joi, 18 mai 2017

Învăţături ale unor Sfinţi Părinţi care au avut căderi din Biserică sunt folosite de nepomenitori în justificarea opririi comuniunii cu preoţii care îşi pomenesc ierarhii canonici.



Sfântul Teodor Studitul un apărător al dreptei credinţe,
dar care a avut şi perioade de cădere din Biserică.

     Nepomenitorii din gruparea monahului Sava Lavriotul îşi justifica propriile opinii folosindu-se de citate ale Sfântului Teodor Studitul. Ruperea comuniunii cu preoţii pomenitori produc o distanţare treptată a acestora de Biserica Ortodoxă Română.

   Lupta împotriva Sinodului tâlhăresc din Creta dusă fără discernământ a adus sminteli în rândul credincioşilor bine intenţionaţi. Unii dintre nepomenitori se războiesc între ei pentru a-şi aduna adepţi, în timp ce alţii îşi justifică extremele căutând citate de la Sfinţii Părinţi prin care să îşi acopere "mărturisirea" care, după cum se observă, s-a transformat într-o gâlceavă smintitoare. Printre citatele cu care unii "teologi" (cu autoritate doar în grupările pe care le conduc) îşi justifică atitudinile, găsim şi pasaje din învăţăturile Sfântului Teodor Studitul. Aceşti "teologi" pun mai presus învăţătura Sfântului Teodor decât canoanele Bisericii Ortodoxe, fără să menţioneze că Sfântul de a căror citate se folosesc a avut şi perioade de rătăcire, ducând după sine în schismă şi pe o parte dintre ucenicii săi. Cu atât mai mult că nu există o dovadă prin care să se arate dacă învăţăturile Sfântului Teodor, pe care ei le folosesc, au fost în timpul cât acesta era în schismă, sau după revenirea în sânul Bisericii.

    Vom prezenta un fragment din cartea  "Străjerii Ortodoxiei – Luptele monahilor pentru apărarea Ortodoxiei"[1] de Arhimandrit Vasilios Papadakis, unde în partea a treia a cărţii la subcapitolul "Monahi cu râvnă şi scrupulozitate ortodoxă exagerată şi lipsită de discernământ", este amintit şi cazul Sfântului Teodor Studitul:

    «Principalele schisme la care au luat parte şi monahi sunt următoarele:

    De o mare gravitate au fost schismele monahilor din sec al VIII şi al IX-lea, fără motive dogmatice. Rupturile temporare ale Sfântului Teodor Studitul cauzate de pogorămintele Sfinţilor patriarhi Tarasie şi Nichifor „au fost socotite de Părinţi o cădere nu mică, dar una iarăşi îndreptată”[2]. „Căci dacă a fi în dezacord cu un preot oarecare, unul străin de erezie, adică, presupune o mare primejdie, cu cât mai primejdios era a face aceasta faţă de nişte arhierei (însemnaţi) ca aceia, şi arhierei ai arhiereilor, ba chiar şi apostoli”[3].

    Marii Sfinţi ai acelei epoci (precum episcopii Mihail al Sinadelor, Teofilact al Nicomidiei, Eftimie de Sardis şi egumenii Teofan al Singrianei, Macarie al Pelekintului, Nichifor şi Nichita ai Midikiei, Ioan din mănăstirea Katarilor, Ilarion din mănăstirea lui Dalmat) n-au fost părtaşi acestor schisme. Cuviosul Teofan vorbeşte în Cronografia sa de ruptura Sfântului Teodor de „Sfânta Biserică” şi de „preasfinţitul patriarh”[4] Nichifor. Printre cei care au condamnat aceste rupturi s-au numărat şi sfinţii Metodie[5] şi Dositei[6].
Sfântul Teodor este, fără doar şi poate, un mare mărturisitor, care constitue o pildă prin luptele sale eroice împotriva ereziei iconoclaste. Cu toate acestea însă, schismele sale temporare cauzate de pogorămintele în cauză nu pot constitui canon pentru Biserică.

    Dar şi după moartea Cuviosului Teodor, ucenicii săi n-au voit să se supună Bisericii şi, găsind diferite pretexte, s-au despărţit de ea. Atunci „Sfântul Meletie (842-846) a aruncat anatema în Sinod asupra monahilor studiţi, care se despărţiseră de Biserică din pricină că ţineau cele spuse şi scrise de Teodor împotriva lui Tarasie şi a lui Nichifor”[7] (...).

