În cele ce urmează vom reda integral comentariul asupra
filmului realizat de ieromonahul Savatie Baștovoi:
Nu am vrut să comentez filmul 21 de rubini pentru că a fost
introdus, de la bun început, ca o temă de dezbateri publice.
Intriga servită presei înainte de proiectarea filmului,
aceea că este un film despre homosexualitate în biserică, nu a fost acoperită,
singurul ei scop fiind acela de a atrage cît mai mulți curioși la film. Totuși,
în materie de deconspirare filmul nu a spus nimic mai mult decît ancheta și
hotărîrea Sfîntului Sinod sau filmulețele Recorder. A face din asta temă de
scandal, a fost o ciudățenie.
21 de rubini este o pledoarie despre corupție. Este atît de
mult despre corupție, încît partea artistică și coerența logică nici nu mai
contează. Dacă filmul nu ar fi fost făcut de un preot, ar exista suspiciunea că
e un spot anticorupție finanțat de UNDP.
Scenele cu Mickey Rourke par filmate pe trapa avionului
pentru că omul se grăbea acasă.
Personajele bisericești, deși jucate de actori foarte buni,
sînt atît de schematice încît alunecă în caricatură. Machiajul patriarhului te
duce cu gîndul la filmele indiene în care personajul la bătrînețe este jucat de
același actor, doar cu barbă și sprîncene albe lipite. Un soi de Las Fierbinți
la care nu rîzi. Cred că dacă filmul ar fi fost făcut mai comedios, cu Cabral
în locul lui Mickey Rourke, ieșea și mai ieftin, și mai cu priză la public.
În sfîrșit, regizorul a fost acuzat, sau înălțat, pentru
cele mai ciudate cauze. Unii au zis că filmul e plătit de ruși pentru că bate
în pandemie și valorile euroatlantice. Alții au zis că e un film masonic pentru
că bate în biserică și nu arată și partea bună a lucrurilor. Cu alte cuvinte,
fiecare a arătat cu ce și-a umplut capul. În acest sens, filmul a fost un test
sociologic foarte eficient: din toată gama de comentarii, nu se desprinde nici
măcar o singură observație despre esența filmului.
Din punct de vedere duhovnicesc, avem a trage o concluzie
catastrofală: noi nu mai judecăm după har, ci după lege.
Din multele tipuri de corupere înfățișate în film, pe cea
mai gravă nu a observat-o nimeni. Cel mai corupt personaj este tînăra
procuroare care rîvnește să ajungă procuror general al României.
Domnișoara procuror este coruptă chiar de funcția pe care
vrea să o ocupe. Pentru aceasta, ea rabdă toate umilințele și minciuna în care
trăiește. Ea tace atunci cînd este abuzată sexual și cînd i se spune deschis că
va trebui să se prostitueze dacă vrea funcția (scena la bazin). Atenție, ea nu
este un duhovnic care e dator să tacă și să acopere păcatele altora, ea este
Procuror. Cu toate acestea, domnișoara procuror nu își reclamă abuzatorul
(abuzatoarea) și nici nu rîvnește să deschidă vreo anchetă împotriva sistemului
din care face parte, ci singura ei obsesie este să se lupte cu mita și
pomelnicile din biserică.
Acest soi de procurori care au o singură obsesie și se
prostituează pentru funcție sînt expresia supremă a corupției, iar adorarea lor
de către mulțime este dovada că am ajuns suficient de proști pentru a ne
așterne hainele în fața antihristului.
În rest, rămîn să cred că nu filmul, ci cartea este forma
cea mai potrivită de predică.
Hristos a înviat!
Sursa: https://t.me/savatiebastovoi/57
(15 mai 2024, canalul telegram personal al ieromonahului Savatie Baștovoi)
Bine spus.
RăspundețiȘtergereMega scandalagiul de la Oradea și afacerea de familie "21 de rabini"...
Silviu Ciobanu nu e cu nimic mai bun decât Mega.
RăspundețiȘtergere