Întâlnirea dintre ortodocși și luterani de la Rodos a decis: ARHIEREZIARHUL PROTESTANTISMULUI, LUTHER, VA INTRA OARE ÎN ”CALENDARUL” BISERICII ORTODOXE?

Întâlnirea dintre ortodocși și luterani de la Rodos a decis:

 ARHIEREZIARHUL PROTESTANTISMULUI, LUTHER, VA INTRA OARE ÎN ”CALENDARUL” BISERICII ORTODOXE?

În perspectiva așa-numitului Sfânt și Mare Sinod, pe care îl pregătesc cu febrilitate pentru 2016, s-a hotărât aniversarea comună a Reformei de către ortodocși și luterani, la care se va restabili și memoria Marelui ereziarh Luther între ortodocși și va fi cinstit ca Sfânt!

 Datorită evoluțiilor de actualitate care au avut loc în Arhiepiscopia Americii, am fost nevoiți să omitem ”importantele” evenimente de la recenta conferință a ortodocșilor și luteranilor, care a avut loc la Rodos între 29 aprilie și 5 mai a.c., fapt pentru care în numărul anterior ne-am ocupat cu planurile de culise din relațiile dintre Constantinopol, Atena și America. Totuși, după cum știți, Orthódoxos Týpos nu uită niciodată să abordeze subiectele de importanță…

(Ce vor discuta în Rodos ortodocşii şi luteranii. http://acvila30.ro/ce-vor-discuta-in-rodos-ortodocsii-si-luteranii/. Romfea.gr, 26 noiembrie 2014.  )

Interminabilul Dialog

 Dialogul cu luteranii a fost inițiat de Patriarhul Ieremia al II-lea și l-a purtat cu profesori ai Universității din Tübingen în secolul al XVI-lea, într-o încercare de a-i readuce în sânurile Bisericile celei Una, Sfântă, Universală și Apostolească. Corespondența lor de atunci a căzut în gol. Relațiile cu luteranii s-au revigorat începând cu 1967 sub Patriarhul Atenagora, care s-a îngrijit să pună bazele tuturor nenorocirilor care sfâșie azi Biserica Ortodoxă. Din 1981 încoace, ecumeniștii au promovat în forță apropierea de
luterani prin editarea textelor comune de la cele 15 întâlniri ale Dialogului care au avut loc, până la cea de anul acesta. Pe 16 mai, la Rodos, în urmă cu trei săptămâni, se așteptau concluziile finale ale acestui dialog, însă partea ortodoxă a lăsat lucrurile în pending. Oare intenționat?

Din Rodos[1] ”ies” spini!

 Din 29 aprilie până pe 5 mai 2015 a avut loc la Rodos a 16-a întâlnire a Sesiunii Plenare a Dialogului Teologic oficial dintre Biserica Ortodoxă și Federația Mondială Luterană. Consfătuirea s-a ocupat cu textele care au fost elaborate la întâlnirile Comisiei Pregătitoare de la Londra (2012), de la Sibiu, România (2013) și de la Tallin (2014) cu privire la subiectul Tainei Preoției și, mai concret: a) textele liturgice și tipicul hirotoniei în Tradiția Ortodoxă și în cea Luterană și b) concepția luterană despre hirotonia femeilor și înțelegerea ortodoxă despre rolul și poziția femeii în Biserică și chestiunea hirotoniei femeilor în lumea ortodoxă.

De bună seamă, recentele presiuni ale poporului credincios asupra celor care au inițiative în problemele ecumeniste, între altele, au condus la evitarea oricărui fel de acord, de aceea și comunicatul oficial menționează: ”Reuniunea Sesiunii Plenare a formulat o nouă declarație provizorie, care va fi elaborată ulterior la întâlnirile următoare, în viitorul apropiat”. Declarația aceasta pare să indice că ar exista neînțelegeri între cele două părți, care ar urma să fie soluționate în dialogul următor. În realitate, este vorba de o foarte diplomatică manevră, căci tactica ecumenistă s-a schimbat și a reușit să își îmbunătățească metodele viclene.

Noua tactică

 În primul rând, comunicatul oficial a fost emis și publicat doar în limba engleză, așa încât, pe de o parte, să nu aibă acces majoritatea poporului simplu, ca să poată trece neobservate anumite chestiuni necesare, iar, pe de altă parte, să existe marja de ambiguitate creativă, așa cum se obișnuiește în zilele noastre. În virtutea acestei ambiguități, poate cineva să interpreteze cum vrea cele scrise, iar în cazul întâmpinării de reacții din partea liniei ortodoxe, ecumeniștii să afirme că nu este ceea ce pare, ci este o răstălmăcire.

