Ortodoxie sau erezie la biserica Sfântul Vasile din București? (1)

Despre învățăturile greșite ale medicului ezoterist Constantin Dulcan transmise credincioșilor ortodocși din București

 

Recent a avut loc la biserica "Sf. Vasile cel Mare" din București o conferință la care a participat și domnul Dumitru Constantin Dulcan, cunoscut în mediul ortodox ca fiind un "apostol" al religiei New Age în România. Acesta, în prezența preotului Cristian Trandafir, care a fost și gazda evenimentului, a făcut referiri la învățături eretice care au fost combătute de către Biserica Ortodoxă la vremea respectivă. Pentru a aduce câteva clarificări, un teolog din București, colaborator al redacției noastre, ne-a trimis prin email câteva explicații teologice pe care le vom publica în cele ce urmează. Câteva detalii am prezentat și noi în nota redacției de la final.

             Vineri, 3 iunie 2022, a avut loc conferința „Ateism sau Creștinism” pentru lansarea cărții domnului Mihail Neamțu, "Iisus la Niceea", la Biserica „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, de pe Calea Victoriei din București, organizată de pr. Cristian Trandafir cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, fiind transmisă la Trinitas TV. Vorbitori au fost dl prof. Constantin Dulcan, dl. Mihail Neamțu, dl Claudiu T. Arieșan și pr. Cristian Trandafir.

            Conferința poate fi vizionată pe pagina de facebook a Trinitas TV (https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=3146326332255083&id=385214248329911&m_entstream_source=timeline). Vom da citate, împreună cu minutul și aproximativ secunda din această conferință difuzată de Trinitas.

            Noi am fost prezenți la conferință și ne-am luat de asemenea câteva notițe, partea de întrebări și răspunsuri nemaifiind redată la Trinitas TV. Când vom cita din notițele noastre vom specifica acest lucru.

            În articolul de față vom încerca să facem o analiză a unor afirmații problematice din punct de vedere al credinței ortodoxe. Conferința pare să se încadreze într-un curent al teologiei post-patristice despre care avertizează mitropolitul Ierotheos Vlachos în cartea Teologia post-patristică și experiența bisericească a Sfinților Părinți, București, 2019, Ed. Sophia.

            Pr. Trandafir a spus în cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri că „teologia persoanei se ia de la Platon”, referindu-se probabil nu la învățăturile ortodoxe, ci la unii termeni folosiți de Sf. Părinți. Deși știm că ideea este des vehiculată la facultățile de teologie ortodoxă, îl rugăm pe pr. Trandafir să studieze mai mult și să nu mai asocieze creștinismul cu învățăturile platonice, chiar dacă unii termeni din teologia ortodoxă a persoanei seamănă cu termenii folosiți de vechii filosofi. Vedem în Synodiconul Ortodoxiei tradus de pr. Ioan Ică jr. că ideile lui Platon au fost chiar condamnate de Sf. Părinți (https://www.revistateologica.ro/wp-content/uploads/2018/07/Ioan-I.-IC%C4%82-jr.-Vechea-traducere-rom%C3%A2neasc%C4%83-uitat%C4%83-a-Sinodiconului-Ortodoxiei.pdf). E nevoie de o delimitare, pentru că atunci când te adresezi unui public larg, necunoscător poate, riscul ca auditoriul să creadă că Sf. Părinți au urmat ideile lui Platon în teologie e foarte mare. 

            Creștinismul a combătut învățăturile filosofilor vremii (a se vedea din pr. Ioannis Romanidis – Păcatul strămoșesc, București, Ed. Sophia: Metafraze, 2017, Hierotheos, Mitropolit de Nafpaktos – Persoana în tradiția ortodoxă, Ed. Bunavestire, Bacău, 2002, Nikolaos A. Matsoukas – Istoria filosofiei bizantine, Ed. Bizantină, București, 2011).  Uneori a combătut frontal acele învățături, alteori voalat (cum a făcut Sf. Dionisie Areopagitul care nu este de fel un neoplatonist, ci un combatant al acestuia din interior, folosind termeni din neoplatonism dar pe care i-a folosit în sens ortodox tocmai pentru a avea o mai mare forță de convingere).

