Ucraina: De ce preoții români din Transcarpatia s-au rupt de patriarhia Moscovei?

 Românii din Transcarpatia. Încotro?

În 22 martie 2022 preoții români din Maramureșul istoric au decis să se rupă de patriarhia Moscovei, de care au aparținut canonic.

 

Tot mai multe voci clericale din Ucraina se plâmg de presiunile politice ale autorităților ucrainene prin care se forțează scoaterea Bisericii Ortodoxe canonice de sub jurisdicția Moscovei. Acestea s-au întâmplat și înainte de războiul din Ucraina, din timpul "patriarhului" schismatic Filaret Denișenco (în foto) care a fost susținut de autoritățile politice ucrainene ce au urmat după lovitura de stat din 2014 cunoscută ca "revolta de maidan de la Kiev".

Detalii despre Filaret Denișenco vedeti aici: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.com/search?q=filaret+denisenco

Ulterior, la propunerea președintelui Ucrainei și la insistențele SUA, Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut canonicitatea autocefalilor lui Filaret, numindu-l pe adjunctul acestuia, Epifanie Dumenco, ca și cap al structurii schismatice din Ucraina. Presiunile politice asupra preoților au crescut dar, cei care au cedat au fost foarte puțini. Pe lângă aceasta se adaugă și propaganda presei ucrainene de stat care asocia noua structură schismatică cu o formă de naționalism dusă la extrem prin care nu se mai ținea seama de canoanele Bisericii Ortodoxe, ci de sentimente patriotice alimentate sistematic.

Românii din Ucraina au refuzat atunci trecerea sub jurisdicția schismaticilor naționaliști, fiind foarte deciși să rămână sub patriarhia Moscovei și să nu se lase influiențați de jocurile politice ale autorităților ucrainene. Lucrurile s-au schimbat radical după ce mașina de propagandă anti rusă a fost pusă în funcțiune la cotă maximă ceea ce a avut un efect și în plan religios în toată Ucraina.

Tot mai mulți preoți și credincioși din Ucraina se plâng că trupele naționaliste ucrainene AZOV interzic intrarea în unele biserici și mănăstiri ce aparțin de Patriarhia Moscovei. Ei bănuiesc că autoritățile ucrainene folosesc lăcașurile de cult pentru a ascunde militari, armament și tehnică de luptă. Familiile unor preoți ucraineni sunt amenințate cu înrolarea preoților și a fiilor acestora în caz că mai întrețin relații canonice cu clerici sau organe bisericești din Rusia.

Credincioși ortodocși din Ucraina ne spun că ei nu vor să meargă la război, iar aceste conflicte născute din interese politice nu ar trebui să influiențeze viața religioasă: "Noi nu vrem să mergem la război. N-au decât politicienii să lupte ei dacă vor, dar să lase biserica în pace. La voi în România se spune la televizor tot felul de lucruri care nu sunt așa cum se întâmplă aici în realitate. Feciorii noștri se ascund să nu îi ducă la război, preoților li se spune că nu au voie să facă slujbe cu preoții din Rusia și nici să îl pomenească pe patriarhul Kiril. Dacă află miliția că se pomenește patriarhul Kiril ne închide biserica. Bisericile de sub patriarhia Moscovei sunt lovite cu racheta, dacă ceva nu le place. Noi ce să facem? Aici la fel ca în Rusia, trebuie să avem atenție la ce spunem ca să nu ne ducă la miliție. Ei au politica lor, iar nărodul suferă…"

 Preotul Dorin Bilețchi, din Slatina (Solotvino) punea in discutie afilierea canonica (duhovniceasca) cu BOR. Detalii vedeți aici: https://www.radiosvoboda.org/a/video-zakarpattya-solotvyno-tserkvy-upts-mp/31773022.html

Ce spune patriarhul Kiril despre războiul din Ucraina: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.com/2022/03/demontarea-unor-diversiuni-mediatice.html

Am încercat să stăm de vorbă cu câțiva preoți români din Transcarpatia a căror semnătură apare pe documentul respectiv, dar se pare că nu vor să discute despre subiect. Ne punem întrebarea de ce nu au specificat în document sub care patriarhie vor intra și de care episcop vor face ascultare? Despre noua structură de care urmează să aparțină nu au scris nimic. Au evitat complet. De ce?

Un lucru știm sigur. Îm urmă cu o lună erau deciși să rămână sub patriarhia Moscovei, să nu facă compromisuri cu schismaticii, iar acum aflăm că s-au răzgândit, așa brusc, peste noapte, misterios și refuzând să dea detalii despre decizia lor…

Prezentăm mai jos traducerea integrală din ucraineană în română a procesului verbal al "Adunării reprezentanților parohiilor ortodoxe române din Transcarpația" care s-a ținut în localitatea Apșa de Jos:

 

PROCES VERBAL

al Adunării reprezentanților comunităților religioase al Bisericii Ortodoxe Ucrainene din localitățile Comunei Slatina, raionul Teceu, regiunea Transcarpatică

Apșa de Jos                                                                                          22 martie 2022

Prezenți:

1. Conducătorii (membrii) consiliilor parohiale ale comunităților religioase bisericești ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene din localitățile Comunei Slatina – orașul Slatina, satul Apșa de Jos, satul Strâmtura/Hlâbokii Potik, satul Topcina, satul Apșa de Mijloc.
2. Protopopul protoieriei Slatina – ptotoiereul Mihail Marina, paroh al bisericii cu hramul ”Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Strâmtura/Hlâbokii Potik;
3. Arhimandritul Ștefan Bilețchi, paroh al bisericii cu hramul ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Apșa de Jos;
4. Protoiereul Dorin Bilețchi, paroh al bisericii cu hramul ”Sfântul Arhanghel Mihail” din orașul Slatina;
5. Protoiereul Iurie Alb, paroh al bisericii cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” din satul Apșa de Mijloc;
6. Protoiereul Iurie Ofrim, paroh al bisericii cu hramul ”Înălțarea Domnului” din satul Topcina;
7. Protoiereul Ilie Bococi, paroh al bisericii cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului” din orașul Slatina.

