Efectele televiziunii și a calculatorului asupra minții umane - Un avertisment pentru părinți și copii

“Mintea unui copil este o pagină albă, pe care putem scrie aproape tot ce voim; dar odată ce am scris, cerneala aproape că nu se mai poate șterge”

“Televiziunea, televizionarea sau mass-media în general reconstruiesc realitatea, configurează un nou mediu de existență și de conștiință pentru omul zilelor noastre, un nou mod de a fi. Ele sunt principalele mijloace ale promovării nihilismului, ale culturii divertismentului și influențează decisiv orizontul religios al omului contemporan. Cu siguranță, fără televizor și publicitate lumea nu ar fi arătat așa cum o vedem astăzi. În mod cert, nu s-ar fi înaintat atât de mult în direcția degradării valorilor tradiționale, a relațiilor personale și comunitare, a vieții de familie, a moralei sociale și individuale”

   Dumnezeu l-a creat pe om “după chipul și asemănarea” Sa și, în virtutea acestui act creator, el este destinat să trăiască într-un anume fel, adică într-o relație continuă cu creatorul său și cu semenii săi. Prin suflarea dumnezeiască omul a devenit un “suflet viu”, o persoană, care nu poate trăi și nu poate crește duhovnicește decât în comuniune cu alte persoane. Rupt de semenii săi omul devine o ființă anchilozată duhovnicește, un individ care se distanțează de societate și de nevoile ei, care nu mai poate iubi și comunica cu ușurință.

   Din păcate, ultimile decenii au dus la apariția unui nou tip de relație, aceea dintre om și televizor și, mai nou, dintre om și calculator, relație care are ca efect imediat diminuarea relațiilor interumane. Dincolo însă de această scădere pe care fie copii, fie adulți ar trebui să le aibă cu semenii lor în societate, efectele petrecerii unui timp îndelungat înaintea calculatorului și mai ales înaintea televizorului sunt din cele mai periculoase. Privitul la televizor nu este un simplu obicei sau doar un mijloc de informare, cum cred unii; prin ceea ce simțim în timpul vizionării și prin timpul îndelungat petrecut înaintea lui, televizoril influențează în mod categoric viața omului contemporan.

   Privitul la televizor este o activitate total improprie funcționării și dezvoltării creierului. Se pare că mintea umană se adaptează doar parțial acestui tip de comunicare, și aceasta cu riscuri mari pentru sănătate. Creierul uman nu a fost dotat cu un sistem care să facă posibilă percepția și prelucrarea sufficient de rapidă a imaginilor în mișcare precum o face, de exemplu, computerul, o mașină perfect adaptată acestei funcții.     Depășit în capacitățile sale, creerul renunță parțial sau total la o seamă de funcții și procese ce caracterizează în mod obișnuit activitatea sa și aceasta cu efecte negative majore.

   Dacă vizionarea se desfășoară intensive încă din primii ani de viață, în perioada 2-5 ani și, mai târziu, la 5-14 ani când, practic se dezvoltă creierul, atunci această activitate poate cauza o anumită atrofiere a unor funcții ale acestuia, atât prin lipsa activității necesare vârstei, cât și prin solicitarea peste măsură numai a unor părți sau zone ale acestuia. Copiii, tinerii sau adulții la care s-a manifestat acest fenomen riscă să nu-și mai poată dezvolta niciodată (poate doar în cazuri special și cu eforturi extrem de mari) corespunzător anumite fincții ale creierului, adică vor fi lipsiți de anumite abilități mentale dintre cele de care un creier sănătos dispune în mod normal.

   Pe scurt, problemele apărute în urma vizionării TV se regăsesc în tabloul diferitelor sindroame LD (problem de învățare) și ADHD (probleme de atenție și hiperactivitate):

1.      La mulți dintre copiii de astăzi poate fi constatată cu ușurință neputința de a asculta sau urmări cu atenție o expunere oarecare, chiar și o simplă discuție. Aceasta, deoarece la acești copii nu s-au dezvoltat sufficient abilitățile auditive ce vizează distingerea sunetelor și analizarea mesajelor verbale. Prin vizionarea TV, micii telespectatori, concentrându-și atenția, in special, asupra efectelor vizuale, nu și-au antrenat sufficient mintea ca să înțeleagă și să rețină în mod discursive, s-au deprins să ignore mesajele vorbite.