            Rezumând, observăm la doi dintre vorbitori că au folosit idei protestante, romano-catolice sau din filosofiile extrem-orientale. În prima parte a acestui articol ne limităm a vorbi despre învățăturile domnului academician Constantin Dulcan,  reputat academician, profesor universitar, medic militar șef de catedră, autor a peste 300 de studii comunicate la congrese și simpozioane naționale și internaționale, deținător a 4 brevete de invenție, distins cu numeroase premii, investigator principal la studii clinice internaționale, membru a diferite societăți medicale românești și străine. Le vom analiza prin prisma modului ortodox de a vedea lucrurile.

           

Din spusele domnului Dulcan:

 

Afirmații periculoase despre Dumnezeu

            Domnul Dulcan a afirmat în conferință că Hristos este Dumnezeu și om, doar că ceea ce dumnealui înțelege prin Dumnezeu nu este specific creștinismului ortodox. Aflăm tot din conferință ce înțelege domnul Dulcan prin Dumnezeu:

-        Dumnezeu Tatăl este o inteligență infinită a Universului care conectează toate făpturile, ca în hinduism: „noi toți avem conexiune prin inteligența infinită a Universului, cu alte cuvinte ceea ce numește Iisus Tatăl din Ceruri” (min. 14:53)

-        Dumnezeu Fiul este o emanație a Tatălui (ca în hinduism, neoplatonism, gnosticism, curentul stoic, tindem să credem că preia tot versiunea hindusă, pentru că acest curent New Age pe care îl reprezintă se inspiră foarte mult din religiile extrem-orientale, a se vedea Bruno Wurtz, New Age, Noua ordine spirituală a profeților mincinoși, Ed. Agaton, Colecția Duhul Adevărului – 16, Făgăraș, 2020): „este emanația directă a Inteligenței prin care totul există” (min. 29:31)

-        Iisus „este simbolul puterii care vindecă și fericește” (min. 27:45)

-        Divinitatea este o forță, o energie, ca în hinduism: „Iisus este expresia concretă prin care se exercită forța divină” (min. 28:55)

 

            Spre deosebire de afirmațiile dlui Dulcan, Biserica Ortodoxă afirmă existența unui Dumnezeu Personal, trei Persoane și o singură Ființă. Fiul lui Dumnezeu (Logosul), cea de-a doua Persoană a Sfintei Treimi nu este emanație, este născut din Tatăl, dar această naștere nu știm cum este. Deci nu vorbim de forțe care emană și pe care oamenii le accesează, ci de Persoane. În creștinismul ortodox vorbim de un Dumnezeu Personal. Acest Dumnezeu Personal comunică într-adevăr cu creația Sa prin energii. Dar energiile nu sunt Persoanele dumnezeiești sunt doar manifestări ale Persoanelor. Astfel că nu vorbim de un Dumnezeu impersonal alcătuit din forțe și din energii, ci de un Dumnezeu Personal Care poartă de grijă creației Sale.

 

Ce spune dl Dulcan în cartea "Mintea de dincolo"

            Cu extrem de multă indulgență, aceste afirmații ale dlui Dulcan ar putea fi considerate nepericuloase și în unele părți apropiate cu ce spun Sf. Părinți în tratatele înalte de teologie. Doar că a pomenit în conferință de cartea dumnealui, Mintea de dincolo, carte ce ne oferă cheia de interpretare a afirmațiilor reputatului academician. Noi am citit Mintea de dincolo, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015. Coroborăm informațiile din conferință cu informațiile din carte pentru a înțelege cât mai exact ce a dorit domnul prof. Dulcan să transmită.

 Autorul va pune la îndoială învățături ortodoxe?

            Ne avertizează autorul încă de la începutul cărții că va pune la îndoială unele din adevărurile ortodoxe de credință: „Doresc să-i asigur pe toți slujitorii Bisericii – critici sau îngăduitori – că am avut cele mai bune intenții în formularea concluziilor acestui material, că am încercat să menajez la maximum credința mamei mele, devenită și a mea. Doresc, în același timp, să afirm că sunt în egală măsură și un om de cunoaștere științifică și nu pot ignora evidența demonstrată a multora dintre adevărurile științei”(p. 17).

 

Învățături inspirate din religiile orientale

            Domnul Dulcan ne vorbește în Mintea de dincolo de un Univers însuflețit: „Ajungând la concluzia că eroul principal care traversează și ordonează toate dimensiunile Universului este Conștiința cosmică, din trunchiul căreia se desprinde și ramul Conștiinței noastre, primul capitol al cărții îl dedic Conștiinței ca ax esențial și primordial al Universului” (p. 17). 

