Oprirea pomenirii - între mărturisire şi înşelare

Un raspuns public echilibrat al pr. Eftimie Mitra 

     Draga S, deoarece intru mai rar pe internet, doar acum am vazut comentariile tale. Pentru ca intrebarea ta a fost publica, am sa iti raspund tot public. Daca am oprit sau nu pomenirea ierarhului, sau de ce sustin pe unii care au oprit pomenirea, este o chestiune care tine de constiinta mea. Chiar nu stiu in ce masura ar trebui sa te priveasca pe tine. Desi nu am aceasta obligatie, totusi iti voi da cateva lamuriri care, daca le vei primi cu smerenie, sper sa iti foloseasca.

     Nu am oprit pomenirea pentru ca nu simt sa fac asta. Am mai spus-o si celor care au insistat sa ma convinga sa iau decizia pe care au luat-o ei, dar vad ca acum incearca sa o faca iarasi prin intermediul tau. Nu consider ca trebuie sa fac acest lucru, cel putin deocamdata.

     Ma intrebi de ce eu, ca pomenitor (sau “apostat” si “om al sistemului” asa cum ma numesc cei care te-au indemnat sa nu mai mergi la biserica), apreciez gestul parintelui Ciprian sau ale altor preoti care au oprit pomenirea. Am sa iti raspund, dar mai inainte iti voi da cateva explicatii.

     Cei care au transformat oprirea pomenirii intr-un scop se limiteaza doar la aceasta fara sa inteleaga lucrurile in profunzimea lor. Oprirea pomenirii e un drept, in anumite situatii, nu un scop in sine. De la a fi un drept pana la a fi o obligatie e cale lunga si acest lucru nu il poate intelege cineva care are gandirea patimasa si care nu stie pentru ce a ales sa recurga la aplicarea canonului 15. Din pacate, unii au ales oprirea pomenirii din teribilism, pentru a se razbuna pe ierarh fiindca odata nu i-a facut pe plac, altii ca sa faca pe eroii, altii sa fie auziti etc. Pentru ca nu toti au motive curate si unii au inceput sa alunece in extreme, nu ii sustin. Ii sustin doar pe cei care au facut acest pas din convingerea lor, pentru a avea constiinta impacata si a protesta in acest fel, in mod canonic, impotriva ereziei ecumeniste. Pe cei care au facut ceva serios, nu doar au dat din gura si s-au limitat la a sari la gatul altora care nu le impartasesc opiniile, ii sustin in continuare.

     De ce unii au transformat oprirea pomenirii intr-un scop? Iti spun de ce. Pentru ca acestia vor sa dea impresia apropiatilor ca au ajuns la finalul luptei, prin asta se considera pe sine invingatori, iar cei care nu au reusit sa atinga acest scop sunt “slabi”, “fricosi”, “apostati”, tradatori” etc. Iti dai seama ce eroi sunt acestia? Si-au atins scopul si acum se dau cu caramida in piept de realizarea lor, in timp ce “tradatorii” si “fricosii” pomenesc in continuare pe ierarhii lor. Iti dai seama ce realizare mare au facut acesti comentatori pe internet, ce schimbari au facut ei in bine si ce eroi au devenit pentru ca au “curajul” sa injure pe cineva care nu-i baga in seama, cu atat mai mult ca majoritatea o fac sub anonimat (pseudonim). Nu ti-as recomanda sa te amesteci cu ei, desi deja ai facut-o. Inca nu e tarziu sa te retragi.

