Biserica României a adoptat oficial documentele eretice din Creta?

    În urma susţinerii lucrărilor sinodului BOR, din octombrie 2016, unde s-a discutat despre adoptarea textelor sinodului din Creta, Patriarhia Română a emis un comunicat ambiguu şi neclar, iar despre deciziile sau hotărârile acestui sinod local nu ni se spune nimic.

   În comunicat nu se spune nimic concret despre adoptarea sau respingerea textelor eretice semnate în Creta. Ştim doar că reprezentanţii BOR, la acest “sfânt” şi “mare” sinod, au semnat toate documentele în unanimitate.

   Până în prezent nu există nici o decizie la nivelul sinodului local al BOR care să anuleze sau să conteste aceste semnături, prin care documentele din Creta sunt recunoscute de către Biserica României.

    Într-un comunicat emis de Patriarhia României (postat pe basilica.ro în 29 oct. 2016) se arată deciziile luate de sinodul BOR referitor la textele eretice din Creta. Practic nu se contestă documentele semnate în cadrul “Sfântului” şi “Marelui” sinod ecumenist, ci dimpotrivă suntem minţiţi spunându-ni-se că totul a fost conform învăţăturilor Bisericii Ortodoxe. Astfel ni se precizează că:

    S-a luat act de conținutul documentelor în forma aprobată în cadrul lucrărilor Sfântului și Marelui Sinod din Creta, respectiv, Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană; Diaspora Ortodoxă; Autonomia și modul proclamării acesteia; Sfânta Taină a Cununiei și impedimentele la aceasta; Importanța postului și respectarea lui astăzi; Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine, la care se adaugă Enciclica și Mesajul Sinodului. Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe nu a formulat dogme noi, canoane noi sau modificări liturgice, ci a mărturisit faptul că Biserica Ortodoxă este Biserica Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească a lui Hristos.

     În comunicatul Patriarhiei se menţionează că unul din punctele documentului “Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creştine” recunoaşte Biserica Ortodoxă ca fiind “Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească a lui Hristos”. Acest paragraf este amintit mereu în comunicatele de pe basilica.ro referitoare la sinodul din Creta. În schimb se evită orice discuţie despre punctele controversate din documentele sinodului. Aceste puncte nu pot fi discutate oficial deoarece nu au “binecuvântarea” Patriarhiei Române şi a nici unui ierarh din cadrul BOR. Dacă un preot, teolog sau credincios ortodox din România ar îndrăzni să discute despre subiectele incomode este catalogat “schismatic” sau “extremist”. Practic este interzisă, în mod dictatorial, orice discuţie sau dezbatere teologică a paragrafelor controversate din documentele finale ale sinodului din Creta.

    În paragraful de mai sus ni se spune că “nu s-au formulat dogme noi, canoane noi sau modificări liturgice”, ceea ce este o minciună despre care nimeni nu are voie să amintească nimic, deoarece pentru aceasta nu se dă “binecuvântare” de către nici un ierarh. Astfel se explică presiunile exercitate asupra clericilor care au luat atitudine contestând documentele eretice semnate de către delegaţia României în Creta. Dacă nu s-ar fi schimbat nimic, ne întrebăm care a fost scopul acestui “mare” sinod “pan-ortodox”? De ce se fac presiuni insistente pentru recunoaşterea acestui sinod? De ce nu se aduc argumente teologice pentru susţinerea paragrafelor controversate? Care a fost rolul şi scopul acestui sinod? Din mărturiile părinţilor athoniţi care au ţinut conferinţe în România[1] şi ale altor contestatari[2] ai sinodului ecumenist, reiese că documentele respective au avut probleme teologice foarte grave, la care Patriarhia Română nu a adus nici un răspuns concret.

    Ultimul paragraf al comunicatului susţine că doar un viitor “sfânt” şi “mare” sinod ar putea da răspuns problemelor teologice din textele finale ale documentelor:

    De asemenea, s-a luat act de faptul că textele pot fi explicitate, nuanțate sau dezvoltate de către un viitor Sfânt și Mare Sinod al Bisericii Ortodoxe. Explicitarea acestora și redactarea altor documente sinodale cu teme diferite nu trebuie realizate, însă, sub presiunea timpului, ci, în cazul în care nu există consens panortodox, ele trebuie amânate și perfecționate până când se va realiza un consens.

Un alt sinod pan-ortodox nu va avea loc în viitorul apropiat, astfel credincioşii din România nu vor avea şansa să primească răspunsurile reprezentanţilor Patriarhiei Române. Totuşi se recunoaşte că nu există un “consens panortodox”, motiv pentru care “explicitarea acestora şi redactarea altor documente sinodale” trebuie amânate.

Textul ambiguu al comunicatului, emis de Patriarhia Română, stârneşte suspiciuni asupra sincerităţii ce stă la baza mesajului transmis către credincioşi. Încă nu s-a făcut publică nici o decizie sau hotărâre luată de sinodalii BOR, referitor la acceptarea sau neacceptarea sinodului din Creta, iar ambiguităţile din comunicat lasă loc de interpretări. Mai trebuie menţionat că un comunicat de presă nu poate avea puterea unei hotărâri şi nici nu poate cuprinde toate detaliile despre deciziile luate de ierarhii noştri, la sinodul din toamna aceasta din Bucureşti. Cu regret o spunem, dar credibilitatea publicaţiilor Patriarhiei Române a scăzut în urma unor manipulări şi dezinformări legate de subiectul “sinodul Creta”. Aşteptăm ca mai marii noştri ierarhici să ofere transparenţa necesară, astfel încât credincioşii BOR să poată afla adevărul despre deciziile care afectează viitorul Bisericii noastre.

Ioan Mugur

---

[1] Monahii Sava Lavriotul, Nicodim Prodromitul şi Efrem Prodromitul au conferenţiat despre sinodul din Creta la Oradea, Beiuş, Piatra Neamţ, Iaşi, Roman, Braşov, Bucureşti.

[2] Amintim, în România, pe pr. Mihai Andrei Aldea, pr. Mihai Valica, ierom. Eftimie Mitra, pr. Ciprian Staicu, ierom. Macarie Banu, teol. Mihai Silviu Chirilă, protos. Elefterie Tărcuţă, mănăstirea Petru Vodă Paltin, ierom. Grigorie (schitul Lacul Frumos), protos. Antim Gâdoi, ierom. Ieronim Cosma etc.