            Ne lămurim că sursa de inspirație a informațiilor domniei sale e departe de ortodoxie din afirmația: „Imaginea conștiinței de câmp de energie care exprimă forță și informație este emisă nu numai de fizica cuantică, ci și de tradițiile spirituale orientale”(p. 42).

            Marele neurochirurg mai spune: „conștiința umană ne apare doar ca un segment al marii conștiințe cosmice”(p. 41) „Mintea noastră pare a fi doar un fragment din această Conștiință Cosmică”(p. 50). „Avem o conștiință individuală, conectată cu cea cosmică, extinsă la Univers”(p. 53). Cu alte cuvinte suntem ca niște dumnezei.

            Ne este limpede astfel că atunci când vorbește de Dumnezeu în conferință domnul academician înțelege pur și simplu altceva, are alt sistem de referință decât cel ortodox.

 

Reîncarnarea

            Domnul Dulcan cochetează cu teoria despre reîncarnare. În mai bine de jumătate din cartea domniei sale prezintă posibile dovezi în favoarea reîncarnării. Nu este de mirare, având în vedere faptul că sistemul de referință este cel al religiilor orientale. În această privință chiar se ține de cuvânt când spune că va pune la îndoială învățăturile de credință ortodoxe. Iată ce spune reputatul om de știință în cartea citată: „Ni se spune că până la Sinodul al cincilea Ecumenic de la Constantinopol din 553 d.Ch., ideea reîncarnării era acceptată și în creștinism. În susținerea acestei aserțiuni este invocată de către toți comentatorii profeția din Vechiul Testament conform căreia Ilie se va reîntrupa în Ioan Botezătorul cu scopul de a pregăti calea Mântuitorului”(p. 229).

            Apoi, câteva pagini mai încolo adaugă: „Anita Moorjani a mai spus ceva în cartea sa autobiografică: în spațiul celest i s-au revelat și viețile pe care le-a avut până atunci. Intrăm acum într-o mare dilemă: acolo sus, în regatul cunoașterii totale, i s-a spus că se va vindeca, dar i s-au arătat cu lux de amănunte și o parte din viețile trecute. Astea nu sunt adevărate? Biserica creștină respinge această idee. Cineva a decis la Sinodul al cincilea Ecumenic de la Constantinopol din 553 d.Ch. că nu avem dreptul aici decât la o singură viață și așa a rămas…” (p. 236).

            Este știut de orice creștin ortodox practicant că reîncarnarea nu este o învățătură acceptată în Biserica Ortodoxă.

 

Idei inspirate din Platon

            În conferința din data de 3 iunie, domnul prof. Dulcan amintește voalat de învățăturile lui Platon când:

-        ne explică ce înseamnă dincolo, „Ce înseamnă dincolo am scris în Mintea de dincolo – eu numesc dincolo această dimensiune spirituală în care de fapt toate lucrurile sunt” (min. 20:31). Dacă toate lucrurile sunt, înseamnă că au existență de sine stătătoare, sunt arhetipuri, idei de sine stătătoare după cum spunea Platon;

-        asociază ideea de adevăr cu Platon și cu cuvintele lui Iisus: „și filosofia pozitivă, de pildă Platon, vorbește despre frumos, adevăr, Iisus: Eu sunt calea, adevărul și viața” (min. 24:35). Sugerează că atât Platon, cât și Hristos vorbesc despre același adevăr.

 

            Doar pe baza celor rostite în conferință nu am fi putut trage nici o concluzie, afirmațiile fiind extrem de vagi. Dar din nou găsim cheia de interpretare în cartea menționată de domnul academician: „Ideile despre care vorbea Platon, arhetipurile descrise de Jung, existente la același nivel, pot fi văzute ca modele potențiale pentru Sursa inteligentă”(p. 50).

            Ne lămurim astfel că într-adevăr cele două idei din conferință sunt inspirate din filosofia platonică. Ortodoxia nu a acceptat niciodată ideile lui Platon, pentru că învățătura ortodoxă spune clar că singurul care există de sine stătător, independent de cauze și condiții, este Dumnezeu. Restul sunt creația lui Dumnezeu, toate acestea existând nu prin sine înseși, ci prin faptul că Dumnezeu le ține în existență. Dacă El nu le-ar ține în existență s-ar destrăma și s-ar reîntoarce în nimicul din care au fost create.