Invitați:

1. Domnul Vasile M. Iovdii, primarul Comunei.
2. Domnul Iurie B. Tâmkiv, Prim-viceprimarul Comunei.
3. Membrii comunităților religioase bisericești din localitățile comunei Slatina (în număr de 160 de persoane).

Ordinea de zi:

Discutarea publică a chestiunii privind ieșirea comunităților religioase bisericești ale Eparhiei de Hust și Vinogradov a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate în cuprinsul localităților Comunei  Slatina, raionul Teceu, de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei.

S-a audiat:

Parohul bisericii cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” din satul Apșa de Mijloc, protoiereul Iurie Alb, care a propus tuturor celor prezenți în sală examinarea chestiunii privind ieșirea enoriașilor bisericilor ortodoxe din orașul Slatina, satele Apșa de Jos, Strâmtura/Hlâbokii Potik, Topcina, Apșa de Mijloc ale Eparhiei de Hust și Vinogradov a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care se află și activează în localitățile Comunei Slatina, raionul Teceu, de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei.

Au luat cuvântul:

Protoiereul Dorin Bilețchi, paroh al bisericii cu hramul ”Sfinții Arhanghel Mihail” din orașul Slatina, care a explicat celor prezenți conținutul articolului 8 din Legea Ucrainei ”Despre libertatea de conștiință și organizațiile religioase” și a propus luarea hotărârii corespunzătoare în conformitate cu legislația în vigoare.

Protoiereul Iurie Ofrim, paroh al bisericii cu hramul ”Înălțarea Domnului” din satul Topcina, care s-a pronunțat pentru susținerea acestei chestiuni și a arătat modul în care dogmele și dreptul bisericesc tratează libera alegere a credinței religioase.

Protoiereul Mihail Marina, Protopop al Protoieriei Slatina, paroh al bisericii cu hramul ”Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Stâmtura/Hlâbokii Potik, a confirmat acordul său, explicând totodată care este modul de luare și realizare a hotărârii de ieșire din Patriarhia Moscovei.

Domnul Vasile M. Iovdii, primar al Comunei Slatina, dumnealui informându-i pe cei prezenți asupra poziției Patriarhiei Moscovei, care a susținut războiul purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și care, în fapt, a binecuvântat agresorul pentru invazie și pentru începerea războiului împotriva ucrainenilor, rezultatul unor asemenea acțiuni fiind numeroase victime omenești și distrugerea infrastructurii orașelor, comunelor și satelor din Ucraina. Dumnealui i-a îndemnat pe cei prezenți să ia o hotărâre echilibrată și corectă privind ieșirea de sub jurisdicția Patriarhia Moscovei.

S-a votat: pentru – 177, împotrivă – 3, abțineri – 0.

Hotărârea a fost adoptată.

S-a hotărât: comunitățile religioase ale bisericii cu hramul ”Sfântul Arhanghel Mihail” din orașul Slatina, bisericii cu hramul ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Apșa de Jos, bisericii cu hramul ”Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Strâmtura/Hlâbokii Potik, bisericii cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” din satul Apșa de Mijloc, bisericii cu hramul ”Înălțarea Domnului” din satul Topcina, bisericii cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului” din orașul Slatina ale Eparhiei de Hust și Vinogradov a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, aflate în localitățile Comunei Slatina, raionul Teceu, ies de sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei.

Conducătorul (membru) al Consiliului parohial al bisericii cu hramul ”Înălțarea Sfintei Cruci” din satul Stâmtura/Hlâbokii Potik               /ss/                 I. Iu. Marina

Conducătorul (membru) al Consiliului parohial al bisericii cu hramul ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Apșa de Jos                      /ss/                V. M. Borca

Conducătorul (membru) al Consiliului parohial al bisericii cu hramul ”Nașterea Maicii Domnului” din satul Apșa de Mijloc                      /ss/                  M. I. Migali

Conducătorul (membru) al Consiliului parohial al bisericii cu hramul ”Sfântul Arhanghel Mihail” din orașul Slatina                                  /ss/                   M. M. Bacoci

Conducătorul (membru) al Consiliului parohial al bisericii cu hramul ”Înălțarea Domnului” din satul Topcina                                           /ss/                     M. I. Marina

Conducătorul (membru) al Consiliului parohial al bisericii cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului” din orașul Slatina        /ss/                  V. V. Cerbanic

 Sursa: https://cubreacovblog.wordpress.com/2022/03/23/bisericile-romanesti-din-trascarpatia-au-parasit-patriarhia-moscovei/

 

 

Nota redacției :

1. Fracțiunea schismatică din Ucraina este recunoscută doar de patriarhiile de Constantinopol si Antiohia, după ce acestea inițial l-au anatemizat pe Filaret si întreaga sa structură. Cipru si Grecia au autonomie proprie sinodal, dar aparțin canonic de Patriarhia de Constantinopol.

2. În Transcarpatia trăiesc aproximativ 40000 români, iar din punct de vedere demografic sunt în creștere.