Mitropolitul ortodox al Clujului consideră că ajutorarea Episcopiei Greco-Catolice din Oradea este mai necesară decât a propriilor parohii cu greutăți mari financiare. Presa evită să vorbească despre executarea silită a Bibliotecii Județene.

IPS Andrei de la Cluj și obediența față de puternicii zilei.

Ce evită presa bihoreană să amintească despre palatul episcopal greco-catolic.

      Moda de a te pune bine pe lângă cei influenți este frecventă la toate nivelele sociale. Spun aceasta deoarece vedem că prin intermediul mass-mediei bihorene care este sub influența unor partide politice, dar și a uneia dintre cele mai bogate episcopii din Ardeal, se aduc elogii și lacrimi artificiale de cele mai multe ori. Nu ne bucurăm de incendiul de la palatul episcopal greco-catolic din Oradea, dar nu putem să nu sesizăm câtă slugărnicie din partea unor fețe bisericești ortodoxe, sau din partea unor lideri politici orădeni se manifestă în ultima perioadă pentru a se pune fiecare bine pe lângă liderul minorității greco-catolice din Oradea, episcopul unit Virgil Bercea, care face parte și din loja Opus Dei (conform Gazeta de Vest, 2007).

Nu cunoaștem cauzele reale ale incendiului, dar știm că minoritatea greco-catolică, conform statisticilor oficiale, are 0,9% credincioși la nivel național și 2,2% la nivelul județului Bihor. Cu toate acestea, este cea mai bogată episcopie din vestul României avand și cele mai multe biserici proporțional cu numărul de credincioși. Astfel, Episcopia Greco-Catolică de Oradea este una dintre cele mai bogate și mai influente instituții religioase din Ardeal, dar și cea mai influentă din județul Bihor. Aceasta și datorită tactului diplomatic lăudabil al episcopului unit Virgil Bercea.

      Pe mulți i-a surprins gestul primarului orădean Ilie Bolojan care imediat după incendiu a realizat o conferință de presă tocmai intre „ruinele” sediului episcopal unit cu Roma. Cu prilejul acestei conferințe a anunțat că va contribui la reparația clădirii avariate. Impresionant. Nu? Oare dacă ardea sediul episcopiei reformate sau ortodoxe ar fi avut aceeași reacție? Ar fi făcut același gest? Vă las singuri să trageți concluziile...

      Surpriza și mai mare a fost când IPS Andrei Andreicuț a făcut publică donația de 80.000 lei pentru ajutorarea reparațiilor. Impresionant la prima vedere, ceea ce ierarhul de la Cluj a și dorit de fapt: o impresie bună în fața celor mai influienți oameni din zonă. Nu ar fi fost aceasta o problemă dacă IPS Andrei i-ar fi ajutat întâi pe cei din ograda sa. Mulți preoți care cer ajutor pentru bisericile din Mitropolia Clujului, primesc din partea ierarhului lor răspunsul: „Nu se poate. Nu avem de unde să vă dăm bani”. În Mitropolia Clujului sunt multe biserici în construcție sau în renovare, unde ierarhul Andrei nu ajută cu nimic, iar acum și-a amintit că trebuie să facă fapte bune. Chiar așa? Ce să mai spunem de bisericile din Bihor care au fost retrocedate cu forța la greco-catolici, iar mai multe sate au rămas fără lăcașuri de cult chinuindu-se să săvârșească slujbele în locuri improvizate. Cunoaștem situația unor parohii din Bihor unde satele au rămas fără biserici pentru că acestea au fost retrocedate cu scandal comunității greco-catolice ai căror credincioși îi puteai număra pe degete. În unele sate greco-catolicii aveau o biserică, dar o revendicau și pe cea a satului pentru că le-a aparținut cândva, în timpul ocupației austro-ungare. Exemplele ar putea continua, dar nu folosesc acum. Ierarhul de la Cluj le cunoaște destul de bine. Oare credincioșii ortodocși nedreptățiți de Episcopia Greco-Catolică de Oradea nu ar fi avut nevoie de bani pentru a construi alte biserici, în locul celor retroceadate? Nu acuzăm Episcopia Greco-Catolică care și-a urmărit interesele ei, dar obediența ierarhului de la Cluj ne aduce noi semne de întrebare.

      Nu uităm că în timpul când era arhiepiscop la Alba-Iulia, IPS Andrei a sfințit pictura necanonică a bisericii din Petrești unde erau zugrăviți, pe lângă Octavian Goga, Lucian Blaga și George Coșbuc, trei personalități politice care nu au nimic cu neamul românesc și cu Biserica Ortodoxă: George Bush, papa Ioan Paul al II-lea și Mihail Gorbaciov. Tot în aceeași biserică, IPS Andrei a mai sfințit picturile cu chipurile unor episcopi reformați, greco-catolici si evanghelici, persoane care nu au nimic cu viața Bisericii Ortodoxe. Acest gest i-a adus ierarhului Andrei o bună imagine în lumea politică, dar și în rândul celor mai influente persoane din țară și străinătate.