 

Energii și vindecare

            În sistemul de referință al domnului profesor Dulcan, e de înțeles de ce cuvintele sunt vindecătoare prin ele însele, având energie proprie vindecătoare și de ce omul se poate autovindeca. Pentru că toate se trag din Conștiința Cosmică, deci au în ele o scânteie divină.

            Ne spune domnul doctor în conferință că Iisus i-a dat „omului acest sentiment că forța de vindecare stă în mintea lui, stă în sufletul lui” (min. 17:06). Ne mai explică: „tu te-ai vindecat, asta ar însemna credința ta te-a mântuit, te vindeci pentru că îți păstrezi mecanismele fiziologice de apărare în fața bolii” (min. 29:06). Ideea centrală promovată de marele academician este aceea că există o energie vindecătoare a cuvintelor. Omul se vindecă prin energia cuvântului.

            Doar că din punct de vedere ortodox vindecarea nu stă în mintea și forța noastră, ci în acțiunea lui Dumnezeu. Expresia „credința ta te-a mântuit” nu pune accentul pe credința omului, ci pe lucrarea lui Dumnezeu care este acceptată de om. Din punct de vedere ortodox, dl Dulcan face confuzii grave între lucrările (energiile necreate) ale lui Dumnezeu și energiile create, aparținând lucrurilor create.

 

Emoții bune și rele, energii bune și rele

            Mai există o idee foarte des întâlnită în curentul New Age, pe care domnul Dulcan îl reprezintă, aceea a lucrurilor cu vibrație înaltă care sunt pozitive și a lucrurilor cu vibrație joasă care sunt negative, rele sau măcar inferioare. Nu ne interesează să vorbim atât despre vibrație, cât despre împărțirea extrem de periculoasă a emoțiilor și lucrurilor în absolut bune (deci întotdeauna de practicat) și absolut rele (deci întotdeauna de evitat). Făcând acțiuni, simțind emoții cu vibrație înaltă acumulezi energie pozitivă, de la tot ce are vibrație joasă acumulezi energie negativă.

            Orice psiholog onest știe că refularea, reprimarea mâniei – spre exemplu – au consecințe devastatoare pentru om. Ori, mânia este una din emoțiile cu vibrație joasă în teoria vibrațiilor înalte și joase, astfel că această emoție este întotdeauna de evitat. Desigur, nu este singura emoție aflată în această categorie. Nu e clar de ce emoțiile cu vibrație înaltă sunt pozitive și cele cu vibrație joasă sunt negative.

 

Învățătura ortodoxă despre bine și rău

            Învățătura ortodoxă este diferită în această privință, de aceea există teologi care chiar spun că ortodoxia nu are de-a face cu morala, ci cu vindecarea. Iisus nu poate fi „morală pură” (min. 28:48) în sensul în care e înțeles termenul de morală astăzi – o împărțire a lucrurilor în doar bune și doar rele – pentru că tot ce există pe lume, din moment ce există, este bun. Răul nu există prin sine însuși. Este doar o imitație imperfectă a binelui, un fals. Dar pentru a exista, răul are nevoie să fie amestecat cu bine. Altfel nu ar exista deloc. Cu alte cuvinte nu avem ceva complet rău. Nu există forțele răului în sens absolut, ca și cum lumea ar fi împărțită în Bine și Rău. Răul este un bine nedeplin, imperfect. Răul nu are forțe, ci acel foarte puțin bine are forțe care, folosite greșit, pot duce la lupta cu binele. Răul este întrebuințarea greșită a lucrurilor bune.

            Desigur însă, e cazul să ne ferim de rău, pentru că duce la inexistență prin depărtarea de bine. Omul se poate efectiv distruge practicând răul, chiar dacă acesta este o imitație a binelui. Punând gaz într-o mașină care folosește benzină ca și carburant, poți să iei foc și să mori. Gazul e bun, mașina e bună, benzina e bună. A pune carburant în rezervorul unei mașini este un lucru bun, depinde însă ce carburant pui. Toate aceste elemente folosite într-un mod greșit pot avea consecințe catastrofale.

            Revenind la emoții, mânia, ura (emoții considerate negative de aceste curente New Age) nu sunt rele în modul absolut. Sunt chiar specifice anumitor specii (un leu blând e nefiresc, firescul leului este să fie mânios și puternic). Chiar și la om mânia tot va avea ceva bun, iar dacă se manifestă fiind dominată de partea rațională este cu adevărat bună, pentru că prin mânie omul va încerca să înlăture un obstacol, de exemplu, și să restabilească ordinea și echilibrul inițial.

