Cum au fost maghiarizate numele românilor din Ardeal la sfârşitul anilor 1800. Avram Iancu a devenit Iank Abraham

Oraşul Câmpeniu din Munţii Apuseni a devenit Cîmpeni apoi Topánfalva/Foto colecţia Florin Bota

Elevii români care urmau, la sfârşitul anilor 1800, şcoli maghiare se trezeau cu numele maghiarizat. „Tehnica“ nu-i ocolea nici pe recruţi, care intrau în armată cu un nume şi se lăsau la vatră cu altul. În 1897, Parlamentul din Budapesta a votat legea maghiarizării numelor oraşelor şi satelor româneşti din Transilvania. Multe localităţi cu sufixul „u” au rămas fără el. Vă prezentăm câteva exemple din zona Munţilor Apuseni: Albacu a devenit Albac şi pe urmă Fehervölgy, Buciumu a devenit Bucium apoi Bucsóny, Câmpeniu a devenit Cîmpeni apoi Topánfalva, Ponorelu a devenit Ponarel apoi Ponorel, Sohodolu a devenit Sohodol, apoi Aranzosszohodol, Peleşu a devenit Peleş apoi Peles, Cărpinişiu a devenit Cărpiniş apoi Abrudkarpenyes, Lăpuşu a devenit Lăpuş (Arieşeni) apoi Lepus, Mogoşu a devenit Mogoş, apoi Mogos. Eliminarea elementelor caracteristice numelor româneşti Un an mai târziu, în 1898, a apărut lucrarea lui Simon Telekes: „Cum să maghiarizăm numele de familie”. În baza acestei lucrări s-au găsit cele mai perfide căi de maghiarizare a numelor româneşti, a căror consecinţe le trăim şi astăzi. Elevii care urmau şcoli maghiare se trezeau cu numele maghiarizat: Avram Iancu devine Iank Abraham. În armată recrutul intra cu nume românesc şi la lăsarea la vatră îl avea maghiarizat: Furduiu Dumitru a devenit Fúrdui Demeter, Furduiu Ioan a devenit Fúrdui Ianoş, Furduiu Nicolae a devenit Fúrdui Miklos. După cum se vede a fost eliminat sufixul „u” şi s-a pus accent pe prima silabă a numelui de familie. Documentele de arhivă cercetate de profesorul Ilie Furduiu pentru studiul „Momente din lupta românilor împotriva maghiarizării înainte de 1918“ , ne ajută să aflăm cum au fost maghiarizate numele românilor din Ardeal. În prezent întâlnim atât numele românesc cât şi cel maghiarizat: Ancău – Anca, Ardeleanu – Ardelean, Albu – Alb, Abrudeanu – Abrudean, Aiudeanu – Aiudean, Aronu – Aron, Adamoviciu – Adamovici, Baicu – Baic, Balosu – Balos, Barbu – Barb, Beldeanu – Beldean, Beleiu – Belei, Berindeiu – Berindei, Bârluţiu – Bârluţ, Bârzu – Bârz, Boariu – Boar, Bolunduţiu – Bolunduţ, Breazu – Breaz, Briciu – Brici, Bugnariu – Bugnar, Bumbu – Bumb, Boieriu – Boer, Boncuţiu – Boncuţ, Buzgariu – Buzgar, Blagu – Blag, Botariu – Botar Boancăşiu – Boancăş, Bartocu – Bartoc, Burzu – Burz, Bobariu – Bobar, Boldu – Bold, Barţiu – Bariţ, Bogdanu – Bogdan, Cacoveanu – Cacovean, Cadariu – Cadar, Cărpinişanu – Cărpinişan, Câmpeanu – Câmpean, Cernăianu – Cernăian, Ciorogariu- Ciorogar, Cipariu – Cipar, Cişmaşu – Cişmaş, Ciurariu – Ciurar, Cârnaţiu – Cârnaţ, Cojocaru – Cojocar, Comăniciu – Comănici, Coşeriu – Coşer, Covaciu – Covaci, Craiu – Crai, Crăciuneanu – Crăciunean, Creţiu – Creţ, Cucerzanu – Cucerzan, Curuţiu – Curuţ, Coroiu – Coroi, Ciobanu – Cioban, Corlaciu – Corlaci, Cuteanu – Cutean, Chirtopu – Chirtop, Cotişelu – Cotişel, Crişanu – Crişan, Coroianu – Coroian, Danciu – Danci, Dăianu – Dăian, Deceanu – Decean, Dogariu – Dogar, Doţiu – Doţ, Drăghiciu – Drăghici, Drăgoiu – Drăgoi, Dreghiciu – Dreghici, Dumitraşu – Dumitraş, Davidu – David, Dragoşu – Dragoş, Drăganu – Drăgan, Fleşeru – Fleşer, Furduiu – Furdui, Fiţiu – Fiţ, Fişteriu – Fişter, Fărcaşiu – Fărcaş, Fodoru – Fodor, Grosu – Gros, Gomboşiu – Gomboş, Grozavu – Grozav, Giurgiu – Giurgi, Glodariu – Glodar, Haţeganu – Haţegan, Horhoiu – Horhoi, Henegariu – Henegar, Hanganu – Hangan, Haneşiu – Haneş, Haiducu – Haiduc, Hanganu – Hangan, Iancu – Ianc (Iank), Ilieşiu – Ilieş, Huţiu – Huţ, Ienciu – Ienci, Indreiu – Indrei, Jeleriu – Jeler, Jurju – Jurj, Jinariu – Jinar, Joldişiu – Joldiş, Leahu – Leah, Lucaciu – Lucaci, Lupu – Lup, Leheneanu – Leheni, Lungu – Lung, Lupuţiu – Lup, Lobonţiu – Lobonţ, Lazăru – Lazăr, Macoveiu – Macavei, Mateiu – Matei, Mărgineanu – Mărginean, Miheţiu – Miheţ, Mocanu – Mocan, Mogoşanu – Mogoşan, Morariu – Morar, Munteanu – Muntean, Marcu – Marc, Mureşanu – Mureşan, Micu – Mic, Mihu – Mih, Morcanu – Morcan, Matesu – Mateş, Moguţiu – Moguţ, Nanu – Nan, Neagu – Neag, Novăceanu – Novăcean, Neamţu – Neamţ, Nemeşiu – Nemeş, Olariu – Olar, Oniciu – Onici, Oneţiu – Oneţ, Olteanu – Oltean, Opincariu – Opincar, Opreanu – Oprean, Ordeanu – Ordean, Orăşanu – Orăşan, Oţoiu – Oţoi, Păcurariu – Păcurar, Pătruţiu – Pătruţ, Popoviciu – Popovici, Puşcaşiu – Puşcaş, Poienariu – Poienar, Pruneanu – Prunean, Podariu – Podar, Potinteiu – Potintei, Pavenu – Paven, Poganu – Pogan, Purcelu – Purcel, Puşcariu – Puşcar, Plicul – Plic, Râsteiu – Râstei, Rusu – Rus, Radu – Rad, Raţiu- Raţ, Roşianu – Roşian, Rotariu – Rotar, Raiu – Rai, Sârbu – Sârb, Salcău – Salcă, Sântimbreanu –Sântimbrean, Străjanu – Străjan, Sasu – Sas, Sitaru – Sitar, Surdu – Surd, Stanu – Stan, Scrobu – Scrob, Suciu – Suci, Şerbu – Şerb, Ştefănuţiu – Ştefănuţ, Şortanu – Şortan, Stiopu – Stiop, Fătu – Făt, Târnoveanu – Târnovean, Trifu – Trif, Tătaru – Tătar, Turcu – Turc, Ursu – Urs, Voicu – Voic, Văcariu – Văcar, Vlaicu – Vlaic, Vârtanu – Vârtan etc. Din exemplele de mai sus constatăm că autorităţile vremii au suprimat sufixul „iu” sau „u”, care era caracteristic numelor româneşti. În 1907, Anton Husza-Herskovitz a tipărit, pentru guvernul maghiar, cartea „Românii din Ungaria”. În lucrare se dau sfaturi guvernanţilor cum să-i maghiarizeze pe români folosind cele mai draconice metode şi restricţii pentru: biserici, şcoli, presă.(Articol scris de NICU NEAG)

