Duminica Pogogârea Sfântului Duh
Ev.XXV, 14-30.
1.În ceea ce privește talanții nu
este vorba despre bani, ci e vorba despre virtuți, despre darurile pe care le
împarte Dumnezeu fiecărui om după mintea lui și după puterea fiecăruia.
3.Nici Dumnezeu nu pretinde mai
mult decât am fost înzestrați cu darurile Duhului Sfânt, dar dorește ca fiecare
să sporească darurile cu care a fost înzestrat de către Dumnezeu.
4.N-a avut pretenții ca cel cu un
talant să lucreze cât cel cu cinci talanți sau ca cel cu doi.
5.Osânda lui constă în faptul că
n-a ostenit deloc la împreună-lucrare cu darul care i s-a dat.
6.Un exemplu viu grăitor este
acela al văduvei care, din puținul ei, a dăruit bisericii bănuțul ei și pentru
acest fapt a fost lăudată de Mântuitorul.
7.Noi oamenii pe lângă faptul că
nu lucrăm cu darurile pe care ni le-a dat
Dumnezeu, în loc să ne recunoaștem lenevirea sufletească osândim pe
Dumnezeu Care ne-a dat darurile. Mare
păcat față de Dumnezeu și față de semeni.
8.Că nu numai față de Dumnezeu
suntem nemulțumitori în lenevia noastră sufletească, ci uneori chiar și față de
oamenii care ne ajută. În loc să le mulțumim pentru ajutor îi osândim că nu
ne-au ajutat mai mult.
9. Nu trebuie să uităm niciodată
că Dumnezeu nu este numai bun ci și drept.
10.Cum era să nu aplice dreptatea
Lui acestui necunoscător care și-a îngropat talantul?
11.Câtă nepăsare la cel cu un talant
față de darul pe care i l-a dat Dumnezeu. Nici o lucrare pentru a înmulți talantul.
Nici o încercare. Această nepăsare trebuia să fie pedepsită de Dumnezeu.
12.Faptul că ia de el talantul
și-l dă celui cu zece talanți însemnează că neîntăriți în virtute repede
coborâm în nepăsare.
13.Să fim cu mare grijă
înstatornicia noastră pe a binelui cărare ca să devenim mai putenici în tăria
credinței noastre.
14.Întăriți în această putere a
credinței înțelegem mai bine realitățile existenței și nici într-un caz nu vom
deveni nepăsători, ci din contră, cu frică de Dumnezeu și cu râvnă pentru
păzirea poruncilor.
15.Nu Dumnezeu Cel drept este
cauza osândei noastre, ci noi suntem aceia care ajungem la osândirea personală.
Text preluat din PS Ioan Mihălţan, episcopul Oradiei „Idei
din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste
an”, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1999, pp.101-103
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.