luni, 27 iunie 2016

Sinodul Talharesc din Creta se dezice de afirmatiile facute cu cateva luni in urma. Minciuna are picioare scurte.



Mesajul către lume al sinodului panortodox este eretic prin acceptarea eterodocșilor ca fiind biserică creștină!

 Cine se ascunde in spatele acestui "sinod" si de ce se fac presiuni asa de mari ca el sa fie "ascultat" de intreaga Biserica?



    Desi se spunea ca la "sinodul" din Creta nu se vor discuta chestiuni dogmatice, lucrurile arata contrariul. Minciuna si pervertirea constiintei credinciosilor ortodocsi referitor la eclesiologie porneste de la cei care ar trebui sa apere, nu sa submineze, invataturile lasate de Sfintii Parinti.

In acord cu natura ei ontologică, unitatea Bisericii nu poate fi schimbată. În ciuda acestui lucru, Biserica Ortodoxa accepta numele istoric al altor Biserici Non-Ortodoxe si Confesiuni care nu sunt in comuniune cu ea, și crede ca relațiile cu acestea ar trebui sa se bazeze pe cele mai rapide și obiective clarificări posibile in ceea ce priveste chestiunile ecleziologice si, in special, in ceea ce priveste invataturile despre taine, har, preotie si succesiune apostolica.

Cine spune ca Sinodul din Creta nu se ocupa de Dogme dezinformează! Sinodul din Creta redefinește Biserica și schimba granițele Ei prin acordarea de Har, bisericitate și mântuire eterodocșilor.

Pentru a vedea mai clar acest fapt citiți ce spune cel mai important dogmatist ortodox contemporan, domnul Dimitrie Tselenghidis:

Subiectul conștiinței de sine a Bisericii și al identității acesteia, pe care îl abordează textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu întreaga lume creștină” – este unul eclesiologic, adică prin excelență dogmatic. Prin urmare, nu este admisibil, din punct de vedere teologic, ca un text care este promovat spre aprobare, pe de o parte să introducă în fapt teoria protestantă a ”ramurilor” – legiferând prin acceptarea sa existența mai multor Biserici cu dogme foarte diferite –, iar pe de altă parte, ”Regulamentul de Organizare și Funcționare a Sinodului” acestuia să îi ignore în fapt pe eventualii ierarhi minoritari ai Bisericilor Locale și să nu ia foarte serios în considerare abordările teologice ale conștiinței lor episcopale. Și aici se ridică o întrebare teologică și dogmatică foarte îndreptățită: Cum se va mărturisi într-o asemenea situație credința cea una a Bisericii, ”cu o singură gură și-o singură inimă”? Cum vor putea Părinții Sinodali să spună: ”părutu-s-a Duhului Sfânt și nouă”? Cum vor arăta că au ”mintea lui Hristos”, întocmai cum susțineau Părinții de Dumnezeu purtători ai Sinoadelor Ecumenice ale Bisericii?



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.