Dezbaterea despre legea antilegionara in cadrul emisiunii B1TV sustinuta de trei români: Mihai Andrei Aldea, Claudiu Tarziu si Mircea Stanescu

Preotul și istoricul Mihai-Andrei Aldea: Prin legea anti-legionară ne întoarcem total la epoca STALINISTĂ. Practic, staliniștii au preluat puterea în România

Subiectul așa-zisei legi "antilegionare" a fost dezbătut vineri seara (31 iulie 2015), la B1 TV, în cadrul unei emisiuni dedicate acestui subiect fierbinte.

 
Pr. Aldea, istoricul Mircea Stanescu si C... de

Mihai-Andrei Aldea, preot ortodox, istoric, scriitor și etnolog a fost unul dintre invitații emisiunii, alături de jurnalistul Claudiu Târziu și istoricul și cercetătorul Mircea Stănescu.

Părintele Aldea, care a precizat că vorbește în calitate de istoric și etnolog, a comentat în termeni fără echivoc măsură instituirii acestei legi. Mihai-Andrei Aldea contribuie cu editoriale și la ActiveNews, pe care le puteți citi făcând click AICI.

"Din punctul meu de vedere, mai mult decât miza pe care o văd unii sau alții, este semnificația gestului. Pentru că o asemenea lege este, ca să mă exprim delicat, un scuipat în fața întregului popor român. Cei care au semnat au dovedit că

Legionarii au fost si raman sfinti in fata lui Dumnezeu. Pentru noi raman modele de viata. - spune parintele Eftimie Mitra

Legea antilegionara semnata de presedintele Romaniei a starnit reactii in randul multor români. Vom publica si marturia telefonica facuta de parintele Eftimie Mitra, care in calitate de cetatean român ne spune:

"De cine se tem adeptii regimului capitalist? De legionari? De oamenii care nu mai pot reveni din mormant sau de ideile lor pe care le vad un pericol politic care le demasca vitregiile si mizeria in care au bagat intreaga tara? Cu siguranta nu se tem de morti ci de ceea ce au facut ei, de exemplul lor care ramane in istoria necenzurata a Romaniei. Pentru romani nu vor ramane politicienii europeni ca model de urmat, oricat ar incerca sa ne sileasca sa-i acceptam. Adevaratele modele pentru noi romanii sunt si vor ramane parintele Iustin Parvu, Arsenie Papacioc, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Virgil Maxim, Daniil Sandu Tudor si toti adevaratii români, chiar daca ni se interzice prin lege sa le amintim numele. Despre victimele Holocaustului avem dreptul sa vorbim dar despre victimele comunismului nu avem acest drept, de azi incepand prin lege. Unde este democratia promisa de alesii nostri? Cine a facut aceasta lege si cine sta in spatele ei? Cu siguranta nu un român adevarat, nu un om care sa lase cetateanului libertatea la exprimare, ci o haita de dictatori care vor sa puna mâna pe tara asta amarata si pe trecutul ei. Cu siguranta nu vor reusi acest lucru. Au incercat si comunistii sa-i scoata din istorie, dar nu au reusit. Sfintele lor moaste de la Aiud, din alte temnite cunoscute sau necunoscute raman marturie a vietii lor placute in fata lui Dumnezeu. Acesti oameni au suferit in puscarii pentru libertatea noastra, au fost si raman modele de sfinti si martiri pe care nu le putem uita la comanda, ca asa doresc europenii. Avem clare dovezi ale sfinteniei acestora. Insusi felul in care si-au dus crucea in timpul  cand au fost in puscarii, modul lor de viata si faptele lor. Moastele parintelui Ilie Lacatusu, ale parintelui Calciu Dumitreasa, a celor din osuarul de la Aiud si care vor mai iesi la iveala sunt clare dovezi ale sfinteniei acestor oameni." 

Vedeti si marturia parintelui Eftimie facuta in anul 2011 despre miscarea legionara: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2011/02/parintele-neamului-in-fata-unei.html

Legile statului - instrument de deznationalizare a poporului roman.

    Daca comunistii au interzis prin lege sa vorbim despre legionari nu ne mira. De ce ne-ar mira daca si capitalistii ar face acelasi lucru tinand seama ca atat comunistii cat si capitalistii au acelasi stapan: diavolul.

     Politicienii romani isi fac "datoria" fata de puternicii zilei dand legi si ordonante prin care

generatiile viitoare sa uite sau sa nu cunoasca modelele adevarate de oameni cu dragoste de tara si Dumnezeu. 

     Redam mai jos un articol (scrisori publice), preluat de pe site-ul manastirii Petru-Voda prin care monahii acestui sfant locas trag un semnal de alarma asupra acestui fapt:

Ordonanţa totalitarismului

Astăzi, 24 iunie 2015, Camera Deputaţilor a votat fără nici un vot împotrivă o Ordonanţă împotriva fiinţei poporului român. Prin acel text, dacă cineva îndrăzneşte să vorbească în casa lui, cu familia lui, sau oriunde în societatea românească, despre Constantin Noica, Petre Ţuţea, Mircea Eliade, Nae Ionescu, părintele Arsenie Boca, George Manu, Radu Gyr, părintele Iustin Pârvu, Valeriu Gafencu, şi alte zeci de personalităţi de geniu ale culturii universale şi naţionale, este pasibil cu închisoarea de la 3 luni la 5 ani. Preluăm mai jos strigătul unui român cu frica lui Dumnezeu:

Prin pedepsirea libertăţii de gândire şi expresie cu închisoarea, modificarea actuală la OUG 31 / 2015 este premiza instaurării totalitarismului.

Prin interzicerea formelor libere de manifestare culturală şi spirituală, OUG 31 este premiza incriminării culturii româneşti şi calităţilor de „creştin” şi de „român”.

Anularea dreptului la cunoaştere şi conştiinţă este cea mai flagrantă încălcare a dreptului la existenţă.

Dacă în clasa politică românească mai există măcar o singură persoană cu demnitate, cu respect faţă de această ţară şi faţă de libertatea gândirii şi a exprimării, şi dacă revizuirea OUG 31 se voieşte a fi un gest constructiv, iar nu distructiv, oferim o contra-propunere de modificare la OUG 31 al propunerea ilegală a dlui Crin Antonescu, al cărui

Cine si de ce se teme sa lase libertate miscarii legionare? Cine sta in spatele legilor antinationale si anticrestine din Romania? Unde este libertatea de gandire si dreptul la exprimare garantat de UE?

Miscarea Legionara si patriotismul adevarat sunt interzise acum prin lege de catre politicienii nostri “devotati” intereselor nationale.

Slugarnicia clasei politice romanesti a ajuns la scoaterea in afara legii a unor oameni care au suferit in inchisori pentru neamul lor.

Vedeti si:

Legea turnătorului Nica va duce la interzicerea lui Eliade, Cioran și Gyr 

După ce am dezvăluit că fostul colaborator al Securității ca poliție politică sub numele de turnător Bratosin, PSD-istul Ciprian Nica a susținut cu argumente mincinoase și a trecut prin Comisia juridică a Camerei Deputaților un amendament la legea pentru modificarea Ordonanței 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și al promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii prin care "mișcarea legionară este considerată o organizație fascistă care a activat în perioada 1927 - 1941 sub denumirea de Legiunea "Arhanghelului Mihail", Garda de Fier și Partidul Totul pentru Țară, un grup de juriști-patrioți români ne-au trimis o analiză a consecințelor devastatoare ale acestei legi: Vor fi interzise scrieri precum “România în eternitate” a lui Mircea Eliade, “Schimbarea la faţă a României” de Emil Cioran sau “Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” de Radu Gyr.

„Cine şi-ar putea închipui că în România anului 2015, stat membru al Uniunii Europene, drepturi fundamentale ale omului ar putea fi încălcate de instituţii ale statului, fără ca cetăţenii vizaţi să se poată opune în vreun fel?

Şi totuşi, acest lucru este teoretic posibil, şi din păcate pe cale să se întâmple şi aievea.

Întâi teoria. Să presupunem că o anumită opinie, sau concepţie de viaţă a unei categorii de oameni, nu este pe placul unora dintre aleşii poporului. Sau mai precis a unor cercuri care au capacitatea şi mijloacele de a face un lobby eficient şi total pe lângă unii din aceşti aleşi.

Concepţia respectivă poate genera şi forme de manifestare politică, fără ca acest lucru să fie numaidecât obligatoriu. Ceea ce importă este faptul că unii parlamentari sunt încredinţaţi că reprezentanţii ei constituie un pericol atât de grav pentru societate, încât drepturi fundamentale consfinţite de Constituţie, cum ar fi cele la asociere, libertatea de opinie şi de exprimare, trebuie trecute pe un plan secund. În opinia iniţiatorilor devine astfel absolut necesară o lege punitivă împotriva acestor oameni, care să-i nominalizeze explicit. Aceasta pentru că până acum ei nu au putut fi încadraţi în niciuna din infracţiunile catalogate de actualul Cod Penal.

Nu importă nici dacă acel presupus pericol e real sau nu. Ceea ce contează este combinaţia dintre hotărârea şi consecvenţa unora care urmăresc trecerea cu orice preţ a proiectului de lege prin toate fazele de rigoare ale procesului legislativ, şi indiferenţa, ignoranţa sau reţinerea celorlalţi, încât proiectul trece prin Parlament fără o opoziţie semnificativă din partea cuiva.

Urmează, bineînţeles, promulgarea de către Preşedintele României şi publicarea în Monitorul Oficial, moment în care legea profund restrictivă de care vorbim intră în vigoare.

În ţări cu adevărat democratice cetăţeanul obişnuit are în acest moment posibilitatea de a se adresa Curţii Constituţionale pentru a contesta legea cu pricina, cu argumentul că această lege este de natură să încalce drepturi fundamentale ale omului. Ei bine, în România acest lucru nu este posibil! Legea poate fi contestată prin invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate doar de persoane implicate într-un proces, inculpate în temeiul acelei legi. Adică doar dacă se intră în următorul ciclu de domeniul absurdului:  cetăţeanul afectat este obligat mai întâi să comită o infracţiune, pentru a intra astfel deliberat sub incidenţa legii şi a putea ajunge în faţa tribunalului. Desigur, dacă ar exista o organizaţie care ar fi dizolvată în urma acelei legi, s-ar ajunge din start în această situaţie. Dar dacă în prezent NU există o asemenea organizaţie (cele care eventual au existat în trecut încetându-şi activitatea din motive de altă natură)? Pe lângă remarca ce vizează atunci oportunitatea acestei legi (dacă nu există niciun pericol iminent din partea vreunei grupări constituite oficial, se justifică atunci augumentarea legislaţiei cu noi prevederi restrictive?) se poate pune întrebarea dacă cetăţeanul are totuşi vreo şansă să-şi apere în cadrul actualului sistem democratic drepturile fundamentale în faţa unor posibile abuzuri ale instituţiilor statului?

Are… şi nu prea! Dacă instituţii ale statului cum ar fi Preşedinţia, Guvernul, un anumit număr de parlametari sau Avocatul Poporului ar sesiza Curtea Constituţională asupra posibilei neconstituţionalităţi a proiectului de lege, ar mai exista o şansă teoretică de a stopa această lege aberantă. Cetăţeanul nu poate sesiza de la sine Avocatul Poporului căci, conform statutului acestei instituţii, actele emise printre altele de Camera Deputaţilor sau de Senat nu pot face obiectul unei petiţii.

E de presupus că numitele instituţii ale statului nu vor face o asemenea  sesizare, pentru că le lipseşte informaţia necesară şi baza argumentativă pentru a contesta apriori acest proiect de lege la Curtea Constituţională.

O singură şansă ar părea să existe, una