Parintele Iustin Parvu graieste prin urmasii sai. Semne de ingrijorare fata de sinodul pan ortodox din Creta, 2016.

Maicile de la Manastirea Petru Voda (Paltin), judetul Neamt au inaintat Mitropolitului Teofan o scrisoare prin care trage cateva semnale de alarma asupra unor aspecte, referitor la documentele pregatitoare, ce starnesc ingrijorari. Biserica Bulgariei s-a anuntat absenta de la asa-zisul „Sfant” si „Mare” sinod din Creta, in caz ca nu se va amana termenul pentru ca documentele sa poata fi studiate aaamanunnntit. Daca Bulgarii nu vor participa, sinodul cel „Mare” nu va mai avea putere decizionala. Vor ceda bulgarii la presiuni sau se va amana sinodul? Reactii de neincredere fata de acest sinod au fost si in Biserica Greciei, Georgiei si Rusiei, prin glasul unor ierarhi ce nu se tem de puternicii zilei, ci de Dumnezeu.

In cele ce urmeaza vom publica textul integral pe care ucenitele parintelui Iustin Parvu l-au inaintat superiorilor ierarhici:

Înalt Preasfințite părinte Mitropolit,

HRISTOS A ÎNVIAT

În aceste zile de multă bucurie pentru noi toți creștinii ortodocși când Hristos „din mormânt a răsărit“ și „cu moartea pe moarte a călcat “ cu smerenie și dragoste împărtășim și Înalt Presfinției Voastre aceste sentimente înălțătoare.

În paralele cu această bucurie pascală, sufletele noastre cât și a multor mădulare vii ale Bisericii lu Hristos (clerici, monahi și mireni) nutresc și sentimente de profundă îngrijorare față de viitorul sinod „Mare și Sfânt“ din luna iunie din insula Creta.

Știm că marea noastră misiune a monahilor este să ne rugăm pentru toată lumea și ca lucrare, observarea sinelui și sfințirea sufletelor, dar în același timp conștiința nu ne lasă să fim nepăsători față de problemele contemporane ce privesc veșnicia. Astfel și Marele Mărturisitor și începător al monahilor Teodor Studitul ne spune că „atunci când credința e primejduită porunca Domnului este de a nu păstra tăcere. Dacă e vorba de credință, nimeni nu are dreptul să zică dar cine sunt eu? Preot  oare?

N-am nimic de a face cu aceasta.“

Temerile noastre nu pornesc dintr-o poziție egoistă, nici din dorința de sciziune sau răzvrătire, ci din multă sinceritate și dorință de mântuire.

Aceste neliniști ale noastre privesc proiectele document ale acestui „mare sinod“ și în primul rând „Relația Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine“ în care deși la primul punct se recunoaște conștiința de sine a Bisericii Ortodoxe, la punctele 4,5,6,7 se alterează dogma celei una sfântă sobornicească și apostolească Biserică, așa cum s-a hotărât la Sfântul Sinod al II lea, recunoscând celelalte erezii ca biserici.

Sfântul Fotie cel Mare spune că „există doar o singură Biserică a lui Hristos apostolească și sobornicească, nu mai mult, nici măcar două iar celelalte sunt sinagogi ale celor ce viclenesc și sinod al răzvrătiților“.

Proiectele document nu numai că nu recunosc celelalte „biserici“ ca erezii și eterodocși dar și promovează o unitate, cu aceștia, așa cum se arată la punctul 5. Expresii ca „unitatea nevazută“ sau „unitatea pierdută a creștinilor“ adesea menționate la paragrafele 4,5,6,12 nu sunt în duhul teologic al Sfinților Părinți ai Bisericii Ortodoxe și reprezintă de fapt mesajul fundamental al proiectului document. Niciodată Biserica Ortodoxă nu a căutat unitatea cu ereticii (arieni, monofiziți, monteliți, iconoclaști) ci dimpotrivă mădulare vii ale Ei sunt în permanentă unitate deplină între ei și cu capul Bisericii – Hristos cel înviat.

Întotdeauna Biserica Ortodoxă a văzut unitatea ereticilor la pocăință, lepădarea de erezie și de capii lor, fapt ce nu dă impresia din proiectul document că aceștia s-ar întoarce la ortodoxie. Mai mult decât atât Sfântul Ciprian al Cartaginei spune că „ereticii nu se vor întoarce niciodată la Biserică și Sfinte Taine“.

Un alt punct nevralgic este articolul 22 din proiectul document în care marele sinod își alocă dreptul de a fi ultimul judecător competent în materie de credință uitând faptul istoric că întotdeauna pliroma bisericii care constituie conștiința dogmatică veghetoare a Bisericii este ultimul factor decizional.

Neliniște ne aduce și textul referitor la căsătoria mixtă între ortodocși și eterodocși care sunt absolut neacceptabile de Biserica Ortodoxă. Canonul 72 al sinodului VI Ecumenic afirmă cla în acest sens că „nu poate uni cele ce nu se pot uni“.

Întrucât textul spre votare „Relația Bisericii Ortodoxe cu lumea creștină“ are un caracter dogmatic și este în mod clar ecumenist care altratează și destramă existențial Biserica Ortodoxă, cu tot respectul nu putem fi de acord cu aceasta și rămânem următori ai Sfinților Părinți.

În lumea ortodoxă aceeași poziție ostilă față de textul proiectului documentul au arătat și Sinodul Bisericii Georgia, Sinodul Bisericii Bulgaria, Sinodul Bisericii Ruse din diasporă, ierarhi din Grecia (IPS Serafim al Pireului de Glifada), Cipru, Moldova, Ucraina, profesori de teologie (Dimitrios Tselenghidis, Theodoros Zisis) și Sfântul Munte Athos.

Astfel poziție Înalt Preasfinției voastre,  fondată pe Sfânta Tradiția a Bisericii Ortodoxe va deveni o lumină spirituală, pentru a călăuzi turma păstorită pe urmele marilor Sfinți Părinți ai noștri și mărturisitori ortodocși spre Împărăția lui Dumnezeu.

Cu adâncă smerenie cerem părinteștile rugăciuni și binecuvântări arhierești. Să vă întărească Domnul Dumnezeu în toată mărturia cea dreaptă și toată lucrarea cea bună și mântuitoare de suflet.

Scrisoarea maicilor de la Petru Voda – Paltin a fost semnata si de catre alte fete bisericesti din Mitropolia Moldovei. Vezi aici: http://www.atitudini.com/2016/05/scrisoare-adresata-inaltpreasfintitului-teofan-de-catre-monahi-din-mitropolia-moldovei-si-bucovinei-in-vederea-sinodului-din-creta-iunie-2016/