    Un caz asemănător este şi cel al Sfântului Grigorie de Nazianz (tatăl Sfântului Grigorie Teologul), care din simplitate – şi nu deoarece ar fi primit erezia ariană – a semnat în 361 un simbol de credinţă semiarian. Atunci monahii au încetat comuniunea cu el[8], act la care, desigur, Sfântul Grigorie (fiul) şi alţii împreună cu el nu au luat parte. Comuniunea monahilor a fost restabilită după ce Sfântul Grigorie l-a convins pe tatăl său să mărturisească public un Simbol Ortodox (364)[9]. În prima sa Cuvântare de împăcare după unirea celor despărţiţi, Marele Teolog i-a mustrat indirect pe monahi pentru răzvrătirea, pripa şi necuviinţa arătată. I-a îndemnat să nu se întoarcă la „vărsătura lor”, şi i-a sfătuit că este preferabil, atunci când nu avem deplină încredinţare, să rămânem înlăuntrul trupului obştesc al Bisericii[10].»

Nota redacţiei ASTRADROM
    Observăm că unii dintre nepomenitori au încălcări grave ale canoanelor Bisericii Ortodoxe sau se folosesc de statutul de „nepomenitor” pentru a deveni „curajos” sau a se victimiza în scopul strângerii de fonduri materiale. Aceasta ne pune serioase semne de întrebare în ce priveşte curăţenia „mărturisirii” pe care o fac.
    Mai grav este că nepomenitorii au transformat „nepomenirea” în rupere a comuniunii cu pomenitorii, ceea ce duce la schismă. Acest lucru este încurajat şi de felul eronat, din punct de vedere teologic, în care liderii virtuali ai nepomenitorilor folosesc anumite citate ale unora dintre Sfinţii Părinţi. Pentru a-şi justifica poziţia în faţa adepţilor, ceştia duc un război acerb (chiar agresiv) împotriva nepomenitorilor care nu au rupt comuniunea cu pomenitorii, iar în acest scop se folosesc de orice prilej pentru a-i discredita, atât în discuţiile cu membrii grupărilor pe care le conduc, cât şi pe blogurile pe care le administrează.


[1] Arhimandrit Vasilios Papadakis, "Străjerii Ortodoxiei – Luptele monahilor pentru apărarea Ortodoxiei", Editura Egumeniţa, Galaţi, 2015, pg. 528-531.
[2] “Despre cei întru Sfinţi patriarhii Tarasie şi Nichifor” P.G. 99, 1853 CD.
[3] Sfântul Metodie al Constantinopolului, “Epistola contra Studias”, P.G. 100, 1293B-1298B.
[4] Anul 6304, P.G. 108, 992B.
[5] Op. cit. „Despre cei întru...”
[6] Cartea a şaptea, cap. 4, §5, pp. 78-79.
[7] M. Ghedeon, „Tablouri patriarhale”, p. 185.
[8] Grigorie prezbiterul, „Viaţa lui Grigorie Teologul”, P.G. 35, 261C.
[9] Idem, P.G. 35, 261D-264A.
[10] Cap. 19-20, P.G. 35, 745-748.

14 comentarii:

  1. Nu înțeleg ce mai așteaptă preoții pomenitori ? Nu e clar că ierarhii noștri nu se vor îndrepta ? Nu vedeți că după Creta, apostazia devine mai evidentă pe zi ce trece ? În loc să căutați tot felul de chichițe prin care să vă justificați neoprirea pomenirii, mai bine v-ați trezi la realitate !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Preotii pomenitori astepta indreptarea problemelor pe cale teologica, nu cu tensiuni si tulburari, asa cum fac zelotistii lui Sava. Nu a fost nimeni impotriva opririi pomenirii, ci doar impotriva opririi comuniunii,ceea ce este schisma. Defapt, Sava, Hariton, si alti zelotisti din Athos urmaresc schisma cu orice pret, cautand justificari prin care sa-si argumenteze ruperea comuniunii.
      Dorinta zelotistilor de a fi lideri ai unor grupari, precum si a unor extremistidin Romania seamana cu intemeietorii sectelor (Luther, Calvin etc.) care cautau tot felul de pretexte sa se rupa de Biserica din dorinte de a fi liderii unor grupari, chiar schismatice fiind. Mandria de a fi lider i-a facut pe unii din nepomenitorii de astazi sa faca mult zgomot pe internet, atagandu-si unii adepti si formandu-si propriile lor grupari.

      Ștergere
    2. @ Violeta G. : esti intr-o mare eroare, nu urmareste nimeni nicio schisma. Nu stiu de unde ai scos aberatia asta.

      Ștergere
    3. Violeta are dreptate. Se vede clar ca cei din gruparea lui Sava forteaza mersul lucrurilor spre schisma.
      Chiar nu vezi!?
      Sau cumva vrei sa ascunzi acest lucru, care este clar si limpede pentru cine vrea sa-l vada...