În al doilea rând și cel mai important: tendința de a evita formulările clare și de a nu face decât să creezi impresii. Ce înseamnă asta? Și-au dat bine seama că atât timp cât produceau texte ”teologice”, existau și reacții de împotrivire, de aceea acum folosesc altă tactică: fie recurg la tăcere, fie promovează comunicarea continuă cu ereticii, ca să îi convingă pe credincioși că toți (ortodocși și luterani, în cazul de față) suntem același lucru! Acest lucru este dovedit de faptul că au existat o mulțime de rugăciuni în comun! La întâmpinarea participanților s-a cântat o doxologie la Sfânta Mănăstire a Maicii Domnului Faneroméni [Cea care s-a arătat]! Se bucură oare Dumnezeu de venirea ereticilor, încât să Îi ridicăm doxologie ca la un praznic? Ziua următoare, s-a săvârșit rugăciune în comun pentru victimele din Nepal, Orientul Mijlociu și Ucraina! Rugăciuni s-au înălțat de către pastorul local și la vizita care a avut loc la Comunitatea Evanghelică din Rodos! Încununarea tuturor acestora a fost participarea tuturor la dumnezeiasca Liturghie ortodoxă de la Catedrala Buneivestiri a Născătoarei de Dumnezeu! Ce atenuare a conștiințelor, încât să ne prezentăm pe noi, ortodocșii, ca și cum nu am avea diferențe față de luterani!

Serbări în cinstea ereziarhului Luther!

 Au existat însă și hotărâri: una clară, iar alta obscură. Singura decizie oficială a fost aceea de cinstire a lui Luther! O asemenea decizie nerușinată este inedită chiar și pentru întreaga istorie a decadenței ecumeniste! Comunicatul oficial menționează următoarele: ”Comisia, înainte de finalizarea misiunii sale, a avut o discuție amplă și o analiză în profunzime cu privire la cea de-a 500-a aniversări a Reformei protestante, care a avut ca punct de plecare teologia lui Martin Luther, și care se va serba festiv în 2017. În plus, s-a hotărât că va trebui să aibă loc declarații corespunzătoare pe durata următoarei Sesiuni Plenare Comune, care va fi găzduită în 2017 de Federația Mondială Lutherană”.

Ortodocșii îl vor cinsti pe cel care a destrămat creștinismul! Dacă acest comunicat este în chip viclean moderat, partea luterană a spus adevărul, pentru că nu avea nici o teamă de reacții. Secretara Generală a luteranilor a declarat: ”Este vorba de un important mesaj ecumenic, anume acela că luteranii și ortodocșii vor serba împreună Reforma”. A semnalat că influențele teologice ale Reformei au influențat de asemenea și creștinismul răsăritean și a remodelat societățile, atât în Răsărit, cât și în Apus, și că ”este bine că suntem în măsură să recunoaștem aceste influențe și să serbăm împreună aniversarea Reformei”!

Dacă îi problematizează pe cititori ce înseamnă acest ”împreună”, atunci trimitem la o declarație lămuritoare a Secretarei Generale, care îi dezvăluie și baza teologică: ”consfătuirile Comisiei, în toți acești ani, au devenit un loc important, unde putem să împărtășim și să cugetăm în comun ca membri ai unui trup al lui Iisus Hristos, în ciuda diversității noastre din perspectivă teologică și istorică”! Desigur, ecumeniștii vor afirma că Secretara Generală exprimă opinii personale. Însă, atunci când fac rugăciuni în comun, ei nu dovedesc oare în fapt că acceptă aceste lucruri? Când iau decizii comune de serbare a Reformei nu adoptă opinia că e bine că a apărut protestantismul și suntem datori să îl cinstim? Nu se face propagandă de ambele părți că ortodocșii și protestanții alcătuiesc o singură Biserică? Sinodul Panortodox din 2016 va proclama unirea cu luteranii? Cu naivitate poate crede cineva că cele ce s-au discutat la Rodos nu au legătură cu Sinodul Panortodox din 2016 aflat în pregătiri. Am scris mai sus: ”partea ortodoxă a lăsat lucrurile în pending. Oare intenționat?”. Da! A lăsat proclamarea teoretică finală (a unirii) pentru Sinodul Panortodox, timp în care pregătește unirea practică prin pregătirea climatului și credinței toți alcătuim o Biserică Mondială! Ce ne conduce la o asemenea concluzie?

În primul rând, hotărârea ambiguă de la Rodos. Secretara Generală a luteranilor a declarat că ”discuțiile din afara consfătuirilor Sesiunii Plenare au condus la anumite posibile idei concrete de colaborare practică dintre Bisericile Ortodoxe locale și cele Luterane”. La aceste discuții, care nu au fost consemnate în nici un comunicat oficial, lipseau obiecțiile – probabil – unor ortodocși, de aceea s-a și discutat ”colaborarea practică”. De ce tip? Dacă este atât de nevinovată această colaborare, de ce nu suntem informați?

