Cele douăsprezece Evanghelii.
1.
Toate cele 12 Evanghelii ce se citesc în
Joia Mare, seara, de la cei patru evangheliști se străduiesc să ne prezinte
realitățile: Dumnezeu și realitatea noastră omenească. Un Dumnezeu Bun, Îndelung-răbdător
mai presus de minte și cuvânt de care bunătate ne cade greu (ne e rușine).
2.
Noi oamenii, cu patimile diferite,
începând de la plăceri trupești, preocupări lumești, ambiții și răutăți. Nici
unde ca în aceste Evanghelii nu întâlnim mai precis, amănunțit
relatate aceste realități ale existenței.
relatate aceste realități ale existenței.
3.
Mereu sunt prezente și puterile
diavolești, întunecări de minte din cauza patimilor, înstrăinări de minte din
cauza patimilor, înstrăinări de simțăminte frumoase ce au dus la răstignirea
Mântuitorului.
4.
Sunt câteva scene mișcătoare și una mai
presus de oricare alta: când a fost bătut peste față Mântuitorul, stăpânit de o
blândețe mai presus de minte și cuvânt, într-o seninătate dumnezeiască, „dacă
am grăit rău, spune-mi ce am grăit rău, dacă nu, de ce mă lovești?”
5.
În aceste Evanghelii sunt prezentate în
modul cel mai realist diferite feluri de a fi a oamenilor pe care le găsim
chiar și în zilele noastre: un Iuda ce-L vinde, din apostol devine un trădător;
un Petru categoric și apoi lepădându-se; un Iosif din Arimateea care-i străin
de ceata Apostolilor dovedește suflet mare dăruind mormântul său Mântuitorului
Iisus Hristos, un Nicodim care nu-i apostol și îi ia apărarea în plin sinedriu,
suferind ocare celor din sinedriu apărându-l pe Mântuitorul; un conducător
politic, Pilat din Pont, plin de sine, arogant, pretențios, făcând caz de
stăpânirea lui, greu înțelegător al adevărului, fapt pentru care Mântuitorul
nu-i răspunde când e întrebat ce-i adevărul despre care se spune că mustrat de
conștiință se spăla pe mâini la orice izvor ce-l întâlnea în cale zicând:
„nevinovat sunt de sângele neamului acestuia”, cuvinte rostite la țărmul unui
lac după care s-a aruncat în lac și s-a înecat.
7.
O femeie străină de legea creștină,
femeia lui Pilat care cere soțului să nu-i facă nici un rău dreptului acestuia.
Deși păgână a avut o revelație dumnezeiască în vis.
8.
O ceată de cărturari și farisei care
pretindeau că plinesc legea chiar și atunci când plini de răutate răstigneau pe
Fiul Omului.
9.
Un Irod care sub dreptatea dumnezeiască
moare mâncat de viermi.
10.
Peste toate acestea Sfânta Născătoare a
cărei iubire pentru Fiul ei trece orice margini și orice slăbiciune femeiască
întrecând în curajul său pe toți bărbații, dovedind marea putere a iubirii ce
alungă orice frică.
11.
Un soldat ce se convertește văzând
cutremurul și soarele întunecându-se dând mărturie despre Mântuitorul: „cu
adevărat Fiul lui Dumnezeu a fost acesta”.
12.
Desigur că modelul mai presus de minte
și cuvânt rămâne Mântuitorul Iisus Hristos, în ceea ce privește iubirea
nefățarnică, necondiționată ce a dus la iertarea celor ce L-au răstignit și căruia Biserica îi aduce după
fiecare Evanghelie laudă și recunoștință pentru acestea: „Slavă
îndelung-răbdării Tale Doamne, slavă Ție”.
13.
Este de semnalat faptul că prima
Evanghelie, cea mai lungă repetă mereu un sfat al Mântuitorului : „cel ce mă
iubește păzește poruncile” ce însemnează că e o strânsă legătură între păzirea
poruncilor și iubire. Nu poți iubi dacă nu păzești poruncile.
14.
Păzirea poruncilor duce la alungarea
întunericului patimilor, la descoperirea luminii dumnezeiești, lumina
adevărului.
15.
După ascultarea celor 12 Evanghelii se
cade a medita la toți aceia pe care-i prezintă ele și într-unul sau mai mulți
ne vom regăsi și noi cu slăbiciunile noastre, cu lipsurile noastre, cu patimile
noastre, cu duhurile noastre.
16.
Având
în față și modelele celor vrednic de urmat tot din cele 12 Evanghelii în
frunte cu Domnul nostru Iisus Hristos să ne străduim prin păzirea poruncilor să ajungem la o sinceră
iubire a lui Dumnezeu și a semenilor noștri spre binele nostru vremelnic și
veșnic.
Text preluat din PS Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei „Idei
din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste
an”, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1999, pp.195-197
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.