sursa: adevarul.ro

Violenţe în stradă la Târgu Mureş. Extremişti maghiari cu feţele acoperite de cagule au provocat scandal la un miting neautorizat unde a fost prezent şi liderul Jobbik

Extremiştii maghiari si-au dat întâlnire, luni, la Târgu Mureş, pentru un marş al secuilor care se desfăşoară în acest an fără autorizaţie. Aceştia s-au îmbrâncit cu forţele de ordine si au aruncat cu petarde şi bolovani.

Extremiştii nu au fost lăsaţi să mărsăluiască decât pe trotuare fiindcă manifestaţia nu a fost autorizată. Extrem de violenţi, membrii gărzii maghiare nu au ezitat sa-i loveasca pe jandarmi cu beţele de le steaguri sau cu alte obiecte.

Cu feţele acoperite de cagule şi scandând slogane profund antiromâneşti, precum “Să piară Trianonul”, “Ţinutul Secuiesc nu este România”, “Autonomie” sau “Ţiganilor, plecaţi acasă!” extremiştii au fost ţinuţi cu greu de forţele de ordine.

Conform autoritatilor, cei peste 3000 de manifestanti prezenti au avut o autorizatie pentru comemorare, dar nu si pentru marş. Chiar şi aşa, organizatorul manifestarii, Izsak Balazs, le-a cerut manifestanţilor să pornească în coloană spre Prefectura oraşului, însoţiţi de forţele de ordine. Cei prezenţi au declarat că mărşăluiesc pentru autonomia aşa zisului ţinut secuiesc.

În acest an, Primăria Târgu Mureş, la propunerea Comisiei de avizare a evenimentelor publice, nu a mai dat autorizaţie pentru organizarea marşului, deoarece la mitingul din 2013 au participat membrii unor organizaţii din afara judetului Mures si din Ungaria, intre acestia numarandu-se reprezentanti ai partidului de extrema dreapta Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi ai Organizatiei 64 de Comitate, care au promovat sloganuri xenofobe de genul “Opincari, plecaţi acasă!”, “Să piară Trianonul!”, “ţinutul secuiesc nu e România!”, “În Bucureşti toţi sunt ţigani!” etc.

Cine e Garda Maghiară

La o simplă căutare pe internet, pe Wikipedia, aflăm despre Garda Maghiară că este o organizaţie de extremă-dreapta din Ungaria, fondată în 2007 de partidul Jobbik şi scoasă în afara legii de Tribunalul Budapesta în decembrie 2008, decizie confirmată în mod definitiv şi irevocabil de Curtea de Apel Budapesta la data de 2 iulie 2009.

Finalul nu-i aici

După ce a fost interzisă în 2009 printr-o decizie irevocabilă, Garda Maghiară nu s-a desfiinţat ci doar s-a transformat în Garda Naţională Maghiară. An de an, organizaţia primeşte noi membri care depun un jurâmănt în momentul intrării oficiale. În 2012, de 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni, ca să evite o intervenţie în forţă a poliţiei, noii membri ai Gărzii Naţionale Maghiare au depus jurământul în şoaptă şi aşezaţi pe jos. După ce Garda Maghiară a fost desfiinţată în 2009 autorităţile de la Budapesta au interzis orice fel de manifestaţii paramilitare care imită evenimente militare oficiale (via Metropol.hu).

Liderii formaţiunii se remarcă prin discursuri xenofobe şi rasiste şi cer în mod repetat “Să piară Trianonul!”, în timp ce membrii flutură steaguri ungureşti dar şi steaguri arpediene. In 2011, liderul Gărzii Naţionale Maghiare, Ináncsi József, a anunţat în timpul comemorării Tratatului de Pace de la Trianon organizat la Versailles, că organizaţia sa intenţionează să adune semnături în vederea organizării unui referendum privind revizuirea Tratatului de la Trianon. Semnarea Tratatului de pace de la Trianon a fost comemorat în 4 iunie în oraşele de pe teritoriul Ungariei, dar şi în regiunile locuite de maghiari din afara graniţei.

Pe canalele oficiale, liderii mişcării susţin că militează pentru păstrarea tradiţiilor ungare însă adevăratul scop al Gărzii Maghiare este desfiinţarea Tratatului de la Trianon şi, implicit, refacerea Ungariei mari.

Csibi Barna, promotorul Gărzii Maghiare în România

Încă din 2007, mai mulţi tineri din Harghita au făcut demersuri pe lângă liderii Gărzii Maghiare pentru a înființa în România o subunitate, numită Plutonul Secuiesc. Liderul grupului care făcea demersurile era Csibi Barna, din Miercurea Ciuc, nimeni altul decât extremistul care l-a spânzurat simbolic pe Avram Iancu. La acea vreme, Barna era funcţionar public în cadrul Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita. Plutonul secuiesc este falanga din ţara noastră a organizaţiei extremiste din Ungaria.

