Ev. Ioan I, 29-34.
2.Faptul că Mielul se junghie reprezintă pe Mântuitorul pe cruce.
3.Felul cum e prezentat Mielul dovedeşte că era junghiat dar nu mort (Apoc.
V, 6). El rămâne într-o continuă jertfire până la sfârşitul veacurilor. Pascal
zice „într-o agonie continuă.”
4.Jertfa de pe Golgota nu se repetă, dar se actualizează în Sf. Liturghie,
se alimentează din jertfa continuă din ceruri a Mielului.
5.Părintele Stăniloae caută să rezolve o problemă: dacă Mielul e într-o
continuă jertfire nu rezultă o stare pesimistă în Ortodoxie?
Răspuns: Nu este o stare pesimistă
pentru că e predominată de iubirea care atenuează suferinţa. Mama face mari
sacrificii în creşterea copiilor fără să i se pară o povară pentru că le face
cu iubire.
6.Mântuitorul este din veşnicie ca şi Tatăl şi Sf. Duh, fără început şi
fără sfârşit.
7.În toate lucrările mântuirii există o înainte pregătire: un astfel de
pregătitor pentru venirea Domnului a fost şi Sf. Ioan Botezătorul.
8.Prin ce? Prin descoperirea făcută lui de către puterea lui Dumnezeu.
9.Vechiul Testament are mai multe astfel de proorocii despre Mântuitorul Iisus
Hristos-Mesia. Pe drept cuvânt e numit „pedagog” spre Hristos prin aceste
profeţii mesianice.
10.Tot ca o pregătire este şi botezul pocăinţei lui Ioan preînchipuind
adevăratul Botez al Bisericii.
11.”Apa” şi „Duhul” două realităţi în botezul creştin care nu trebuie nici
subestimate nici supraevaluate una faţă de cealaltă.
12.Acelaşi raport echilibrat şi între Vechiul Testament şi Noul Testament.
13.Sf. Duh apare în diferite forme: porumbel, „limbi de foc”, etc. Nu este
nici una din ele, ci e o pedagogie dumnezeiască pentru a înţelege cât putem
această taină.
14.Dacă persoanele Sf. Treimi s-ar fi arătat în toată puterea şi
strălucirea lor nu puteau fi cuprinse de om şi pământ. Chiar şi Mântuitorul S-a
arătat cât să-L putem înţelege.
15.”A vedea” şi a „mărturisi” este diferenţă. „Vederea” constă în a
observa, a înţelege, „mărturisirea” – a întrupa prin trăire. Vederea se rezumă
la partea exterioară, mărturisirea la partea exterioară.
Sf.
Ioan Botezătorul.
16.După înfăţişare Ioan nu era atrăgător, după cele din lăuntru el
mărturisea o frumuseţe dumnezeiască care consta în smerenie, blândeţe, răbdare
şi mai ales iubire.
17.Noi suntem foarte preocupaţi de înfăţişarea exterioară şi doritori de a
fi apreciaţi după această înfăţişare. De dorit ar fi să creştem şi să ne
statornicim în frumuseţile cele din lăuntrul nostru.
18.Marele folos nu-l avem din înfăţişarea exterioară, ci dătător de ton
pentru folosul nostru e frumuseţea spirituală ce ne stăpâneşte. Pe lângă
frumuseţi folositoare pot fi şi frumuseţi nefolositoare, străine, diavoleşti.
19.Să medităm adânc şi să alegem binele sau răul.
(Text preluat din: PS Ioan Mihălţan al Oradiei
„Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor si sărbătorilor de
peste an”, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1999, p.257)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.