      Ștergere
  2. Tot din acest capitol pe care l ati prezentat aici scrie asa:

    Potrivit sfintelor canoane, ca si invataturii unanime a Parintilor, INCETAREA POMENIRII SI A COMUNIUNII BISERICESTI (ruptura) cu intai-statatorii Bisericii noastre INAINTEA unei judecati sinodale este INGADUITA numai atunci cand exista motive dogmatice, adica in cazului PROPOVADUIRII "cu capul descoperit" a unei erezii oarecare (ecumenismul , erezia ereziilor). Sfintii Apostoli au ingaduit incetarea comuniunii pentru pricini tinand de "buna credinta si dreptate". Desigur cuvantul "dreptate" poate fi cu usurinta rastalmacit,ducand, in consecinta, la diferite schisme determinate de pricini "cu putinta de vindecat" si nu de motive dogmatice.

    Este "sinodul" din creta eretic si talharesc? ..este, chiar si astradrom o recunoaste..au semnat ierarhii erezii?..au semnat, clar! Sunt ierarhii eretici in putere? (adica inca necaterisiti de un sinod ortodox) si nici nu vor fi pentru ca nu are cine sa-i cateriseasca si nici nu va mai fi un Sinod, caci am intrat in epoca antihristica..sunt eretici?..sunt..
    Poti fi Preot Ortodox si in acelasi timp sa pomenesti eretici?..credem ca NU!
    "Nepomenitorii" ( asa cum va place sa le spuneti ), fac exact ceea ce ar fi facut si Sfintii Parinti, intrerup orice comuniune cu ereticii si cu cei ce sunt de acord cu ei! Astradrom, blog ecumenist, ce le place sa arunce in Parintii care s au ingradit de erezie, pentru ca e mai comod sa mearga la biserica de peste drum sa auda numele lui sofronie care "drept invata cuvantul adevarului" , decat sa faca si ei un efort pentru Hristos si sa i sprijine pe cei care cu ADEVARAT lupta! Drum bun cu ecumenistii! Sper sa publicati comentariul, caci altfel il veti citi la Judecata in fata Dreptului Judecator!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se pare ca faci parte din grupa zelotistilor care cauta schisma, altfel nu imi explic de ce ai mai adaugat un cuvant care nu face parte din canonul 15. Acest canon se refera la oprirea pomenirii ierarhului eretic si nicidecum la oprirea comuniunii cu Biserica.
      Pomenirea ierarhilor a fost introdusa in secolul 5. Deci este o chestie administrativa, nu dogmatica. Se pare ca extremistii zelotisti cauta sa interprete zecanonul dupa bunul plac, pentru a obtine schisma mult visata. Acest lucru l-a explicat destul de bine profesorul Theodor Zisis cu care si voi(nepomenitorii extremisti)v-ati laudat.
      Spuneai ca nu poti fi preot ortodox daca pomenesti ierarhul. Asta este parerea ta personala, dar nu inseamna ca este si un adevar teologic. Canoanele Bisericii Ortodoxe (pe care voi, nepomenitorii le respectati doar cand aveti chef) spun ca episcopul este obligatoriu de nepomenit doar dupa condamnare sinodala. Restul sunt aberatii de-ale voastre, pe care nu aveti decat sa le discutati intre voi in continuare si sa va agitati pe aceste subiecte. Prin asta aratati ce duh va stapaneste.

      Ștergere
    2. Anonim, am publicat comentariul tau, desi nu ai scris in duh ortodox. Te rog frumos sa arati de unde ai tras concluzia ca suntem un blog ecumenist.
      Nu am sustinut niciodata erezia ecumenista, dar nu putem aprba nici pe cei care, din exces de zel, au tendinte de a rue comuniunea cu Biserica. Intelegem ca unii se considera pe ei insisi a fi Biserica adevarata. Asa gandesc ei asupra acestui aspect, fara sa realizeze ca modul lor de gandire poate duce spre schisma.
      In concluzie, nu suntem de acord cu sinodul talharesc din Creta, dar nici cu ruperea comuniunii.(Marius Pop)

      Ștergere
    3. Patrik...canonul spune clar, inainte de sinodiceasca cercetare! Ai citit si tu mult, se vede!

      Ștergere
    4. Narcis Dorohoi22 mai 2017 la 00:02

      Bine zici Patrik,
      Pomenirea o poate opri preotul si inainte de sinodiceasca cercetare, dar comuniunea nu o poate rupe pana dupa cercetare si condamnare sinodala.
      Cine rupe comuniunea inainte de vreme face schisma. Tocmai asta urmaresc cei din gruparea nepomenitorilor lui Sava si Ciprian Staicu.

