Despre credinta in Zalmoxis sau zalmoxianism. O relatare a paganismului dacic descrisa in izvoarele istoricilor antici in comparatie cu neopaganismul ezoteric promovat, in zilele noastre, prin curentele daciste.

Una era zalmoxianismul dacic din perioada antica si alta este zalmoxianismul neopagan promovat de curentele daciste contemporane. Care este zalmoxianismul adevarat, cel din antichitate sau cel promovat pe site-urile daciste?

Neopaganismul intalnit in curentele ezoterice este intalnit in mai multe secte politeiste si sincretiste. In Romania, majoritatea acestora promoveaza cultul zeului dacic Zalmoxis (Zalmoxe).

Spiritualitatea crestina romaneasca si ocultismul dacistilor nu au nici o legatura cu spiritualitatea geto-daca. Istoricii antici care vorbeau despre geto-daci nu mentioneaza in scrierile lor si despre spiritualitatea oculta a “dacistilor”[1]. Religia geto-dacilor era in mare parte transparenta. Dacistii traiesc cu impresia ca au inviat religia dacilor, dar aceasta este o parere falsa. Nici Zalmoxis[2] al “dacistilor” contemporani nu e adevaratul Zalmoxe al istoriei.

Spiritualitatea crestina este spiritualitatea revelata de Dumnezeu, nu are nici o legatura cu spiritualitatea pagana geto-dacica. Nici macar doctrina mantuirii geto-dacice nu este aceeasi cu doctrina mantuirii crestine. Toate religiile vorbesc despre mantuire, dar doctrina lor soteriologica[3] este un amestec dintre revelatia naturala si ideile oamenilor. Nici o religie omeneasca[4] nu e mantuitoare. Religia geto-dacilor nu e intemeiata de Zalmoxis. Strabon in lucrarea sa intitulata “Geografia” spune: “VII, 3, 5 (C.297), Se spune ca un get cu numele Zamolxis ar fi fost

slavul lui Pitagora si ca ar fi deprins de la acesta unele cunostinte astronomice, iar o alta parte ar fi deprins-o de la egipteni, caci cutreierarile sale l-ar fi dus pana acolo. Intorcandu-se la el in tara, s-ar fi bucurat de o mare trecere la conducatori si la popor – intrucat, intemeiat pe semnele ceresti, el facea proorociri. In cele din urma l-a convins pe rege sa-l faca partas la domnie, spunandu-i ca este in stare sa-i vesteasca vointa zeilor. Mai intai, [Zamolxis] s-ar fi facut preot al zeului cel mai slavit la ei, iar dupa aceea a primit si numele de zeu, (C.298). Petrecandu-si viata intr-o pestera pe care a ocupat-o el, si unde ceilalti nu puteau intra. Se intalnea rar cu cei din afara, cu exceptia regelui si a slujitorilor acestuia. Regele lucra in intelegere cu el, fiindca vedea ca oamenii ajunsesera [datorita lui] mult mai ascultatori decat inainte. Caci supusii lui credeau ca [regele] da poruncile sfatuit de zei. Obiceiul acesta a continuat pana in zilele noastre[5], pentru ca mereu se gasea cineva gata sa-l sfatuiasca pe rege – si acelui om getii ii spuneau zeu. Muntele [unde se afla pestera] a fost socotit sfant si s-a numit asa. I se zicea Cogaionon si la fel a fost si numele raului care curgea pe langa el. Pe cand domnea asupra getilor Burebista – impotriva careia s-a pregatit sa porneasca divinul Cezar – cinstirea mai sus amintita o avea Decaineos[6]. A dainuit la geti obiceiul pitagoreic, adus lor de Zalmoxis, de a nu se atinge de carnea animalelor.”[7]

Din marturia lui Strabon se observa ca Zalmoxis se folosea de “intelepciunea” sa pentru a-l manipula pe rege, reusind sa se faca astfel partas la domnie, in timp ce regele se folosea de el sa supuna poporul. Despre aspectul manipularii regilor prin zei si preotii daci, Criton[8], in lucrarea “Geticele”, mentioneaza ca “Prin inselaciune si magie, regii getilor impun supusilor lor teama de zei si buna intelegere si dobandesc lucruri mari”[9].

