Legea steagului secuiesc a trecut de Parlament. Şi PNL, şi PSD au spus: „Da!“ cererii UDMR

Legea care va permite arborarea steagului secuiesc a trecut de Camera Deputaţilor şi a fost adoptată cu un vot covârşitor: 275 de voturi favorabile, patru abţineri şi două "împotrivă" . Premierul Victor Ponta şi liderul UDMR Kelemen Hunor au bătut palma pentru susţinerea legii din toamna anului trecut. Nu doar Puterea a susţinut însă UDMR, ci şi Opoziţia, în condiţiile în care PNL a votat încă o dată alături de PSD.

Proiectul de lege care le va permite autorităţilor locale să arboreze steaguri judeţene sau regionale pe instituţiile publice a fost votat azi de Camera Deputaţilor şi urmează să ajungă pe masa preşedintelui Klaus Iohannis, în vederea promulgării. “Legea steagului secuiesc” a fost anunţată încă din toamna anului trecut, când vicepremierul Liviu Dragnea şi liderul UDMR Kelemen Hunor au anunţat că au bătut palma pentru susţinerea acestui act normativ. Mai mult, premierul Victor Ponta se numără printre cei care au semnat proiectul, deşi, în 2013, ironiza simpla posibilitate a existenţei unui astfel de act normativ.

Legea steagului secuiesc, votată pe şest de Senat

Legea steagurilor a trecut rapid de Senat în toamna anului trecut, fiind votată deşi nici măcar nu figura pe ordinea de zi. Ulterior, a fost, ca şi alte proiecte de lege controversate, “uitată” în Parlament. În urmă cu două săptămâni, legea a intrat în dezbaterea Comisiei juridice din Camera Deputaţilor care a avizat pozitiv propunerea, dovadă că înţelegerea dintre UDMR şi PSD este încă în picioare. Astfel, potrivit Articolului 1 din proiectul de lege, “fiecare unitate administrativ-teritorială poate supune aprobării Guvernului steagul propriu şi unic pe baza hotărârii autorităţii deliberative”.

Steagul secuiesc, steag publicitar

În ultimii ani, au izbucnit mai multe scandaluri după ce autorităţile locale din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita au arborat steagul secuiesc pe sediile instituţiilor publice sau ale partidelor. Recent, Judecătoria Tg. Mureş a dat câştig de cauză Poliţiei Locale Tg. Mureş care, în decembrie 2013, a amendat o asociaţie pentru că a arborat steagul secuiesc pe o casă particulară din municipiul Tg. Mureş. Potrivit magistraţilor, steagul secuiesc reprezintă un steag publicitar şi nu poate fi arborat în spaţiile publice decât în condiţiile legii.

În 2013, premierul Victor Ponta a fost întrebat dacă Guvernul va emite un act normativ care să permită arborarea steagului secuiesc pe instituţiile publice, aşa cum a susţinut consilierul său, Gyorgy Frunda.

Ponta a răspuns: “Guvernul României, nu. Poate Guvernul Ungariei”.

Consilierul personal al premierului, Gyorgy Frunda, declarase anterior că problema arborării steagurilor comunităţilor locale pe instituţii trebuie reglementată.

sursa: adevarul.ro

Ungaria și-a cerut scuze la ONU pentru Holocaustul din Transilvania

O VESTE EXCEPŢIONALĂ TRECUTĂ

SUB TACERE DE CONDUCEREA ROMÂNIEI!

Anton Lixandroiu, cetăţean american şi român, a obţinut după ani de procese, ca Ungaria să-şi ceară scuze pentru HOLOCAUSTUL săvârşit asupra românilor din Transilvania ca urmare a Dictatului de la Viena. Interesant este că cei de la Bruxelles au spus iniţial că "nu pot lua în considerare cele 2100 de probe trimise Tribunalului Internaţional dat fiind că aceste crime s-au petrecut înainte de înfiinţarea acestui tribunal".