      Ștergere
  3. Le-am spus și eu ceva politicienilor noștri corupți și sataniști, dar nu i-am uitat nici pe artiști. Cât despre țigani, aceștia se vor înhăita cu musulmanii sataniști în a prăda, distruge și ucide:

    Sataniștii-s la putere

    În căderile de stele,
    În urgiile vărsate,
    Bogățiile furate,
    Sataniștii-s la putere.

    În iluzii deșănțate,
    Între oglinzi paralele,
    Ideologii efemere
    Stau acești pierduți în noapte.

    Politicieni de șatră,
    Tâlhari scoși la drumul mare,
    Rețete păgubitoare
    Scot din mintea lor damnată.

    Tot ce-i sfânt calcă-n picioare,
    Năucesc întreg poporul,
    Ciori ce croncăne în corul
    Țigănimii dereglate.

    Cedează tot la țigani,
    Precum centrul Timișoarei,
    În pandemia teroarei,
    Pentru voturi de golani.

    Cu barbarii-s înfrățiți,
    Cu criminalii notorii,
    La făină-n casa morii,
    La slănină împliniți.

    Stea slănino-făinoasă,
    În troznetul de surcele,
    În haremul de purcele,
    Cu diavolul stau la masă.

    La ,,Madona” desfrânată
    Se-închină ca la Fecioară,
    La cântăreața ușoară,
    Ce-i de diavol posedată.

    Pe Delia o invocă
    Ca pe zeița greșelii,
    Imagistica prostelii,
    Ce demonismul provoacă.

    Pe acel Tudor Chirilă,
    Cu expresii de netot,
    Cu retorică de mort
    Și rânjet de sarsailă.

    Pe acea Lora soioasă,
    Cu jelanii de cartel
    Din Anzii Cordilieri,
    Ce o face tot mai groasă.

    Pe șocata de Corina,
    Ce ca șarpe se prelinge,
    Ce infamia atinge
    Pân` pe muntele Găina.

    Pe Paula Seling în linii,
    Ce credința simulează,
    Cu ierarhii se distrează
    La Altar în fustă mini.

    Pe actorii americani,
    Actrițele scandaloase,
    Cu prestanțe neserioase,
    Făcând orice pentru bani.

    Pe maneliști ciorditori,
    Ce pleznesc de îmbuibare,
    Fiind în a iadului stare,
    Scârboși și devoratori.

    RăspundețiȘtergere
  4. Iar poezioare (de)motivationale? :) Nu fi rasist, Luciane.
    Pe subiect: aveti perfecta dreptate. Nepomenirea, asa cum este practicata acum in Romania, este schisma "in statu nascendi". Nu vreau sa ma aglutinez vreodata cu raspopiti, calugari fugari si mireni isterici. Oamenii aia se apre ca chiar nu dau o para chiaora cu mintuirea proprei; li s-a urit cu binele, vor Jos dupa moarte. So be it! Ce isi face schismaticul cu mina lui, se cheama damnare. Ce adauga la osinda lor, este distorsionarea sensurilor textelor Parintilor Sinodali din toate timpurile si locurile, precum si orgoliul raspopitilor. Cale batuta, "marturisitorilor", si intilnire frumoasa cu baietii in negru, cu miros sulfuros si trasaturi angulare!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cine-i pomeneste pe eretici - si toti ierarhii romani din Sinodul BOR din 29 octombrie 2016 sunt eretici pentru ca au fost de acord sa ne impuna erezia din Creta - este el insusi eretic si in afara Bisericii.
    La erezie nu exista schisma. De eretic te rupi total caci altfel cazi in erezia lui si mostenesti Gheena.

    RăspundețiȘtergere
  6. Credinta Sf. Teodor Studitul nu a fost urmata corect de unii monahi studiti. De aceea au fost condamnati. Deci nu Sf. Teodor a fost schismatic. Autorul acelei carti ar trebui sa se documenteze mai bine.
    Referitor la comuniunea cu Biserica, nu o rup ortodocsii !
    BORtodocsii au cazut in erezie inca din 1994 cand, pe ascuns, au semnat acordul cu monofizitii. Ecumenismul este apogeul ratacirii lor.
    Voi, astia de la Astradrom parca ati fi condusi de femei. Vreti sa fiti sfinti in pace si bunastate. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Sursa este foarte buna.
    Din aceasta sursa citeaza si nepomenitorii cand isi argumenteaza atitudinea.

    RăspundețiȘtergere

Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.