În al doilea rând, în comunicatele oficiale și în declarațiile oficiale ale luteranilor se folosește în continuu termenul de ”Biserici”, atât pentru ortodocși, cât și pentru luterani, cu rezultatul să se cultive impresia că toți constituie Biserici egale, care, ca o urmare firească, alcătuiesc ”împreună” Biserica cea Una! Prin urmare, după atâția ani de dialog, de ce nu i-au convins ortodocșii noștri pe luterani că suntem Biserica cea Una și au ajuns să recurgă la un asemenea uz al termenilor? Evident, ca Ortodoxia să fie prezentată exact ca una dintre ”Bisericile” din mozaicul protestantismului! Nu cumva din acest motiv se subliniază în continuu de buze fanariote că se impune – chipurile! – ca viitorul Sfânt și Mare Sinod să reafirme ”unitatea” Bisericii?

În al treilea rând, Mitropolitul Sasímelor, Ghenadie, potrivit unui comunicat oficial, a informat Sesiunea Plenară despre ”procedura intensă de pregătire a convocării” Marelui Sinod în 2016. Care este motivul pentru care i-a informat pe luterani despre chestiuni interne ortodoxe ale Bisericii? Există ceva care prezintă un interes special pentru luterani în legătură cu Sfântul și Marele Sinod? Nu cumva legiferarea unor chestiuni, care privesc hirotonia clerului?

În al patrulea rând, cu privire la opțiunea de a participa toți membrii Dialogului la ultima liturghie ortodoxă care a avut loc pe durata Sesiunii Plenare, de la Catedrala Buneivestiri a Născătoarei de Dumnezeu, situl de știri News Room a consemnat următoarele: ”Acest lucru are în sine o importanță specială, dat fiind că dialogul intercreștin a început în Rodos și se va încheia în 2016 prin convocarea Sfântului și Marelui Sinod Panortodox, care va avea loc în Constantinopol, au semnalat unii clerici în declarațiile lor”. Acești clerici anonimi de unde știu despre finalizarea dialogului la Marele Sinod din 2016?

Viitorul este prestabilit?

Scopul a fost făcut public: Următoarea întâlnire pregătitoare a Sesiunii Plenare a fost programată pentru 2016 și va fi din găzduită de Biserica Ortodoxă cu scopul de a exista un raport final cu privire la Taina Preoției și Hirotonie în viața Bisericii, așa încât în 2017, la cea de-a 17-a Sesiune Plenară și după convocarea Sfântului și Marelui Sinod, acest raport să fie acceptat și înaintat la Federația Mondială Luterană pentru adoptare. Iată cum se leagă Sinodul Panortodox cu Ecumenismul!

Cu toate acestea, prevedem că dialogul acesta va rămâne în aer, nu pentru că aceasta este aprecierea noastră, ci pentru că, întâi de toate, acest lucru a fost declarat de o persoană oficială a Federației Luterane într-un interviu de anul trecut. În acest interviu, respectivul oficial și-a exprimat scepticismul și pesimismul față de probabilitatea de a exista ”un oarecare progres”, evident pentru că manevrele ecumeniștilor creează ”spini” și îi fac și pe luteranii înșiși să aibă resentimente. În al doilea rând, întrucât prin cuvântul ”progres” se înțelege adoptarea de către ortodocși a hirotoniei femeilor, dar și în cazul în care s-ar arăta la orizont ceva de genul acesta, poporul credincios se va împotrivi.

În sfârșit, așa cum a spus cleobulul din Rodos: ”Neștiința și mulțimea cuvintelor stăpânește peste oameni, dar timpul îi învață pe ei”.

N.S.

 Orthódoxos Týpos, 29 mai 2015, nr. 2071, pp. 1, 7.

Traducere: Tatiana Petrache

[1] Joc de cuvinte, gr. ρόδος, ”trandafir”. [n. trad.]

Vezi și

Contribuţia părintelui profesor dr. Ioan Ică la dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi Biserica Evanghelică din Germania (EKD) http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=77&a=4802

DIALOGUL TEOLOGIC BILATERAL DINTRE BISERICA ORTODOXA ROMANA SI BISERICA EVANGHELICA DIN GERMANIA

http://patriarhia.deveu.com/ro/relatii_externe/dialog_intercrestin_6_2.html

Dialogul teologic dintre Bisericile Ortodoxe şi celelalte Biserici creştine la nivel mondial
de Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniţă, Secretarul general al Conferinței Bisericilor Europene

http://www.revistateologica.ro/articol.php?r=49&a=3963

sursa: graiulortodox.wordpress.com