Provocarea de Ziua Naţională a României în Cluj-Napoca

Garda Maghiară şi-a mai făcut simţită prezenţa în ţara noastră în 2009, chiar de Ziua Naţională a României. Sosiţi la Cluj-Napoca, şase membri ai organizaţiei extremiste au fost ridicaţi de agenţi ai SPIR, după ce au încercat să pună în aplicare o manifestaţie publică, a cărei scop era cinstirea înfiinţării Batalionului Secuiesc (1 decembrie 1918), responsabil pentru uciderea a cca. 100 de români din Valea Drăganului, nota napocanews.ro la acea vreme. Unul dintre membrii Uj Magyar Garda a declarat pentru NapocaNews că se aştepta la susţinere din partea Gărzii Maghiare din Ungaria. “Din păcate acestora, aflaţi în două autocare, le-a fost interzisă de către Poliţia Română intrarea în oraş”, a adăugat acesta. Organizatorul manifestării extremiştilor Gărzii Maghiare, un tânăr din judeţul Mureş, a fost amendat cu suma de 50.000 de lei pentru încălcarea Legii 60 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Evenimentul comemorativ al celor şase membri ai Uj Magyar Garda, nu era autorizat de primarul Municipiului Cluj-Napoca.

NapocaNews

Tinutul Secuiesc vrea autonomie. Stat in stat?

Referendum local privind infiintarea Tinutului Secuiesc, pe 11 martie 2012

Consiliul Judeţean Covasna a adoptat luni un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local, în 11 martie 2012, privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc.

Grupul consilierilor judeţeni PCM din cadrul Consiliului Judeţean Covasna a depus, încă în luna iulie, la CJ un proiect de hotărâre cu privire la organizarea unui referendum local privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale Ţinutul Secuiesc, proiect inclus pe ordinea de zi a şedinţei de luni a instituţiei.

După lungi dezbateri, reprezentanţii UDMR au propus, la iniţiativa primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, modificarea proiectului de hotărâre iniţiat de cei de la PCM.

Astfel, dacă documentul iniţiat de PCM a avut titlul “proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum local”, acesta s-a modificat în “proiect de hotărâre privind organizarea referendumului local în vederea consultării cetăţenilor din judeţul Covasna privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţului Covasna şi înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold“.

De asemenea, în urma modificărilor propuse de reprezentanţii UDMR, în hotărâre se stabileşte că în 11 martie 2012 se va organiza un referendum local în judeţul Covasna, ocazie cu care cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin “DA” sau “NU” la următoarele două întrebări: “Sunteţi de acord cu modificarea delimitării teritoriale a judeţului Covasna?”, respectiv “Sunteţi de acord cu înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale cu denumirea Ţinutul Secuiesc – Szekelyfold şi cu faptul ca judeţul Covasna să facă parte din această unitate administrativă?“.

Proiectul de hotărâre a fost votat de cei 24 de consilieri judeţeni ai UDMR şi PCM, în schimb, cei şase consilieri din partea grupului “Alianţa Românească din judeţul Covasna” au refuzat să participe la vot.

Grupul consilierilor PCM a depus, în luna iulie, la Consiliul Judeţean Covasna, un proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum local în judeţul Covasna, prin care oamenii să fie consultaţi dacă doresc ca, în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale a României, să se înfiinţeze unitatea administrativ-teritorială Ţinutul Secuiesc.

În document se preciza că la referendum populaţia va fi întrebată: “Ca locuitor al judeţului Covasna, doriţi ca în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale a României să se înfiinţeze unitatea administrativ-teritorială Ţinutul Secuiesc, cu teritoriul şi prerogativele descrise în proiectul de lege cu titlul: ‘Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc’?”.

Sursa: FrontPress - Mediafax

Încercări de maghiarizare a românilor ardeleni prin greco-catolicism

-Despre incercarile de maghiarizare a romanilor ardeleni prin greco-catolicism.
-Rolul purtat de Episcopia greco-catolica maghiara de Hajdudorog si consecintele acesteia pe plan religios si national in Ardeal.
-Dacă e să vedem adevărata istorie a Ardealului vom constata rolul "benefic" pe care l-a avut uniatismul în Ardeal. Ce să mai spunem azi de scandalurile retrocedărilor şi ruptura ce a creat-o între români după 1990.
Articol preluat de pe siteul Parohiei Ortodoxe Petrani.
A fost publicat si in numarul 18 din revista "Atitudini"

Pentru vizualizare accesati:
In limba romana: http://acasa.bisericaortodoxapetrani.ro/2011/05/11/incercari-de-maghiarizare-a-romanilor-ardeleni-prin-biserica-greco-catolica/
In limba engleza: http://acasa.bisericaortodoxapetrani.ro/2011/09/09/attempts-of-magyarization-of-the-transylvanian-romanians-by-the-greek-catholic-church/