2.      Deficiențele privind memoria de scurtă durată alcătuiesc unul dintre principalele motive ale diminuării atenției. Tinerii la care apare sindromul LD nu pot reține în minte un interval de timp sufficient de lung cuvinte sau fraze abia auzite, astfel încât să poată construe înțelesul mesajului care li se comunică dacă frazele sunt prea lungi, căci au uitat ceea ce li s-a spus cu câteva moment mai înainte.

3.      Tinerii generației TV nu pot înțelege, nu-și pot aminti și nu pot aplica ceea ce au citit. Televiziunea scade semnificativ dispoziția și capacitatea de a mai citi și aceasta pentru că structura creierului celor care au crescut cu televizorul defavorizează în mod decisive această capacitate. Prin înlăturarea lecturii însă tânărul societății urbanizate pierde unul din cele mai importante mijloace pe care le avea pentru dezvoltarea structurală a creierului.

4.      Imaginația tinerilor care se uită mult la televizor este foarte puțin creativă, foarte săracă, în ciuda faptului că mintea lor este prinsă în diferite scenarii mentale sau reverii mai mult decât în cazul unui om normal. Aceste reverii însă, nu stimulează imaginația, ci o epuizează.

5.      Diminuarea activității emisferei stângi a creierului pe perioada vizionării sau nedezvoltarea normală a funcționării acesteia, în urma miilor de ore petrecute în fața televizorului, are repercusiuni puternice asupra gândirii logice și analitice, asupra raționamentului matematic sau științific în general.

6.      De asemenea, afectarea dezvoltării emisferei stângi se răsfrânge distructiv asupra limbajului, a construcțiilor sintactice, a gramaticii, a folosirii limbii ca mijloc fundamental pentru dezvoltarea creierului. Dificultățile devin mult mai evidente după clasa a III-a când sunt necesare abilități lingvistice de un nivel superior și care nu s-au dezvoltat din cauza vizionării excesive. În liceu, dificultățile de limbă continuă să se manifeste în chestiunile subtile precum: planificarea, succesiunea și organizarea ideilor, clasificarea, diferențierea nuanțată a conceptelor, înțelegerea raporturilor dintre cauză și efect, a relațiilor dintre idei în timpul citirii etc.

7.      Cercetătorii arată în mod clar că elevii cei mai buni sunt aceia care tind să se uite mai puțin la televizor. Mai mult decât atât, cu cât crește timpul dedicat vizionării, cu atât rezultatele și performanțele sunt mai slabe. Deși tinerii de astăzi dețin mai multe informații ca în trecut ei se dovedesc totusi incapabili de a face conexiuni, de a organiza cunoștințele pe care le posedă și de a trage concluziile.

8.      Cu toate că televizorul nu sprijină învățarea conștientă, el se dovedește a fi un instrument ideal pentru doparea (intoxicarea) subconștientului. Prin modelarea acestuia, televizorul reușește să condiționeze anumite dorințe sau comportamente, să influențeze, de fapt, din umbră mințile oamenilor.

9.      Tinerii generației TV nu mai au capacitatea de a rezolva probleme sau dispoziția de a o face, deoarece întâmpină dificultăți în a procesa suficient de repede informația din cauza unei comunicări între cele două emisfere cerebrale insuficient de bine dezvoltate. Reacțiile mentale sunt prea lente, răspund cu greutate la întrebări care le solicită gândirea și renunță repede la a se concentra asupra rezolvării unor situații date, nefiind capabili să-și țină mintea suficient de mult timp sub o sarcină anume.

10.  Copiilor sau tinerilor crescuți cu televizorul le vine foarte greu, chiar imposibil celor mai grav afectați, să se concentreze cu atenție un timp mai îndelungat asupra unei anumite activități. Ei nu pot asculta sau urmări explicațiile, nu pot duce la bun sfârșit lucrurile începute, alterând rapid o activitate cu alta; întâmpină dificultăți în a-și organiza și planifica acțiunile. Acționează înainte de a gândi, nu au răbdare, sunt hiperactivi și extrem de irascibili.

Astfel, efectele televiziunii merg până acolo, încât remodelează omul în întregine. Ea îmbolnăvește și trupul, dar și mintea ca putere a sufletului, izolând omul nu doar de semenii lui, ci mai ales de Dumnezeu și Mântuitorul său.

Text alcătuit de Virgil Gheorghiu, reprodus după un pliant editat de Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava. Pentru mai multe detalii despre subiectul prezentat vă propunem să urmăriți revista “Familia Ortodoxă”.