Viata Sfintei Matuska Maria din Gatcina Stareta Bisericii din Catacombe - aducatoare de alinare

Ziua de praznuire 26 ianuarie

(a trecut la Domnul in 1930)

“Suferinta fierbinte, precum aurul in topitoare,

curata sufletul, ii da viata (stralucire), ii da tarie si il tempereaza”

(Sf. Iosif din Petrograd)

La vreo 30 de mile de Petrograd, este micul orasel Gatcina, foarte cunoscut de toti locuitorii Petrogradului pentru gradinile, parcurile si palatele salae. In acest oras, a trait inainte de Revolutie, o calugarita, Maria, cunoscuta nu doar de locuitorii din Gatcina, dar si de multi locuitori ai Petrogradului. Revolutia din 1917, a gasit-o pe Matuska Maria pe patul ei de suferinta. Dupa ce a suferit de encefalita (o inflamare a creierului), s-a imbolnavit de boala Parkinson. Intregul ei corp a devenit ca si cum ar fi fost inlantuit si nemiscat, fata ii era palida si precum o masca; putea sa vorbeasca, dar cu gura pe jumatate inchisa, printre dinti, pronuntand cuvintele rar si monoton. Era complet invalida si avea in permanenta nevoie de ajutor si ingrijire atenta. De obicei boala duce la dramatice schimbari psihologice (nervozitate, o obositoare incapatanare in repetarea de intrebari stereotipe, un egoism si egocentrism exagerat, manifestari de senilitate si alte manifestari asemanatoare), a caror rezultat de cele mai multe ori sfarseau prin internarea bolnavilor intr-un spital de psihiatrie. Dar, Maica Maria fiind complet invalida fizic, nu numai ca nu a degenerat psihic, dar a dezvaluit trasaturi extraordinare ale personalitatii si caracterului ei, care nu sunt caracteristice acestui tip de pacienti: a devenit extrem de blanda, umila, supusa, fara sa ceara nimic, concentrata in ea insasi, a devenit preocupata de rugaciunea neincetata, suportand greaua ei stare fara cel mai mic murmur. Ca si o recompensa a acestei stari de smerenie si rabdare, Domnul i-a trimis un dar : consolarea celor intristati. Multi oameni ciudati si necunoscuti aflati in suferinta, durere, depresie si deznadejde au inceput sa o viziteze si sa discute cu ea. Si fiecare care venea la ea, pleca mangaiat, simtind o iluminare a durerii lor, o linistire a suferintei , slabirea fricii, disparitia depresiei si a deznadejdii. Stirea despre aceasta maicuta extraordinara s-a raspandit cu mult peste marginile orasului Gatcina.

Matuska Maria locuia intr-o casuta mica de lemn, la marginea orasului, acolo unde am vizitat-o si eu in 1927. In timp ce asteptam sa fiu primit, am examinat numeroasele fotografii, in camera de primire si am remarcat doua: Mitropolitul Veniamin (al Petrogradului, noul Martir) si Mitropolitul Iosif (in curand avea sa devina conducatorul miscarii “Iosefite”). Mitropolitul Iosif a scris pe fotografia sa, Maicii Maria, o dedicatie emotionanta, citand din lucrarea sa “In imbratisarea Tatalui”, in timp ce Mitropolitul Veniamin i-a scris scurt: “Celei mai profound respectate luptatoare cu suferinta, Matuska Maria, care pe langa multi alti indurerati, m-a mangaiat si pe mine, un pacatos … ”.

Am avut marea ocazie sa fiu prezent la multe minuni de vindecare a sufleteor indurerate. Un tanar care avea din ce in ce mai mare deznadejde dupa arestul si exilul parintelui sau duhovnic, a plecat de la Matuska cu un zambet plin veselie, acceptand postul de diacon. Un tanar care suferea, a devenit stralucitor de vessel, […]. Un domn in varsta care suferea foarte mult, dupa moartea fiului sau, a plecat de la Matuska, increzator si incurajat. O femeie in varsta, care venise cu lacrimi, a plecat calma si stapana pe sine. Cand am intrat la ea, i-am spus Matuskai Maria, ca o puternica depresie ma apuca de multe ori, uneori putand sa dureze mai multe saptamani si ca nu stiu ce sa fac sa scap de ea.

