culturii, Institutul Naţional al Patrimoniului, Comisia
Naţională de Arheologie, Serviciul Public de Administrare a Monumenteleor
Istorice Deva şi alte instituţii cu privire la situaţia acestor cetăţi, precum
şi la modul în care este administrat situl Sarmizegetusa Regia”, a informat
Fundaţia Dacica.
Potrivit reprezentanţilor fundaţiei, cetăţile dacice au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999, iar din acel moment statul român a avut obligaţia să asigure un sistem de management eficient, care să garanteze protejarea valorii universale excepţionale a acestui sit, însă deşi au trecut 20 de ani de la includerea în Lista Patrimoniului Mondial, situl „Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei” a fost neglijat de autorităţi până astăzi. „Situaţia gravă a cetăţilor dacice a fost neglijată în ultimele două decenii de către statul român. World Heritage Centre nu a fost informat cu privire la această situaţie. Mai mult, a fost minţit de către statul român prin intermediul ultimului raport obligatoriu, trimis în anul 2014. Astfel, România a informat UNESCO că în ultimii ani cetăţile au beneficiat de finanţări pentru conservare şi restaurare din 7 surse (inclusiv donaţii internaţionale), că acestea beneficiază de muzee de sit, că au o stare de conservare bună, nici un factor negativ curent nu le afectează, o mulţime de factori pozitivi le ajută, nu există nevoi cu privire la administrarea lor, există căi de acces adecvate la toate, mijloace de informare pentru turişti etc. Situaţia prezentată de raportorii români plasează Cetăţile dacice mai sus decât situri precum Stonehenge, Pompei, Graniţa Imperiului Roman, Delphi ş.a., care sunt afectate de peste 20 de factori negativi şi reclamă cu onestitate o serie de lipsuri în ce priveşte facilităţile pentru turişti sau sistemul de management. Ca urmare, UNESCO nu avea cum să afle în ce situaţie se află în realitate acest sit. În plus, datele false furnizate de raportorii români au fost folosite de UNESCO în analize şi statistici, precum şi în elaborarea unor strategii regionale şi subregionale, care au fost denaturate în acest fel”, informează reprezentanţii Fundaţiei Dacica.
Potrivit reprezentanţilor fundaţiei, cetăţile dacice au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999, iar din acel moment statul român a avut obligaţia să asigure un sistem de management eficient, care să garanteze protejarea valorii universale excepţionale a acestui sit, însă deşi au trecut 20 de ani de la includerea în Lista Patrimoniului Mondial, situl „Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei” a fost neglijat de autorităţi până astăzi. „Situaţia gravă a cetăţilor dacice a fost neglijată în ultimele două decenii de către statul român. World Heritage Centre nu a fost informat cu privire la această situaţie. Mai mult, a fost minţit de către statul român prin intermediul ultimului raport obligatoriu, trimis în anul 2014. Astfel, România a informat UNESCO că în ultimii ani cetăţile au beneficiat de finanţări pentru conservare şi restaurare din 7 surse (inclusiv donaţii internaţionale), că acestea beneficiază de muzee de sit, că au o stare de conservare bună, nici un factor negativ curent nu le afectează, o mulţime de factori pozitivi le ajută, nu există nevoi cu privire la administrarea lor, există căi de acces adecvate la toate, mijloace de informare pentru turişti etc. Situaţia prezentată de raportorii români plasează Cetăţile dacice mai sus decât situri precum Stonehenge, Pompei, Graniţa Imperiului Roman, Delphi ş.a., care sunt afectate de peste 20 de factori negativi şi reclamă cu onestitate o serie de lipsuri în ce priveşte facilităţile pentru turişti sau sistemul de management. Ca urmare, UNESCO nu avea cum să afle în ce situaţie se află în realitate acest sit. În plus, datele false furnizate de raportorii români au fost folosite de UNESCO în analize şi statistici, precum şi în elaborarea unor strategii regionale şi subregionale, care au fost denaturate în acest fel”, informează reprezentanţii Fundaţiei Dacica.
Potrivit acestora, World Heritage
Centre a reacţionat foarte prompt şi a notificat statul român, solicitând un
raport detaliat cu privire la starea cetăţilor. În prezent, din cele şase
cetăţi dacice aflate în patrimoniul mondial UNESCO, Sarmizegetusa Regia este
administrată şi îngrijită printr-un serviciu înfiinţat în subordinea
Consiliului Judeţean Hunedoara, iar siturile Căpâlna, Costeşti, Blidaru, Piatra
Roşie şi Băniţa, gestionate de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale nu
beneficiază de pază şi îngrijire adecvate şi, de asemenea, nu au mai fost
cercetate arheologic în ultimii ani.
Despre propaganda practicilor religioase asiatice la cetățile dacice, redacția ASTRADROM a intreprins o anchetă jurnalistică. Detalii vedeti aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.