Dacistii contemporani il adora doar pe Zalmoxis, dar geto-dacii erau politeisti, in ciuda faptului ca Herodot afirma monoteismul geto-dacic in lucrarea sa Istorii. Dacistii au doar elemente din religia geto-dacilor. Ezoterismul dacist, ca orice ocultism, si ca orice erezie, te coboara in iad. Ocultistii nu sunt transparenti. Adevarul e transparent pentru ca are scop mantuitor, si trebuie inteles de catre toti. Crestinul care adera la o secta oculta se rupe de Trupul lui Iisus Hristos, care este Biserica si se preda diavolului. In afara Bisericii lui Hristos nu este Mantuire. Sfantul Ciprian al Cartaginei a spus ca “In afara Bisericii nu exista mantuire. Casa lui Dumnezeu este una singura si este cu neputinta sa se mantuiasca cineva in alta parte decat in Biserica (…), oricine se departeaza de Biserica devine strain de testamentul Bisericii. Cel care strica pacea si unitatea in Hristos lucreaza impotriva lui Hristos”[10].

A te inchina la Zalmoxis sau la oricare alt zeu inseamna a te inchina satanei. Acest lucru il spune si proorocul David cand spune ca “Dumnezeii neamurilor sunt idoli, iar Domnul cerurile a facut.” (Ps. 95,5). Dumnezeu, ii spune lui Moise cand, pe Muntele Sinai, ii da Tablele Legii: “Eu sunt Domnul Dumnezeul tau…sa nu ai alti dumnezei afara de Mine”[11].

Crestinismul nu are nimic de a face nici cu paganismul geto-dacic, nici cu ezoterismul dacistilor. Nici Zalmoxis nu a dat nimanui mantuirea si nici dacistii nu o pot face. Doar Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, poate da mantuirea. Dacistii amagesc lumea ca trebuie sa se revina la prima religie din spatiul locuit azi de poporul roman. Daca paganismul geto-dacic a fost prima religie de pe teritoriul tarii noastre, nu inseamna ca e mantuitoare. Pot dacistii sa ne vorbeasca despre dogmatica[12] pagana geto-daca? Zalmoxianismul de azi, fiind un curent ezoteric are mai multe legaturi cu ocultismul decat cu religia geto-dacilor.

Vasile Parvan spunea ca doctrina nemuririi geto-dace propovaduita de Zalmoxis a pregatit acceptarea crestinismului. Nici un izvor istoric nu relateaza vreo opozitie din partea autohtonilor geto-daci la propovaduirea crestinismului pe teritoriul actual al Romaniei. Zalmoxianismul este mai ratacit decat paganismul geto-dacic pentru ca este in totalitate ocult, nu doar un paganism “reinviat”.

Atat politeismul, cat si ocultismul, sunt lucrari demonice care duc la pierzarea sufletului uman.

Ca sa ne mantuim, trebuie sa tinem toata invatatura Bisericii lui Hristos. Omul care nu este in Adevar, trebuie sa caute Adevarul. Adevarul este Iisus Hristos, un Dumnezeu personal dornic sa ofere mantuirea tuturor. Toti trebuie sa iubim Adevarul. Aristotel, cel mai bun discipol al lui Platon, spunea: “Il iubesc pe Platon, dar mai mult iubesc adevarul”.

