Rugaciunea - convorbirea cu Dumnezeu

    Am întrebat odată pe un tânăr de 16 ani:

 – Fiul meu, Îl iubești pe Dumnezeu?

– Îl iubesc mult, părinte, mi-a răspuns el spontan.

– Te rogi Lui regulat?

– Nu, mi-a răspuns cu sinceritate.

Tânărul acesta nu putea să perceapă antiteza care exista între cele două răspunsuri ale sale. Căci este cu neputință să iubească cineva pe Dumnezeu și să nu I se roage.

Dacă ai un prieten la care ții mult, nu te străduiești să comunici cu el cât mai des pe diferite subiecte?

Urmărește, fiul meu, aceste numere care ți le spun: Sunt foarte exacte. Un om care a murit la vârsta de 70 de ani a împărțit anii vieții sale astfel: 15 ani a lucrat, 20 ani a muncit, 2 ani a mâncat, 1 an s-a îmbrăcat, 9 luni s-a spălat, 7 luni s-a bărbierit, 4 luni și-a curățit nasul, 2 luni dinții și așa mai departe.

Ai observat ceva? Toate cele amintite mai sus privesc lucrările exterioare. Griji pentru trup.

Când însă te vei înfățișa înaintea lui Dumnezeu, socoteala pe care va trebui să o faci va fi foarte diferită. Atunci Dreptul Judecător te va întreba:

„Câte fapte bune ai făcut? Câte rele?”.

„Câte îndatoriri ai îndeplinit și câte nu?”.

„Cât timp te-ai rugat?”.

Într-un an inima ta a bătut de 36.792.900 ori. Din acest număr uriaș câte bătăi de inimă ai oferit lui Dumnezeu?

„Dar cât trebuie să mă rog?”.

Trebuie să știi, fiul meu, că Dumnezeu nu socotește rugăciunea cu timpul, ci cu râvna, cu dispoziția inimii. O rugăciune mica, vie, fierbinte valorează mai mult decât una fără vlagă, tipiconală, uscată, chiar dacă este de multe ceasuri.

Ceea ce atrage atenția lui Dumnezeu este râvna și dispoziția fierbinte a inimii. Fă-ți rugăciunea ta de dimineață și seară. Nu uita însă să-ți îndrepți de multe ori inima și cugetul tău către Dumnezeu.

Binecuvântată va fi, fiul meu, ziua aceea când primele tale cugete le vei afierosi lui Dumnezeu. Și somnul tău va fi liniștit și pașnic când, înainte de a te lăsa în brațele lui, întoarce-ți din nou toate cugetele tale către El.

Nu-ți recomand să te rogi în pat! Dacă însă nu se poate nicidecum să te rogi altfel, atunci să nu-ți încetezi obișnuința ta. Cred însă că nici tu nu consideri atât de corect să vorbești împreună cu Domnul Dumnezeul tău și să stai întins în pat. Las deoparte ceea ce mulți tineri o pățesc, adică să nu apuce să-și termine rugăciunea și să-i ia…somnul.

Așadar, ca un tânăr înțelept, fă rugăciunea ta de dimineață după ce te îmbraci și pe cea de seară înainte de a-ți scoate hainele. Apoi, când te întinzi în pat, urmează, dacă vrei, cugetările tale pline de evlavie; vei dormi astfel mai liniștit.

Știi acel proverb înțelept care spune: „Nimic nu poate reuși, dacă nu binecuvintează Dumnezeu”? Așadar, dacă zilele tale nu le începi cerând ajutorul lui Dumnezeu, cum de aștepți fericire?

Privește, fiul meu, în jurul tău! Toate zidirile se roagă în felul lor și Îl laudă pe Preaînțeleptul Creator.  Plantele își deschid florile și trimit mireasma lor cea de viață dătătoare la Tronul Creatorului. Păsările cu glasurile lor dulci, pe cine altcineva laudă decât pe Cel Atotputernic? Pentru Acesta zumzăie albina. Pentru El zboară bucuros fluturele. Pe Acesta Îl slăvesc stelele cu strălucirea lor. Pe Acesta Îl laudă tunetele cu toată măreția lor cea înfricoșătoare.

Da, toată firea se roagă fierbinte Acestuia, deși nu are simțirea a ceea ce face. Iar tu, fiul meu, om cu voință liberă, te vei lepăda de ceea ce firea cea necuvântătoare cu râvnă îndeplinește?

„Cel mai frumos lucru pe care poți să-l vezi în lume este omul care se roagă”.

Cel care se roagă trăiește într-o altă lume. Respiră din belșug Harul lui Dumnezeu și se adapă din apa cea preadulce a prezenței dumnezeiești.

Ți-am spus, fiul meu, mai sus că toată firea se roagă. Am vrut să-ți fac un symbolism, fiindcă rugăciunea cea adevărată este un privilegiu pentru om. Numai acesta poate în mod conștient să-și înalțe sufletul său la Dumnezeu și să vorbească împreună cu El.

Cu adevărat, rugăciunea este o mare cinste pentru om; și acesta este încă un element care îl deosebește pe om de celelalte zidiri.

Când mă rog, sufletul meu se umple de desfătare dumnezeiască. Trăiri cerești mă inundă. Bucurie, recunoștință, dragoste. Pe toate le simt într-o măsură foarte mare. Cum, așadar, să nu slăvesc pe Dumnezeul meu pentru acest dar atât de mare?

Cu aripile rugăciunii putem să urcăm la înălțimi greu de închipuit. Putem să zburăm până la Tronul lui Dumnezeu, departe de această lume cu micimile ei.

Rugăciunea este izvor de putere pentru lupta cea grea din fiecare zi. Zici că se schimbă sufletul tău atunci când zbori cu aripile rugăciunii.

Vino, așadar, fiul meu! Când necazurile vin și te lovesc ca niște furtuni, cazi în genunchi și deschide-ți inima ta inaintea Părintelui tău.

După rugăciune vei vedea cât de schimbat vei fi! Senin va fi cerul pentru tine și marea se va liniști.  De aceea ai mare nevoie de Harul lui Dumnezeu, iar acesta se câștigă numai prin…rugăciune.

Sursa:

http://marturieathonita.ro/cat-timp-sa-te-rogi-i/

http://marturieathonita.ro/cat-timp-sa-te-rogi-ii/