După acest raspuns imbecil, Anton Lixandroiu s-a adresat ONU, cerând ca toţi criminalii judecaţi la sfârşitul celui de al 2-lea Război Mondial, inclusiv Hitler, Mussolini, Horty, să fie reabilitaţi, deoarece aceştia au făcut crime înainte de înfiinţarea Tribunalului Internaţional.

Răspunsul şi rezultatul bombă, a fost că UNGARIA ŞI-A CERUT IERTARE ÎN PLENUL ONU, PENTRU HOLOCAUSTUL DIN NORDUL ARDEALULUI ! O premieră!

În Romania ştirea trecut neobservată, iar analiştii politici au uitat foarte repede să menţioneze acest adevăr istoric.

Probabil ca nu se supere UDMR-ul.

Ungaria și-a cerut pentru prima

dată scuze la ONU pentru Holocaust

Ungaria și-a cerut scuze pentru prima dată la Organizația Națiunilor Unite pentru responsabilitatea pe care a avut-o în cadrul Holocaustului, a declarat ambasadorul ungar la ONU Csaba Korosi, citat de MTI.

"Le datorăm scuze victimelor pentru că statul ungar a fost vinovat pentru Holocaust. În primul rând, pentru că nu a reușit să-și protejeze cetățenii săi și, în al doilea rând, pentru că a ajutat și a furnizat resurse financiare pentru comiterea unei crime în masă", a declarat Csaba Korosi în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul ONU din New York. "Instituțiile statului ungar de la acea vreme au fost responsabile pentru Holocaust. Scuzele exprimate astăzi de statul ungar trebuie să devină parte a memoriei și identității naționale", a mai spus oficialul.

Surse: Dorel Haraga, HotNews.ro, cotidianul.ro

Violenţe în stradă la Târgu Mureş. Extremişti maghiari cu feţele acoperite de cagule au provocat scandal la un miting neautorizat unde a fost prezent şi liderul Jobbik

Extremiştii maghiari si-au dat întâlnire, luni, la Târgu Mureş, pentru un marş al secuilor care se desfăşoară în acest an fără autorizaţie. Aceştia s-au îmbrâncit cu forţele de ordine si au aruncat cu petarde şi bolovani.

Extremiştii nu au fost lăsaţi să mărsăluiască decât pe trotuare fiindcă manifestaţia nu a fost autorizată. Extrem de violenţi, membrii gărzii maghiare nu au ezitat sa-i loveasca pe jandarmi cu beţele de le steaguri sau cu alte obiecte.

Cu feţele acoperite de cagule şi scandând slogane profund antiromâneşti, precum “Să piară Trianonul”, “Ţinutul Secuiesc nu este România”, “Autonomie” sau “Ţiganilor, plecaţi acasă!” extremiştii au fost ţinuţi cu greu de forţele de ordine.

Conform autoritatilor, cei peste 3000 de manifestanti prezenti au avut o autorizatie pentru comemorare, dar nu si pentru marş. Chiar şi aşa, organizatorul manifestarii, Izsak Balazs, le-a cerut manifestanţilor să pornească în coloană spre Prefectura oraşului, însoţiţi de forţele de ordine. Cei prezenţi au declarat că mărşăluiesc pentru autonomia aşa zisului ţinut secuiesc.

În acest an, Primăria Târgu Mureş, la propunerea Comisiei de avizare a evenimentelor publice, nu a mai dat autorizaţie pentru organizarea marşului, deoarece la mitingul din 2013 au participat membrii unor organizaţii din afara judetului Mures si din Ungaria, intre acestia numarandu-se reprezentanti ai partidului de extrema dreapta Jobbik, extremiştii Gărzii Maghiare şi ai Organizatiei 64 de Comitate, care au promovat sloganuri xenofobe de genul “Opincari, plecaţi acasă!”, “Să piară Trianonul!”, “ţinutul secuiesc nu e România!”, “În Bucureşti toţi sunt ţigani!” etc.