“Deprimarea este o cruce duhovniceasca, mi-a spus mie. Ea se da spre a-l ajuta pe pacatosul ce nu stie cum sa se pocaiasca, adica cel ce dupa pocainta cade din nou in pacatele de mai inainte….Si deci numai doua leacuri pot tamadui aceasta suferinta a sufletului, care uneori e nespus de grea. Fie inveti sa te pocaiesti si sa aduci prinos roadele pocaintei; fie porti aceasta cruce duhovniceasca, adica deprimarea ta cu smerenie, blandete, rabdare si mare recunostinta catre Domnul, aducandu-ti aminte ca purtarea crucii acesteia este socotita de Domnul ca roada a pocaintei… Si de fapt, ce mare mangaiere ai cand iti dai seama ca descurajarea ta este nerecunoscuta roada a pocaintei, o inconstienta autopedepsire pentru lipsa roadelor ce ti se cer… De la gandul acesta trebuie sa ajungem la zdrobire, si apoi treptat deprimarea se risipeste si se zamislesc adevaratele roade ale pocaintei…“

Aceste cuvinte ale Matuskai au fost ca si cum cineva efectiv mi-ar fi facut o operatie pe sufletul meu si a inlaturat o tumora duhovniceasca… Si am plecat un cu totul alt om.

Prin 1930 Matuska Maria a fost arestata. A fost acuzata ca facand propaganda contrarevolutionara si ca facand parte dintr-o organizatie contrarevolutionara. De asemenea a fost arestat si fratele ei. “Organizatia” era compusa din doar 2 oameni. Iar propaganda impotriva comunismului a fost darul ei pentru a se mangaia in suferinta. Cei care au fost de fata in timpul aresatarii, descriu un infricosator film plin batjocorire si o violenta plina de cruzime aplicata unui suferind paralizat si incapabil sa faca vreo miscare fizica. “Crima politico-religioasa” a Matuscai Maria a fost adancita si de refuzul ei de a-l recunoaste pe Mitropolitul Serghei, dupa faimoasa Declaratie din 1927, care a condus la o schisma in Biserica Rusa .

Sarmana suferinda a fost tarata de brate, care i-au fost legate la spate, pe podea si pe pamant, din patul ei pana la camion de catre doi Chekisti. Impingand corpul ei mult suferind si paralizat, acestia au aruncat-o in camion si au dus-o. Fratele ei a fost dus intr-un alt camion, asa numit “Corbul negru”, (o limuzina neagra folosita special pentru a transporta victimele arestate in intunericul cel mai adanc; a fost descrisa de Soljenitan in volumul I din cartea “Arhipelagul Gulag”). Admiratorii ei compatimitori ai lui Matuska au inceput sa-i aduca in inchisoare modeste pachete. Acestea au fost acceptate timp de o luna. Apoi intr-o zi nu au mai acceptat pachetele si au spus scurt: “A murit in spital”. (De obicei pacientii neajutorati erau ucisi). Corpul nu le-a fost dat.

Fratele ei, un domn slab, mic si rafinat, care a cautat dupa Matuska cu mult sacrificiu de sine si primea vizitatori, dupa 9 luni de cercetari a primit 5 ani de inchisoare intr-un lagar de concentrare din Siberia.

[din “Sfintii Bisericii Ruse din Catacombe”, publicata de Fratia Sf. Herman din Alaska, Platina, California, 1982]

Rugaciune catre Sfanta Mucenita Maria din Gatchina

O prea Cuvioasa Sfanta Mucenita Maria, lauda ingerilor si a noilor mucenici si marturisitori slava, priveste-ne pe noi pacatosii care te rugam, ca o calda aparatoare si smerita rugatoare in fata lui Dumnezeu, Celui, care, cu rugaciune, post, credinta, rabdare te-ai aratat. Tu avand lumina credintei in Hristos, darul inaintevederii si al facerii de minuni, roaga-l pe Domnul sa primeasca lacrimile si cainta noastra, sa ne daruiasca noua (N) iertarea pacatelor, dragoste nefatarnica de aproapele, tarie in credinta, trezvie si viata bineplacuta lui Dumnezeu.

O prea Cuvioasa Maica, ajuta-ne pe noi, cei ce cinstim sfanta pomenirea ta si roaga-L pe Domnul ca pentru rugaciunile tale sa ne daruiasca pace sufleteasca si vindecare in boli.

Roaga prea Cuvioasa Sfanta Mucenita pe milostivul Dumnezeu, Facatorul nostru, sa ne fereasca de rautatile ce vin asupra noastra, sa traim in curatie si in binecuvantare, slavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Acatistul Sfintei poate fi gasit accesand linkul: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.com/2011/12/acatistul-preacuvioasei-mucenite-maria.html

Acatistul preacuvioasei Muceniţe Maria Gatcinskaia

Condacul 1

Preacuvioasă Muceniţă, aleasa lui Hristos, le-ai apărut locuitorilor drepţi din Gatcina prin faptele tale bune şi prin smerenie. Şi astăzi, te preamărim, ne amintim cu dragoste de tine, fiind cinstită în faţa lui Dumnezeu şi ne ocroteşti, îţi cântăm fără încetare cu inima înduioşată:

Bucură-te Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Icosul 1

Îngerii lui Dumnezeu s-au bucurat încă de la naşterea ta, pentru că te-ai rugat fără încetare şi ai fost respectată pentru că ai oferit daruri sufleteşti asemenea lor, cinstind puterea lui Dumnezeu. În perioada ateistă, ai luptat pentru adevărul lui Hristos în biserica de pe pământ şi ţi-ai păstrat credinţa neclintită. Iar noi, privind chipul tău, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, urmaşă purtătoare de evlavie creştină.

Bucură-te, că ai dat dovadă de blândeţe îngerească.

Bucură-te, că ai găsit mângâierea cerească.

Bucură-te, că ai transformat durerea pământească în bucurie.

Bucură-te, că inima și-a alinat suferinţa.

Bucură-te, că ţi-ai dedicat viaţa lui Dumnezeu.

Bucură-te, sol al iubirii lui Dumnezeu.

Bucură-te, flacără nestinsă a credinţei ortodoxe.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 2-lea

Corurile de cântăreţi nu vor putea să îţi slăvească faptele bune aşa cum se cuvine, Preacuvioasă Mamă, pentru că ai fost lovită de o boală cumplită când erai tânără şi L-ai urmat neobosită pe Hristos şi ai stat în chilia ta în toate zilele vieţii tale, cântându-i Puterii lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 2-lea

Trupul tău a fost secerat de o boală grea şi cu îngăduinţa lui Dumnezeu, nu a fost adus în viaţa ta rodul faptelor pământeşti care duc la pierzanie, ci rodul veşnic al harului duhovnicesc. Ai avut mare încredere în Dumnezeu, de aceea noi îţi vom cânta cu slavă următoarele:

Bucură-te, că ai urmat voia lui Dumnezeu cu blândeţe şi smerenie.

Bucură-te, că datorită martiriului tău ai fost înzestrată cu har divin.

Bucură-te, că ţi-ai îndreptat privirea în toate zilele vieţii tale spre Hristos cel răstignit pe cruce.

Bucură-te, că ţi-ai purtat crucea în urma lui.

Bucură-te, că te-ai apropiat de Dumnezeu prin liniştea rugăciunilor.

Bucură-te, că te-ai rugat la Dumnezeu pentru toată lumea.

Bucură-te, că îi ajuţi pe cei ce îşi pierd curajul din cauza durerii.

Bucură-te, că deschizi ochii celor care au sufletul orb.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 3-lea

Dumnezeu Preamilostivul, ţi-a întărit sufletul cu suferinţa şi boala timpurie, te-a scos din deşertăciunea sorţii triste, dăruindu-ţi curăţenia inimii, ai fost asemenea lui Iova, cel care a suferit mult. Iar tu, Maria cea Dreaptă, bucurându-te de dragostea lui Dumnezeu, îi cântai din adâncul sufletului: Aliluia.

Icosul al 3-lea

Căci ai fost încercată de o furtună de gânduri şi suferinţe pentru sufletele celor care luptau, Mamă Marie, L-ai implorat pe Domnul Iisus Hristos cu blândeţe şi lacrimi şi ai dobândit liniştea, fiind unsă cu mir frumos mirositor. Iar noi, văzând harul lui Dumnezeu îţi cântăm acestea:

Bucură-te, că ai îndepărtat cu răbdare linguşeala duşmanilor.

Bucură-te, că sufletul tău a fost curăţat prin suferinţă.

Bucură-te, muceniţă, că eşti foarte mărinimoasă faţă de oameni.

Bucură-te, muceniţă, că l-ai iubit pe aproapele tău la fel ca pe tine.

Bucură-te, că prin rugăciune ai fost înzestrată cu harul alinării durerii celor care suferă.

Bucură-te, porumbiţă minunată, că te-ai dus cu sufletul curat în ceruri.

Bucură-te, că ai primit cununa slavei veşnice de la Dumnezeu.

Bucură-te, că ai transformat suferinţele din acea vreme în bucurie veşnică.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 4-lea

Ai avut cu tine mătăniile din mărgele nepreţuite când te-ai izolat să te rogi, nu ai simţit boala, iar pentru că ai fost foarte înţeleaptă, oamenii evlavioşi au venit la tine pentru a primi cuvinte de mângâiere. Tu le-ai alinat sufletele de multe ori şi pentru aceasta ei îi cântă Dumnezeului Mare şi Atotputernic: Aliluia.

Icosul al 4-lea

Te-ai apropiat cu dragoste şi credinţă de Potirul vieţii şi ai primit Trupul şi Sângele lui Hristos, ca să te întărească Hristos, Cel care te-a ales, şi ca să fie mereu în tine. Aşa ai fost luminată de Duhul Sfânt, ţi-ai dedicat toată viaţa lui Hristos, iar noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că ai primit bunătatea luminată din ceruri de la Dumnezeu.

Bucură-te, că ţi-ai luminat sufletul cu lumina Sfintei Treimi.

Bucură-te, că îngerii s-au minunat şi s-au bucurat de tine şi că oamenii te cinstesc.

Bucură-te, de întărâtarea şi lacrimile amare ala demonilor.

Bucură-te, vindecătoarea rănilor noastre trupeşti şi a suferinţelor sufleteşti.

Bucură-te, că mergi înaintea lui Dumnezeu pentru noi.

Bucură-te, că ne-ai vindecat suferinţele prin rugăciunile tale.

Bucură-te, că prin modul tău de viaţă, ne-ai îndreptat vieţile spre mântuire.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 5-lea

Asemănându-te fecioarelor înţelepte, ai păstrat mirul rugăciunilor şi milei pentru întâmpinarea lui Dumnezeu şi cu candela aprinsă a fost posibil ca El să îţi apară, iar tu, arătându-i robii lui credincioşi, Îi cântai Dumnezeului Atotmilostiv: Aliluia.

Icosul al 5-lea

Privind pământul rusesc doborât de întunecimea sufletească, l-ai nimicit prin curăţenia sufletului şi ai încălzit sufletul fecioarelor tinere cu sunetul clopotelor bisericeşti, îndrumându-le să-L slujească pe Dumnezeu şi pentru a-şi ajuta aproapele în perioada ateismului. De aceea şi noi urmându-ţi exemplul, învăluim pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru cu o iubire sinceră, cântându-i aşa:

Bucură-te, că te cinstim pentru că ne alungi necazurile.

Bucură-te, că ne înveţi cu răbdarea ta.

Bucură-te, că ne luminezi cu lumina sufletului tău.

Bucură-te, că dai o mână de ajutor bolnavilor.

Bucură-te, că îi povăţuieşti pe atei şi pe cei răi.

Bucură-te, model de păstrate a credinţei în secret.

Bucură-te, strălucire a curăţeniei cereşti.

Bucură-te, îmbinare de credinţă, speranţă şi dragoste.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 6-lea

Sfântul mucenic, mitropolitul Veniamin, ţi-a vizitat chilia şi a vorbit cu tine, ţi-a dat binecuvântarea să intri în rândul călugăriţelor, să te întărească Dătătorul de fapte bune, iar tu să-I cânţi lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 6-lea

Privim ceremonia călugăririi tale în timpul prigoanei împotriva creştinilor de la Biserica cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, locul în care ai mers cu evlavie. Pentru că ai respectat poruncile lui Hristos şi legământul monahal, noi îţi mulţumim cântându-ţi aşa:

Bucură-te, că faci parte din noii mucenici ai Bisericii Ruseşti.

Bucură-te, conducătoare a spiritului confesiunii.

Bucură-te, că prin mucenicia ta ai ajuns în Împărăţia Cerurilor.

Bucură-te, că trupul tău a purtat răni asemenea lui Dumnezeu.

Bucură-te, că prin tine înţelegem dreptatea lui Dumnezeu.

Bucură-te, că împreună cu tine îl urmăm pe Hristos.

Bucură-te, că îi întăreşti pe cei care au luptat pentru credinţă.

Bucură-te, că le-ai luminat drumul spre mucenicie cu rugăciunile tale.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 7-lea

Faptele tale au fost ţinute în secret, însă după cuvântul lui Dumnezeu: „un oraş nu poate fi ascuns dacă este construit pe vârful muntelui, chiar dacă locuitorii îl ţin ascuns, lumina lumânărilor bate în jos şi le arată tuturor că sunt în acel oraş”. La fel şi lumina virtuţii tale, Sfântă Mamă Maria, le-a apărut oamenilor suferinzi, iar ei privind-o, îşi vor îndrepta nădejdea spre Dumnezeu cel Atotputernicul printre sfinţii Săi, cântându-i: Aliluia.

Icosul al 7-lea

Chilia ta împodobită cu icoane şi înmiresmată datorită rugăciunilor tale era cerul pe pământ pentru oamenii suferinzi, care veneau în număr mare la tine căutând sfatul duhovnicesc, rugăciunea şi liniştea. Iar ei, din bucurie că şi-au hrănit sufletul şi prin puterea lui Dumnezeu au devenit mai puternici , datorită faptelor bune care li s-au făcut, îţi cântau aşa:

Bucură-te, că ai învins neputinţa trupului omenesc.

Bucură-te, că ai mers pe drumul îngust către mântuire.

Bucură-te, apărătoare a curajului duhovnicesc.

Bucură-te, refugiu al celor descurajaţi de suferinţă.

Bucură-te, că i-ai făcut mai înţelepţi prin smerenie pe cei neînţelepţi.

Bucură-te, că îi întăreşti pe cei slabi de înger.

Bucură-te, că ne-ai arătat puterea speranţei.

Bucură-te, că ne dăruieşţi lumina bucuriei cereşti.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 8-lea

Ai propovăduit neînfricata credinţă pe pământ, ai primit cu inima cuvântul înţelept al sfântului Mucenic Veniamin, că nu oamenii salvează Biserica, ci Dumnezeul nostru Iisus Hristos cu Sângele Său. Dar şi noi, muceniţa lui Hristos, privind măreţia ta mucenicească, alungăm din inimile noastre frica şi răutatea, cântându-i lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 8-lea

Ai stat la pat bolnavă fiind, te rugai la Dumnezeu Milostivul să ierte păcatele omeneşti, să-i aducă pe necredincioşi pe calea cea dreaptă şi să-i ridice pe cei căzuţi. Rugăciunea şi lacrimile tale au fost pe placul lui Dumnezeu, Mamă Marie. De aceea, noi minunându-ne de măreţia sfinţeniei tale, îţi cântăm:

Bucură-te, că ai îndulcit amărăciunea suferinţelor.

Bucură-te, că ne îndrumi să avem încredere în voia lui Dumnezeu.

Bucură-te, că multe taine nu ţi-au fost ascunse.

Bucură-te, că rugăciunile tale au ajuns până la ceruri.

Bucură-te, că ai îndepărtat uneltirile diavoleşti.

Bucură-te, că ţi-ai întins mâinile spre Bunul Dumnezeu.

Bucură-te, că i-ai povăţuit pe duşmani.

Bucură-te, că ai îndreptat inimile reci spre Dumnezeu, cu căldura rugăciunilor tale.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 9-lea

Te-ai rugat în taină Unicului Dumnezeu, lui Hristos şi ai primit harul de a-i alina pe cei suferinzi, oamenii bolnavi venind la tine pentru acesta. De aceea şi noi, Sfântă Preacuvioasă, suntem vrednici de mila lui Dumnezeu şi cântăm cu smerenie în inimi: Aliluia.

Icosul al 9-lea

Faima minunilor tale s-a răspândit dincolo de oraşul Gatcina şi o mulţime de oameni au venit din alte oraşe şi din alte părţi, lăudându-L pe Dumnezeu, ţi-au recunoscut sfinţia, chiar dacă trupul tău era secerat de boală, iar noi, împreună cu ei preaslăvim mila Domnului şi îţi cântăm:

Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne-ai îndreptat spre Dumnezeu.

Bucură-te, că ai îndreptat suflete spre lumina veşnică.

Bucură-te, logodnică binecuvântată a lui Hristos.

Bucură-te, că prin stilul tău de viaţă ai dovedit lipsa de judecată a lumii.

Bucură-te, că ne-ai îmbogăţit fiind un exemplu de evlavie.

Bucură-te, că ne-ai arătat puterea credinţei.

Bucură-te, că ai fost săracă cu duhul şi astfel ai primi harul Duhului Sfânt.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 10-lea

Toţi oamenii s-au minunat că s-a reflectat în tine bucuria şi bogăţia de virtuţi: curăţenia asemenea îngerilor, dovezile de curaj chiar dacă trupul tău a fost secerat de boli crude şi suferinţă şi compasiunea nemărginită faţă de oameni. Preacuvioasă Mamă, pentru toate acestea Îi cântăm Dumnezeului preamărit de tine: Aliluia.

Icosul al 10-lea

Diavolul, duşmanul mântuirii, nu a putut să umbrească faptele tale bune, pentru că tu i-ai luminat pe toţi cu bucuria şi mângâierea. Şi ţi-ai îndeplinit sarcina din rândul îngerilor de a-i învăţa pe oameni să nu se lepede de Hristos până la moarte şi le-ai zis că dragostea lui le va încălzi fără încetare inimile, că pe cei bolnavi nu îi vor speria lanţurile, temniţele, suferinţele şi moartea. De aceea îţi spunem aşa:

Bucură-te, model neînfricat de păstrare a credinţei.

Bucură-te, păstrătoare a binefacerilor Domnului.

Bucură-te, că ai înfăptuit bucurii pascale.

Bucură-te, că prin suferinţele tale te-ai îndreptat spre bucuria cerească.

Bucură-te, că ai ţinut departe de păcat sufletul necredincios.

Bucură-te, că ai dat dovadă de răbdare în suferinţe.

Bucură-te, păstrătoare a harurilor dumnezeieşti

Bucură-te, apărătoare a bunătăţii lui Dumnezeu.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 11-lea

Chinuitorii au venit în locuinţa ta noaptea şi au pus trupul tău încercat de multe boli în car, vorbindu-ţi despre boală şi batjocură. Dar tu, Preacuvioasă Muceniţă Maria, ţi-ai îndreptat gândul spre Dumnezeu şi Îi cântai: Aliluia.

Icosul al 11-lea

Deşi ai trecut prin chinurile arzătoare şi ai vărsat o mare de lacrimi, ai intrat în pacea veşnică cu bunăvoinţa lui Dumnezeu. Cei care te-au chinuit erau foarte surprinşi să vadă ce mare era mulţimea de oameni care a fost martoră la slava sfinţiei tale. De aceea şi noi, preamărind faptele tale, Sfântă Muceniţă, îţi spunem:

Bucură-te, rază de soare a Împărăţiei Cerurilor.

Bucură-te, că ai primit darul alegerii.

Bucură-te, că ai alungat întunericul sufletesc.

Bucură-te, că ai primit rugăciuni pentru binefacere.

Bucură-te, că ai arătat calea cea dreaptă celor drepţi.

Bucură-te, că ai primit cununa de la Dumnezeu Atotputernicul.

Bucură-te, că ai sfinţit prin rugăciuni oraşul Gatcina.

Bucură-te, că l-ai sfinţit cu sfintele tale moaşte.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul al 12-lea

Trupul şi sângele nu s-au apropiat, iar tu văzând voia lui Dumnezeu te-ai oferit ca jertfă nevinovată pentru sacrificiu. În ultimele zile ale pribegiei tale pe pământ ai rostit în temniţă cuvântul apostolului: ”Ce ne îndepărtează de dragostea lui Hristos? Să fie oare mâhnirea sau strâmtorarea sau prigoana sau foamea sau goliciunea sau necazul?” De aceea, iertându-i pe cei care te-au chinuit, fericită Marie, i-ai cântat Domnului: Aliluia.

Icosul al 12-lea

Îngerul Domnului a fost trimis la tine în temniţă, să-ţi apere sufletul sfânt şi să te conducă spre fericirea celor iubiţi de Dumnezeu, iar noi fiind mântuiţi de sângele tău şi de suferinţele tale, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că eşti considerată cu chip de înger.

Bucură-te, I-ai dus lui Dumnezeu fructele virtuţii.

Bucură-te, că L-ai rugat pe Hristos să ne facă inimile curate.

Bucură-te, ce ne-ai vindecat de viciile păcătoase.

Bucură-te, că ne-ai izbăvit de chinurile iadului.

Bucură-te, că i-ai mântuit prin rugăciune pe cei care au venit la tine.

Bucură-te, că înfrumuseţezi soborul celor drepţi din Sankt Petersburg.

Bucură-te, că ai trecut în rândul noilor mucenici.

Bucură-te, Preacuvioasă Muceniţă Maria, martiră smerită, că te rogi pentru noi cu rugăciuni fierbinţi.

Condacul 13

Sfântă Marie, preacuvioasă Muceniţă, privim tinereţea ta care s-a scurs în luptele sufleteşti şi în smerenie, privim maturitatea ta întărită de gândurile curate şi de rugăciune, privim şi sfârşitul tău mucenicesc. Privim astăzi şi slava ta din Ceruri! Fii stăruitoarea şi apărătoarea noastră blândă în faţa lui Dumnezeu, căci noi îi vom cânta pururea: Aliluia.

Rugăciunea Maicii Maria de Gatcina

O preacuvioasă sfântă muceniţă Maria, lauda îngerilor şi a noilor mucenici şi mărturisitori slavă. Priveşte-ne pe noi păcătoşii care te rugăm, ca o caldă apărătoare şi smerită rugătoare în faţa lui Dumnezeu, celui care cu rugăciune, post , credinţă şi răbdare te-ai arătat. Tu, având lumina credinţei în Hristos, darul înainte vederii şi a facerii de minuni, roagă-l pe Domnul să primească lacrimile şi căinţa noastră, să ne dăruiască nouă (numele) iertarea păcatelor, dragoste nefăţarnică de aproapele, tărie în credinţă, trezvie şi viată bine plăcută lui Dumnezeu.

O preacuvioasă Maică, ajută-ne pe cei ce cinstim sfântă pomenirea ta şi roagă-L pe Domnul ca pentru rugăciunile tale să ne dăruiască pace sufletească şi vindecare în boli.

Roagă preacuvioasă Sfântă Muceniţă pe milostivul Dumnezeu, făcătorul nostru, să ne ferească de răutăţile ce vin asupra noastră, să trăim în curăţie şi în binecuvântare slăvind pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.