Poporul roman s-a format in timp. Elementul crestin a aparut
odata cu formarea poporului roman, timp in care locuitorii de pe teritoriul
fostei Dacii au renuntat la religia pagana politeista.
Etnogeneza este procesul de formare a
unui popor. In componenta poporului roman intra tracii nordici (geto-dacii) si
romanii ce s-au format din amestecul dintre latini, sabini si etrusci. Dupa
cucerirea unei parti a Daciei de catre romani – 106 – a inceput procesul de
formare a poporului roman. Trebuie mentionat ca pe teritoriul locuit majoritar
de geto-daci erau si alte popoare precum: sciti, goti, celti etc., iar ca
organizare statala regatul Daciei mari
si regatele dacice marunte au avut o existent scurta.
Spre sfarsitul secolului I dupa Hristos,
in fata amenintarilor romane tot mai mari, Dacia se reface treptat, iar regele
Decebal (87-106) desavarseste unitatea statului geto-dac, care se intindea de la
Tisa la Nistru si din Carpatii nordici pana la Dunare. Talentat conducator de
osti si iscusit diplomat, Decebal poarta lupte grele cu imparatul Domitian
(81-96), apoi cu Traian (98-117). Cu cel din urma a avut doua razboaie, primul
in 101-102, incheiat cu victoria romanilor la Tapae (Portile de Fier, in
Banat), cu ocuparea unor tinuturi din partile de sud ale Daciei, iar al doilea
in 105-106, incheiat cu ocuparea si distrugerea cetatilor dacice din Muntii
Orastiei, inclusive a Sarmizegetusei Regia, cu sinuciderea lui Decebal si
desfiintarea statului dac. O parte din teritoriul Daciei (Transilvania
propriu-zisa, Banatul pana la Tisa, Oltenia si o fasie din Muntenia in stanga
Oltului) a devenit provincia romana Dacia. Tinuturi ca Maramuresul, Crisana,
Moldova si campia Munteana nu au fost ocupate de romani, ci au continuat
