Misiunea Patriarhiei Române în
rândul tineretului nu are fundament duhovnicesc.
“Săptămâna ecumenică de rugăciune” implică persoane din viața
religioasă de diferite religii. Vaticanul consideră că acest act este un moment
prielnic pentru convertirea la catolicism a celor de alte credințe,
protestanții asemenea, iar ierarhii ortodocși susțin aceeași teorie în fața
propriilor enoriași. În România, se observă o scădere foarte mare de la an la
an a procentului de credincioși ortodocși, în timp ce protestantismul este în
continuă creștere. În creștere procentuală este și catolicismul din România,
dar mult mai puțin față de sectele protestante si neoprotestante.
Ierarhia BOR ascunde acest lucru față de
proprii enoriași, încercând să-i convingă din răsputeri să accepte orice
implicare a celor de alte confesiuni în viața Bisericii Ortodoxe. Aceasta sub
pretextul “dragostei”, “toleranței”, “misionarismului” etc.
Pentru a-i convinge pe enoriașii ortodocși să accepte cu ușurință alte
confesiuni în viața lor religioasă, Patriarhia Română promovează pe unul dintre
cei mai buni cunoscători ai psihologiei maselor, în persoana preotului
Constantin Necula (foto). Acesta are rolul de a induce în modul de gândire a
credincioșilor BOR un laxism puternic, necesar acceptării ideologiilor
globaliste în plan religios.
Protosinghelul Iustin Popovici din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Aradului,
ne spune că această săptămână de rugăciune este inițiativa unui preot
romano-catolic și data ei a fost stabilită în funcție de anumite sărbători
catolice: „Potrivit Consiliului Pontifical pentru
Unitatea Creștinilor, Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor este o
inițiativă cu o puternică valență simbolică, fiind propusă de părintele Paul
Wattson, în 1908, pentru a se desfășura între sărbătoarea „Catedrei Sf.
Petruˮ și cea a „Convertirii Sf. Pavelˮ din calendarul latin, dorindu-se astfel
să invite oamenii de bunăvoire din lumea întreagă la convertire, credință și
unitate.”[1]
Aceste acțiuni de „rugăciune” au un puternic substrat politic, la baza
căreia stă cea mai puternică organizație ateistă și anti-creștină: Masoneria.
Despre acest lucru, părintele Dumitru Stăniloae (foto), cel mai mare
teolog român, până în prezent, spunea: “Eu nu prea sunt pentru
ecumenism; a avut dreptate un sârb, Iustin Popovici, care l-a numit pan-erezia timpului nostru. Eu
îl socotesc produsul masoneriei; iar relativizează credinţa
adevărată: de ce să mai stau cu ei care
au făcut femeile preoţi, care nu se mai căsătoresc, iar în America, Anglia şi
alte ţări au legiferat homosexualitatea”[2].
Se observă că săptămâna de rugăciune nu este o
necesitate în rândul oamenilor simplii care se respectă reciproc în contextul
social în care trăiesc, ci mai degrabă o acțiune de globalizare a religiilor
organizate de sus în jos – de la conducători la populație. Evenimentele de
acest gen nu au nimic sacru, motiv pentru care aceste întruniri nu sunt altceva
decât un spectacol ieftin în fața populației necatehizate.
Pe fondul lipsei de cateheză a credincioșilor BOR, “apostolul
ecumenismului”, promovat de ierarhii români, îndeamnă la ignorarea canoanelor
și învățăturilor pe care ortodoxia le-a păstrat cu jertfă de la înființarea
Bisericii și până în prezent. Cuvintele omului de “gașcă” precum și buna
dispoziție creată prin glume, mai mult sau mai puțin sărate, oferă preotului
Constantin Necula posibilitatea inducerii în mintea ascultătorului o nouă formă
de a percepe viața duhovnicească, mai aproape de standardele și cerințele lumii
moderne din care Dumnezeu lipsește tot mai mult. Acesta este și motivul pentru
care tinerii nu mai au spiritul dragostei de Biserică, iar mulți dintre ei
ajung în diferite grupări sectare. Lipsa trăirii duhovnicești își spune
simțitor amprenta peste sufletele viitoarei generații de români. Dar aceasta nu
în sensul dorit de înaintașii noștri, ci în sensul unei spiritualități pe
placul puternicilor zilei...
prof. Cristian
Marc
Constantin Necula este stăpânit de dracul limbariței. Îi place să se-audă vorbind. Faima lumească trecătoare (deșartă) îl interesească, nu Cea Cerească Eternă.
RăspundețiȘtergere