Cine vrea sa afle adevarul despre religia geto-dacilor, sa consulte specialisti pe aceasta tema istorico-religioasa. Izvoarele antice spun ca Zalmoxis era o divinitate caruia ii placeau jertfele sangeroase, chiar si umane – duse pana la extrem. In “Istorii” Herodot spunea: “IV,94. Iata cum se cred nemuritori getii: ei cred ca nu mor si ca acel care dispare din lumea noastra se duce la zeul Zalmoxis. Unii din ei ii mai spun si Gebeleizis. Tot la al cincilea an ei trimit la Zalmoxis un sol, tras la sorti, cu porunca sa ii faca cunoscute lucrurile de care, de fiecare data, au nevoie. Iata cum il trimit pe sol. Unii din ei primesc porunca sa tina trei sulite [cu varful in sus], iar altii, apucand de maini si picioare pe cel ce urmeaza sa fie trimis la Zalmoxis si ridicandu-l in sus, il azvarle in sulite. Daca – strapuns de sulite – acesta moare, getii socot ca zeul le este binevoitor. Iar daca nu moare, aduc invinuiri solului, zicand ca e un om ticalos si, dupa invinuirile aduse, trimit un altul, caruia ii dau insarcinari inca fiind in viata. Aceiasi traci, cand tuna si fulgera, trag cu sagetile in sus, spre cer, si ameninta divinitatea (care provoaca aceste fenomene), deoarece ei cred ca nu exista un alt zeu in afara de al lor[13].”[14] I-am intreba pe acei care azi readuc cultul lui Zalmoxe daca au spus adeptilor despre ce fel de zeu a fost Zalmoxe?

Despre sadismul religiei dacilor recomandam a se citii si cartea lui Dan Oltean[15] “Religiia Dacilor”, Deva 2014, fundatia La Fantana, in care se prezinta modul sangeros pe care preotii daci il foloseau in ritualurile lor.

Crestinismul nu vorbeste de jertfe vegetale, animale sau umane. Singura jertfa crestina este Euharistia, adica Trupul si Sangele lui Hristos. Aceasta este singura jertfa mantuitoare.

Platon, in dialogul “Carmide” relateaza o marturie a lui Socrate, care in discutia cu Carmide mentiona despre practicile oculte pe care un medic trac le-a invatat de la Zalmoxis. Aceste practici erau descantece (vrajitorie) si nu medicina stiintifica, ceea ce dovedeste caracterul ocult al religiei geto-dacilor in cultul lui Zalmoxe: “-Tot asa stau lucrurile, Carmide, si cu acest descantec. Eu [Socrate] l-am invatat acolo in oaste, de la un medic trac, unul din ucenicii lui Zalmoxis, despre care se zice ca ii fac pe oameni nemuritori. Spunea tracul acesta ca [medicii] greci aveau dreptate sa cuvanteze asa cum v-am aratat adineauri. Dar Zalmoxis, adauga el, regele nostru, care este un zeu, ne spune ca dupa cum nu trebuie sa incercam a ingriji ochii fara sa tinem seama de cap, nici capul nu poate fi ingrijit netinandu-se seama de corp, tot astfel trebuie sa-I dam ingrijire trupului dimpreuna cu sufletul si iata pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli: [anume] pentru ca ei nu cunosc intregul pe care-l au de ingrijit. Daca acest intreg este bolnav, partea nu poate fi sanatoasa. Caci, zicea el, toate lucrurile bune si rele – pentru corp si pentru om in intregul sau – vin de la suflet si de acolo curg [ca dintr-un izvor] ca de la cap la ochi. Trebuie deci – mai ales si in primul rand – sa tamaduim izvorul raului, ca sa se poata bucura de sanatate capul si tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindeca prin descantece. Aceste descantece sunt vorbele frumoase, care fac sa se nasca in suflete intelepciunea. Odata ivita aceasta si daca staruie, este usor sa se bucure de sanatate si capul si trupul. Cand ma invata leacul si descantecele, spunea: Sa nu te induplece nimeni sa-i tamaduiesti capul cu acest leac, daca nu-ti incredinteaza mai intai sufletul, ca sa i-l tamaduiesti cu ajutorul descantecului. Iar acum – zicea el – aceasta e cea mai mare gresala a oamenilor: ca unii medici sa caute in chip deosebit o vindecare sau cealalta [a sufletului si a trupului]. Si ma povatuia foarte staruitor sa nu ma las induplecat de nimeni – oricat de bogat, dintr-un neam ales sau oricat de frumos ar fi – sa fac altfel. Deci eu, pentru ca i-am jurat si sunt nevoit sa-i dau ascultare, ii voi da intr-adevar ascultare. Si daca vrei – potrivit povetelor strainului – sa-mi incredintezi mai intai sufletul tau, pentru a-l vraji cu descantecele tracului, iti voi da si leacul pentru cap. Daca nu, nu-ti pot ajuta cu nimic, scumpe Carmide.”[16]

Tinand seama de faptul ca geto-dacii au acceptat cu usurinta crestinismul, primit de la Sfintii Apostoli, ne punem intrebarea daca ei ar fi de acord cu revenirea la paganism?

Adin Lucian Roman

Nota redactiei: Despre sadismul religiei dacilor si felul in care regii daci si Zalmoxe se folosea de zei sa manipuleze masele de oameni, istoricii dacisti nu mentioneaza nimic. Singurul care aminteste despre imoralitatea acestora este Dan Oltean, dar foarte vag, incercand sa scoata in evidenta o posibila “gresala” a istoricilor antici (vezi “Religia Dacilor”, editia a doua pag. 130). Interpretarile personale facute de Dan Oltean, despre acest subiect, nu sunt altceva decat o incercare de ascundere a realitatilor prezentate de catre istoricii antici. Mentionam ca sursele folosite de Adin Lucian Roman (cele despre daci si religia lor), in articolul de mai sus, sunt:  FOSTES  AD  HISTORIAM  DACOROMANIAE  PERTINENTES – exemplarul original exista la Biblioteca Acedemiei Romane, iar la sediul redactiei avem toate volumele in copie xerox. (Mioara V. Herle -ASTRADROM)

---

[1] Dacistii zilelor noastre – acestia nu au aceeasi religie zalmoxiana asa cum o aveau dacii din antichitate. Dacii erau politeisti si printre alti zei il aveau si pe Zalmoxis.

[2] Dupa unii istorici se scrie Zalmoxis, iar dupa altii Zamolxis. Este vorba despre aceeasi persoana (zeu).

[3] Soteriologia este partea dogmaticii care se ocupa de invatatura despre mantuire.

[4] Omeneasca – intemeiata de oameni. Toti zeii dacilor erau inventii ale mintilor omenesti, asemenea si altor popoare pagane din antichitate care isi faceau zei dupa mintile lor. Majoritatea zeilor erau inventati in functie de viciile poporului.

[5] Pana in zilele lui Strabon (63 i. Hr. – 19 d. Hr.).

[6] Deceneu

[7] „Izvoare privind istoria Romaniei” (FOSTES  AD  HISTORIAM  DACOROMANIAE  PERTINENTES), partea I, Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti 1964, pag. 229-231. A se vedea si textul in greaca.

[8] Medic militar care l-a insotit pe imparatul Traian in campaniile din Dacia intre anii 101 si 102.

[9] Idem, pag 507-509.

[10] Vezi “Ortodoxia si internationalismul religios”, ed. Scara, 1999, pg. 82. Recomandam a se citii intregul capitol din aceasta carte. Aceasta marturie este sustinuta de catre toti Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe. Ezoteristii care se camufleaza la umbra Bisericii Ortodoxe ii contesta pe Sfintii Parinti ai Bisericii si canoanele spunand ca sunt invechite. Mentionam ca dogmele nu se invechesc si nu pot fi schimbate in functie de interese si pareri personale ale unora. Recomandam a se citii intregul capitol din aceasta carte.

[11] Deuteronom, cap. 5, 6-7.

[12] Pe siteurile daciste gasim inventii contemporane ale unor neopagani ai zilelor noastre. Acestia au inventat legi si invataturi ale lui Zalmoxe, dar care nu au nici o sursa in izvoarele istorice antice. Sunt unele izvoare antice care mentioneaza de unele legi, cum ar fi legile belagine, dar acestea nu au nici o legatura cu dacismul.

[13] Herodot greseste cand afirma monoteismul dacic, ei fiind politeisti. Pentru alta interpretare a pasajului, vezi C. Daicoviciu, Herodot si pretinsul monoteism al getilor, in “Apulum”, II (1943-1945), p. 90-94, si Istoria Romanilor, p. 331.

[14] „Izvoare privind istoria Romaniei” (FOSTES  AD  HISTORIAM  DACOROMANIAE  PERTINENTES), partea I, Editura Academiei Republicii Populare Romane, Bucuresti 1964, pag. 49.

[15] Acest “istoric” este mult mediatizat in mediile ezoterice neopagane, in reviste, site-uri, emisiuni TV, radio etc.

[16] Idem, p. 101-103.