      Nu mai intrăm în detalii. Lucrurile se văd de la sine. Ce ne doare este că unii ierarhi ortodocși sunt mai preocupați de propria imagine și lingușirea pe lângă puternicii zilei, în timp ce preoții și credincioșii ortodocși trag greul în parohii și au datoria să achite cotizațiile periodice obligatorii către Mitropolia de Cluj, preoții sunt obligați să cumpere lumânări și articole de colportaj, reviste și studii pe care nu le citește nimeni, etc. ca să aducă un ban mitropoliei clujene, iar ei în loc să susțină din fondurile existente pe preoții și credincioșii lor, se măgulesc pe lângă cel mai influient episcop din Vestul României pentru aprecieri și laude din partea „dirijorilor” lumii acesteia. Dacă astfel de gesturi le-ar face un om politic sau un patron de firme care are interesul să își creeze relații în occident, nu ne-ar mira. Dar dacă o face un ierarh ortodox, ne pune serioase semne de întrebare. Faptul că Primăria Oradiei ajută la refacerea clădirii face parte din datoria sa, căci este primar și pentru greco-catolici. Chiar dacă contribuabilii sunt de alte confesiuni sau etnii, acest lucru trebuie rezolvat si prin intermediul administrației locale, dar de ce primarul Bolojan nu ajută și parohiile ortodoxe deposedate de biserici prin instanță, de către Episcopia Greco-Catolică de Oradea? Sau să înțelegem că nu e treaba lui, cum mai spun unii?

      Oare chiar așa de săracă este Episcopia Unită de la Oradea? În prezent are foarte multe clădiri care aduc sume enorme din chirii, are mii de hectare si de pășuni de unde vin venituri colosale. Are relații și colaborări în domeniul economic cu cei mai bogați oameni din zonă, dar și o mare influiență în presa locală. Chiar era nevoie de gestul ierarhului ortodox de la Cluj? Nu era nici o problemă dacă ar fi făcut acest gest, în situația în care în mitropolia sa lucrurile erau rezolvate. Dar în cazul în care nu îi ajuți pe preoții și credincioșii tăi, este absurd să ajuți pe cei care ani la rândul au asuprit parohiile ortodoxe luând bisericile de la săteni, de la cei pe care ierarhul clujean ar fi avut datoria să îi ajute mai întâi de toate. Ca să ajuți pe cei bogați și să-i ignori pe săracii tăi e o anormalitate, chiar și din punct de vedere creștin. Aici se vede clar că nu mila creștină l-a îndemnat pe IPS Andrei să facă această donație impresionantă, ci obediența de care a dat dovadă și cu alte ocazii. De această obediență, clujenii nu au avut parte când erau păstoriți de IPS Bartolomeu Anania a cărui lipsă o simt din plin.

      Dacă tot vorbim despre incendiul de la palatul episcopal unit din Oradea, ar fi corect să amintim și de felul în care Episcopia Greco-Catolică a intrat în posesia acestei clădiri, chiar cu riscul de a stârni nemulțumiri la nivelul administrației locale. Această clădire a fost construită cu brațele pălmașilor, a țăranilor iobagi de pe moșiile episcopilor feudali din Bihor, care nu erau alții decât episcopii catolici, căci în acea perioadă episcopiile ortodoxe erau interzise în zonele de sub ocupație habsburgică. Comunismul a confiscat aceste clădiri, iar ulterior clădirile au ajuns să fie folosite de către întregul județ, acolo fiind „Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai”. Mass-media bihoreană evită să mai deschidă subiectul, dar totuși noi amintim că Episcopia Greco-Catolică de Oradea, prin influiența de care dispune în zonă a câștigat acest spațiu în instanță, evacuând biblioteca pentru a reavea cea mai frumoasă poziție din oraș, pe care a obținut-o în perioada ocupației Imperiului Habsburgic. Cuvintele fostului director al bibliotecii, domnul Constantin Mălinaș, răsună și azi în amintirea oamenilor de cultură din Bihor care în acea perioadă și-au manifestat nemulțumirea față de gestul celei mai bogate și influente episcopii din Vestul României: Episcopia Greco-Catolică de Oradea.

Prof. Cristian Marc

Redam mai jos cateva imagini cu articole din presa locala (obtinute cu ajutorul unor redactori ai cotidianului Crisana) publicate in perioada retrocedarii cladirii palatului episcopal incendiat: