BISERICA – Lacas divin al mantuirii sau institutie coercitiv-birocratica pe model lumesc?

Articolul 22, din cadrul documentului “Relaţiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creştine” al sinodului din Creta, despre care tot am vorbit in ultimul timp si care ni s-a parut a prezenta cel mai mare pericol, incepe sa-si arate efectele. Parintele Ciprian Staicu, preot marturisitor care s-a impotrivit vehement sinodului din Creta si care a adus o multime de informatii si traduceri pertinente in acest sens, a primit de la episcopia de care apartine o instiintare prin care i se interzice in mod categoric orice manifestare in presa sau pe internet. Daca cineva a avut vreun dubiu pana acum in ceea ce priveste demersurile care s-au facut si se fac pentru schimbarea randuielii firesti in raporturile din Biserica Ortodoxa, consideram ca lucrurile devin tot mai clare. In articolul “Crestinul ortodox intre glasul Pastorului si hotararile din Creta” am atras atentia asupra unor “coincidente” stranii din ultima vreme. Am vorbit acolo despre contractele de munca ale preotilor schimbate in “decizii chiriarhale”, in care se stipuleaza si aceasta interdictie a lor de a iesi in mass-media fara binecuvantare. Intre timp am primit informatii despre invitatia adresata preotilor din eparhia Bihorului, pentru data de 13 septembrie (maine), urmand ca acestia sa semneze un “juramant de onestitate si fidelitate fata de Biserica”. Acest juramant a fost stipulat printr-o hotarare din 18 ianuarie, anul curent, in cateva eparhii din tara fiind deja pus in aplicare. Coroborand toate aceste activitati, avand in centru sinodul din Creta, putem oare sa ramanem naivi si impasibili, spunand ca nu se intampla nimic in Biserica Ortodoxa? Aceste decizii, interdictii si juraminte capata, dupa sinodul din Creta, conotatii noi si revelatoare. Vedem astfel si in instiintarea facuta catre parintele Staicu, intr-un mod si mai evident, “siluirea” Bisericii despre care vorbeam intr-un articol recent.