    A sustine pe cineva nu e obligatoriu sa faci ca cel pe care il sustii, chiar daca el simte altfel ca mine, chiar daca in unele lucruri are alte trairi, simtiri sau convingeri. Scopul comun este respingerea ereziei ecumeniste indiferent ca pomenesti sau nu ierarhul. Daca oprirea pomenirii nu este in duh ortodox, singurul rezultat este sminteala si tulburarea. A sustine doar pe cei care sunt intru totul pe convingerile mele ar fi, din partea mea, dovada de exclusivism. Nu-i exclud pe nepomenitori din viata Bisericii, chiar daca unii dintre ei se autoexclud singuri. Unii nepomenitori, din prea multa “smerenie” ii exclud pe aceia (clerici sau mireni) care isi pomenesc ierarhii. Prin aceasta dovedesc ca “nu sunt in schisma”?. Cand un nepomenitor este exclusivist, devine implicit si extremist, considerand ca doar el e in adevar, iar ceilalti, care pomenesc, sunt inselati. Acesta nu e un duh ortodox, cu atat mai mult ca pentru cei ce gandesc extremist, canonul 15 este doar un pretext prin care sa-si satisfaca pofta de galceava. Pe cei care ii sustin i-am nominalizat si, atata timp cat vor ramane in Biserica (nu vor cadea in schisma), ii voi sustine in continuare. Te deranjeaza ca nu sutin pe cei care te-au invatat sa arunci cuvinte grele in preotii care nu au oprit pomenirea? Sunt sigur ca frustrarile tale nu sunt de la Dumnezeu. Daca nu esti impacat sufleteste, inseamna ca trebuie sa repairi unele lucruri. Iar daca esti impacat sufleteste, de ce faci agitatie la rubrica de comentarii pe internet? Mai gandeste-te la asta.

     Sunt unii care au oprit pomenirea si acum se simt frustrati ca altii nu au oprit-o. Pentru a-si justifica pozitia, aduc citate scoase din context si striga in gura mare impotriva celor care nu gandesc ca ei. Astfel de frustrari vin dintr-un dezechilibru psihic si duhovnicesc. Acestia (cat si sustinatorii lor) incearca sa imprastie cu noroi pe cei care nu au facut asemenea lor. Imi pare rau de ei, dar nu au intrebat pe nimeni cand au luat decizia? Cei care au oprit pomenirea in mod pasnic, echilibrat si cu scop curat nu sunt tulburati si nu transmit tulburarea lor altora. E o diferenta. Nu?

     Te revolti ca am spus unora sa nu fie extremisti. Iti amintesti cand m-ai sunat la telefon si mi-ai spus ca nu mai poti, ca esti la capatul rabdarilor si te simti tensionat, ca nu ai fost de multa vreme la biserica? Atunci te plangeai ca mama ta este ingrijorata daca a luat decizia cea buna prin neparticiparea la slujbele unde se pomeneste ierarhul locului. Cuvintele tale m-au ingrijorat. Imi spuneai: “Parinte sigur suntem bine? Ma tem sa nu fi cazut in extrema. Nu am mai fost de cateva saptamani la biserica si pe nimeni nu intereseaza de noi”. Sunt cuvintele tale. Ai uitat de ele? Atunci imi spuneai ca un anume monah din Suceava, cu numele V , v-a indemnat sa nu mergeti la biserica.

     Draga …, tu nu aveai astfel de conceptii. Cum se intampla ca dupa ce te-ai spovedit la pr S R de la Radeni ai inceput sa arunci cu noroi in cei care nu opresc pomenirea? Pana la acea data exista Har in Biserica si acum nu mai exista? A spune ca nu este Har in Biserica si doar nepomenitorii au har, este schisma. Sunt nepomenitori care spun ca este Har in biserica si isi indruma fii duhovnicesti sa mearga la bisericile din parohiile lor. Acestia au gresit cu ceva ca nu si-au chinuit ucenicii lipsindu-i de slujbele Bisericii? Sau si acesti nepomenitori sunt “apostati”, “tradatori” sau “fricosi”, dupa convingerile tale?

     Imi pare rau ca a trebuit sa iti spun acestea, dar daca ai vrut sa discutam in public, tot in public ti-am dat raspuns.

-----------------------------------------------------------

Sursa: https://ortodoxiadreaptacredinta.wordpress.com/2017/01/29/un-raspuns-public-echilibrat-al-pr-eftimie-mitra/

Textul original se gaseste la rubrica de comentarii pe pagina de facebook a parintelui Eftimie (postat in data de 26 ianuarie), raspuns la comentariul uni ucenic al parintelui Spiridon Rosu de la Schitul Radeni.

Vezi aici: https://www.facebook.com/profile.php?id=100008870208449