Parintele Constantin Necula, intre duhovnicie si vedetism

Am primit pe adresa redactiei o scrisoare din partea unei tinere care a fost prezenta la conferinta parintelui Constantin Necula de la Oradea, din data de 14 februarie 2017. La sfarsitul conferintei, aceasta a pus parintelui o intrebare si a asteptat cu sufletul la gura un raspuns la framantarile sale interioare. Durerea resimtita in urma raspunsului primit este infatisata in randurile mesajului pe care ni l-a trimis. In urma unor articole critice la adresa parintelui Necula, de pe blogul nostru, s-a simtit incurajata sa trimita si ea marturia ei ce infatiseaza, in mod evident, raportarea acestuia la problemele tinerilor. Ne face si pe noi sa ne intrebam, inca o data, daca avem de-a face cu reale preocupari fata de framantarile oamenilor sau mai degraba precumpanesc tendintele de vedetisme si cautarea, in acest sens, a unor raspunsuri ce starnesc rasete si aplauze.

Va prezentam mai jos partea filmata din conferinta la care se refera acest mesaj iar mai apoi scrisoarea tinerei ce astepta un raspuns cat de cat pertinent din partea parintelui. Sublinierile ne apartin.

Mesajul fetei:

"Mi-este greu sa scriu, pentru ca  imi bat singura un spin in inima, intr-o rana peste care s-a mai pus si sare… si cu greu s-a dizolvat in timp. Am mers la conferinta parintelui Necula (de ziua indragostitilor, ziua comerciala cand toata lumea si toate tarabele pun presiune pe tine si te "forteaza" sa fii indragostit , ziua destinata cuplurilor, ziua cand ma simteam cel mai singura si eram singura - asa zisa zi a iubirii) in speranta aflarii unui raspuns care sa decida in locul meu, un raspuns obiectiv, sincer, un raspuns de la Dumnezeu. Logodnicul meu care cu 2 luni inainte de nunta, a flirtat  cu o colega de serviciu (asa am perceput eu discutia citita pe mailul lui personal) cu toate ca relatia mergea bine si nu sesizam nici o schimbare comportamentala sau afectiva  fata de mine si am decis sa rup logodna, fara sa ii dau ocazia sa vorbeasca si sa se explice in fata mea. Am pus si eu o intrebare la finalul conferintei, sub  anonimat, asteptand cu nerabdare si cu sufletul la gura sa imi primesc raspunsul.

Cand a citit intrebarea de fata cu toata lumea, incercam sa nu ma dau de gol fata de cei din jurul meu, tradand un comportament rusinat si prea curios, am stat cuminte in coltul meu cu urechile radar. A inceput sa ironizeze : " vai… au baut de la aceeasi tasnitoare" si pe urma sa ma ironizeze : "s-a prins fata… deci a baut lapte" si mi-a trantit un raspuns ca finalul unui banc, al unui show, al unui stand up comedy. Din 3 fraze m-a rupt in bucati… abia ma tineam pe picioare schitand un zambet fals (toata sala radea) incercand  sa nu izbucnesc in lacrimi... am mai stat la inca 3 intrebari citite, tot din acelasi motiv rusinat, sa nu dau lumii de banuit ca mi-am primit raspunsul  si am plecat. Toata noaptea am stat si m-am gandit la "curva" de colega a lui si la "curvarul" de logodnic ce l-am ales (tot ce este cu ghilimele sunt citate de la el). Fara sa analizeze situatia sau sa o cunoasca mi-a dat un raspuns sec, transant si pe placul tuturor, mai putin al meu.

Invelisul in care se prezinta si in care vorbeste despre biserica si ne raspunde noua tinerilor, este unul atragator, manipulant, pe limbajul nostru. Nu l-am simtit cu har si nici nu am simtit ca acel raspuns vine de la Dumnezeu.  Asa ca a doua zi am mers la duhovnicul meu, care ma cunoaste si ne cunoaste si am gasit raspunsul obiectiv si sincer.

Sa iti terfeleasca in ironii, glume, rasete cineva durerea… nu isi da seama ca aceste raspunsuri la durerile oamenilor pot avea efecte negative, mai ales daca persoana in cauza este mai slaba de inger si poate comite un pacat care trage dupa sine pe altii sau alte pacate... nu cred ca este Hristos cel care a vorbit prin el"

Va rog sa postati tot ce am scris mai sus , tot ce este cuprins intre ghilimele si sa puneti initialele mele.

Multumesc!!!!

C.N.