Cine e Garda Maghiară

La o simplă căutare pe internet, pe Wikipedia, aflăm despre Garda Maghiară că este o organizaţie de extremă-dreapta din Ungaria, fondată în 2007 de partidul Jobbik şi scoasă în afara legii de Tribunalul Budapesta în decembrie 2008, decizie confirmată în mod definitiv şi irevocabil de Curtea de Apel Budapesta la data de 2 iulie 2009.

Finalul nu-i aici

După ce a fost interzisă în 2009 printr-o decizie irevocabilă, Garda Maghiară nu s-a desfiinţat ci doar s-a transformat în Garda Naţională Maghiară. An de an, organizaţia primeşte noi membri care depun un jurâmănt în momentul intrării oficiale. În 2012, de 15 martie, ziua maghiarilor de pretutindeni, ca să evite o intervenţie în forţă a poliţiei, noii membri ai Gărzii Naţionale Maghiare au depus jurământul în şoaptă şi aşezaţi pe jos. După ce Garda Maghiară a fost desfiinţată în 2009 autorităţile de la Budapesta au interzis orice fel de manifestaţii paramilitare care imită evenimente militare oficiale (via Metropol.hu).

Liderii formaţiunii se remarcă prin discursuri xenofobe şi rasiste şi cer în mod repetat “Să piară Trianonul!”, în timp ce membrii flutură steaguri ungureşti dar şi steaguri arpediene. In 2011, liderul Gărzii Naţionale Maghiare, Ináncsi József, a anunţat în timpul comemorării Tratatului de Pace de la Trianon organizat la Versailles, că organizaţia sa intenţionează să adune semnături în vederea organizării unui referendum privind revizuirea Tratatului de la Trianon. Semnarea Tratatului de pace de la Trianon a fost comemorat în 4 iunie în oraşele de pe teritoriul Ungariei, dar şi în regiunile locuite de maghiari din afara graniţei.

Pe canalele oficiale, liderii mişcării susţin că militează pentru păstrarea tradiţiilor ungare însă adevăratul scop al Gărzii Maghiare este desfiinţarea Tratatului de la Trianon şi, implicit, refacerea Ungariei mari.

Csibi Barna, promotorul Gărzii Maghiare în România

Încă din 2007, mai mulţi tineri din Harghita au făcut demersuri pe lângă liderii Gărzii Maghiare pentru a înființa în România o subunitate, numită Plutonul Secuiesc. Liderul grupului care făcea demersurile era Csibi Barna, din Miercurea Ciuc, nimeni altul decât extremistul care l-a spânzurat simbolic pe Avram Iancu. La acea vreme, Barna era funcţionar public în cadrul Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita. Plutonul secuiesc este falanga din ţara noastră a organizaţiei extremiste din Ungaria.

Provocarea de Ziua Naţională a României în Cluj-Napoca

Garda Maghiară şi-a mai făcut simţită prezenţa în ţara noastră în 2009, chiar de Ziua Naţională a României. Sosiţi la Cluj-Napoca, şase membri ai organizaţiei extremiste au fost ridicaţi de agenţi ai SPIR, după ce au încercat să pună în aplicare o manifestaţie publică, a cărei scop era cinstirea înfiinţării Batalionului Secuiesc (1 decembrie 1918), responsabil pentru uciderea a cca. 100 de români din Valea Drăganului, nota napocanews.ro la acea vreme. Unul dintre membrii Uj Magyar Garda a declarat pentru NapocaNews că se aştepta la susţinere din partea Gărzii Maghiare din Ungaria. “Din păcate acestora, aflaţi în două autocare, le-a fost interzisă de către Poliţia Română intrarea în oraş”, a adăugat acesta. Organizatorul manifestării extremiştilor Gărzii Maghiare, un tânăr din judeţul Mureş, a fost amendat cu suma de 50.000 de lei pentru încălcarea Legii 60 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. Evenimentul comemorativ al celor şase membri ai Uj Magyar Garda, nu era autorizat de primarul Municipiului Cluj-Napoca.

NapocaNews