            Deci, mânia nu este rea în mod absolut, depinde cum este folosită. Astfel că împărțirea emoțiilor pe inferioare și superioare, emoții de vibrații înalte și joase este un non-sens din punct de vedere ortodox, ca și cum Dumnezeu ar fi creat lucruri rele. Noi știm că tot ce există este bun, Dumnezeu a creat doar lucruri bune. Dar trebuie să fim atenți să le folosim în scopul pentru care au fost create. A nu ne asuma partea mânioasă ne poate duce la boli deosebit de grave. La fel cum și a folosi mânia în alt scop decât cel pentru care a fost creată ne va duce la îmbolnăvire.

            Noi nu putem acumula energii negative așa cum spune domnul Dulcan, pentru că energii negative nu există. Există o întrebuințare greșită a energiilor care sunt toate bune. În schimb putem fi mai departe de bine. Această depărtare de bine care va duce la o întrebuințare greșită a lucrurilor este de fapt răul, care ne poate duce la dezintegrare și la moarte.

           

Ideile domnului Dulcan și Sinodiconul Ortodoxiei

            Ideile de care am amintit aici au fost condamnate de Sfinții Părinți. Atenție!!!! Vorbim de idei, nu de persoane. Nu comentăm aici persoana domnului profesor Constantin Dulcan, ci doar ideile pe care le promovează. Nu ne interesează care este poziția domniei sale, dar e cazul să ne ferim de afirmațiile dumnealui și să avertizăm că sunt de o mare gravitate pentru ortodocșii practicanți.

            Legat de inspirarea din învățăturile orientale, suntem avertizați că sunt în afara Bisericii cei „ce s-au făgăduit a fi creștini și aduc învățături păgânești, elinești fără de rușine și mai ales fără temere de Dumnezeu Besericii celei pravoslavnice și săbornicești pentru sufletele oamenilor și [204a] pentru ceriu și pentru pământ și pentru alte făpturi” (Arhid. Prof. Dr. Ioan I. Ică jr , Vechea traducere românească uitată a Sinodiconului Ortodoxiei I  în Revista Teologică, 2018/07, p. 232, https://www.revistateologica.ro/wp-content/uploads/2018/07/Ioan-I.-IC%C4%82-jr.-Vechea-traducere-rom%C3%A2neasc%C4%83-uitat%C4%83-a-Sinodiconului-Ortodoxiei.pdf).

            Legat de reîncarnare, suntem avertizați că sunt în afara Bisericii cei „ce prea socotesc înțelepciunea filosofilor celora dinafară ce să numește nebună și urmează dascălilor și primesc acea învățătură că sufletul eșind din trup înviază și în alt trup omenesc, sau că după asemănarea dobitoacelor celor necuvântătoare acestea pier și întru nimic să întorc, și pentru acea să lapădă de ceea ce vestesc învierea și județul și plata cea de apoi” (Arhid. Prof. Dr. Ioan I. Ică jr , Vechea traducere românească uitată a Sinodiconului Ortodoxiei I  în Revista Teologică, 2018/07, p. 232, https://www.revistateologica.ro/wp-content/uploads/2018/07/Ioan-I.-IC%C4%82-jr.-Vechea-traducere-rom%C3%A2neasc%C4%83-uitat%C4%83-a-Sinodiconului-Ortodoxiei.pdf).

            Legat de ideile lui Platon, aflăm că se găsesc de asemenea în afara Bisericii cei „ce izvodesc că zidirea noastră iaste de la noi înșine împreună cu alte zidiri băsnești și primesc chipurile ființelor ale lui Platon ca niște adevărate și grăesc că materia ce iară să face să închipuiaște de în chipurile ființelor și lapădă de față singură puterea Făcătoriului Carele au adus toate den neființă în ființă și ca Făcătoriul au pus tuturor începere și sfârșit după putere și după stăpânie” (Arhid. Prof. Dr. Ioan I. Ică jr , Vechea traducere românească uitată a Sinodiconului Ortodoxiei I  în Revista Teologică, 2018/07, p. 233, https://www.revistateologica.ro/wp-content/uploads/2018/07/Ioan-I.-IC%C4%82-jr.-Vechea-traducere-rom%C3%A2neasc%C4%83-uitat%C4%83-a-Sinodiconului-Ortodoxiei.pdf).  

 

Concluzii

            Considerăm că este regretabil faptul că persoane cu pregătire teologică cum au fost invitații la această conferință pot considera excepționale învățăturile domnului Dulcan. Atragem atenția asupra ideilor domnului Dulcan, nu avem nici o intenție să comentăm ceva despre persoana domniei sale. Avem a ne învinovăți pe noi, credincioșii practicanți, că acceptăm ideile domnului Dulcan și le aplaudăm și le apreciem în condițiile în care acestea sunt foarte departe de învățătura ortodoxă.

            Îl rugăm pe pr. Cristian Trandafir să aibă mai multă grijă la cum își alege invitații. În nici un caz domnul Dulcan nu ar mai trebui invitat pe la biserici să prezinte astfel de idei credincioșilor. Preoții trebuie să găsească alte instrumente de cateheză, nu învățături de felul acesta. Nu în ultimul rând, este de remarcat că, deși domnul Dulcan este academician, nu a prezentat argumente științifice, deși face caz de știință – decât tangențial – care să vină în sprijinul afirmațiilor domniei sale.

Nota redacției ASTRADROM.

    Am fost sesizați de către colaboratori ai redacției noastre, din București, că va avea loc un eveniment în care va fi invitat si ezoteristul Constantin Dulcan. Aceasta nu ar fi un motiv de îngrijorare, dacă domnul Dulcan nu ar fi fost asociat cu Biserica Ortodoxă, prin reprezentanții ei locali. Organizator fiind tocmai un preot din București.

    L-am contactat telefonic pe preotul Cristian Trandafir din București, cu câteva zile înainte de a avea loc evenimentul. Am vorbit despre rătăcirile domnului Constantin Dulcan explicând că promovând-ul pe domnia sa promovează și concepțiile acestuia. Părintele Cristian mi-a spus că trebuie să luăm de la domnul Dulcan doar ce este bun. Intrebarea este: Credincioșii care au participat la această conferință știu să facă selecție din învățăturile vorbitorilor la eveniment, sau iau totul de bun?

    Iritat de subiectul abordat, părintele Cristian m-a întrebat sub care autoritate bisericească este asociația noastră. I-am spus, dar spun si aici: Suntem o asociație laică independentă, nu suntem subordonați sub nici o altă instituție. Organul de presă al asociației noastre este blogul ASTRADROM, care poartă și numele asociației.

    Am trimis părintelui Cristian, prin whatsapp, argumente și dovezi legate de rătăcirile domnului Dulcan. L-am rugat să pună câteva întrebări din partea asociației noastre la care domnul Dulcan să ofere un răspuns public și fără eschivări. Întrebările trimise părintelui prin whatsapp pentru a fi puse la conferință erau:

1. Credeți în reîncarnare și în mai multe vieți succesive?

2. Credeți că Iisus Hristos este Dumnezeu, sau doar fiul lui Dumnezeu? Poate fi comparat cu orice alt om, prooroc sau înțelept din religiile lumii?

Am mai dorit și o opinie clară a domnului Dulcan referitor la curentele ezoterice care se răspândesc (propovăduiesc) în România.

    Din păcate, întrebările nu au fost citite, și cu atât mai mult, când o persoană din sală a vrut să întrebe ceva asemănător, cei de la prezidiu au eschivat sa dea un răspuns concret și au trecut repede la alte subiecte.

    Am rugat un coleg de la ASCOR București să trimită aceste întrebări la prezidiu, dar subiectul a fost ignorat. Prin intermediul colaboratorului nostru de la ASCOR am intrat și în posesia unei înregistrări integrale a evenimentului, inclusiv secțiunea de întrebări care, organizatorii, nu au făcut-o publică.

                  Cu respect, Marius Pop – responsabil de redacție

 Update: După apariția acestui articol - În urma unei discuții telefonoce private cu pr. Cristian Trandafir, am aflat că domnul Dulcan a fost invitatul lui Mihai Neamțu, la acest eveniment. De asemenea, pr Cristian menționează că: „Creștinismul folosește terminologia de persoană pe care a folosit-o Platon, nu învățătura lui de credință. A nu se confunda terminologia cu învățătura. Expresia folosită de mine a fost neinspirat legată de terminologia lui Platon. Nu susțin punctul de vedere a celui care a scris articolul. Amestecă lucrurile în mod nefericit”. (Adăugat azi, 15.06.2022, ora 10.56)