Ezoterismul stiinta sau religie? Caracterul ascuns al ezoterismului si scopul sustinerii miscarilor ezoterice la nivel mondial.

Motto: „Nici un om responsabil spiritual nu poate urmări distrugerea crestinismului“. Einstein

Miscarea New Age are rolul de a aduce o uniformizare religioasa de tip sincretist la nivel mondial. In acest scop sustine miscarile mistice oculte asiatice pe care, in tarile crestine, le prezinta a fi doar o “stiinta” dand impresia ca nu are nici un tel religios. Uneori se camufleaza sub psihiatrie sau filozofie. Ascunzand aspectul religios se creaza o deschidere mai usoara spre prozelitism.

Aceste miscari oculte sunt pliate in fiecare tara/zona in functie de traditiile, sensibilitatile si nivelul cultural istoric si religios al adeptilor. In Romania ultimilor 10 ani ezoterismul este intalnit si ca parte integranta in miscarea de revenire la paganismul dacic din perioada ante-crestina. Majoritatea curentelor daciste promoveaza cultul zeului Zalmoxe[1], pe langa cel al zeilor indieni[2].

Asociatii si fundatii ezoterice avand in frunte lideri ca Oreste Teodorescu, Daniel Roxin, Constantin Biris jr., Claudian Dumitriu (zis Comandorul), Ovidiu Dragos Argeseanu etc. promoveaza curente daciste in Romania prin care pe multi ii duc in ratacire ajungandu-se la devieri mari de la principiile morale si duhovnicesti ale poporului roman.

Liderii ezoterici din Romania le recomanda adeptilor sa nu citeasca articole sau carti in care se demasca oculta ezoterista. Desi fac lucrarea masoneriei, acesti lideri le spun adeptilor ca tot ce scrie in defavoarea sectelor pe care le conduc sunt lucrarile unei conspiratii mondiale.

Multi dintre participantii la cursurile de initiere in ezoterism traiesc cu impresia ca practicile pe care le fac nu contravene normelor morale si religiei crestine. Biserica Ortodoxa nu este de accord cu aceste practici.

Referitor la cele relatate mai sus vom reveni cu amanunte. Prezentam in cele ce urmeaza marturia[3] unui fost ezoterist (practicant yoga) care dupa ce a stat cativa ani in Tibet a ajuns la concluzia ca sectele mistice din India sunt oculte. Important de analizat este descoperirea facuta la o biblioteca din manastirile tibetane in care este evidentiat ritualul ocult si consecintele acestuia descrise de un “maestru” spiritual in gradul cel mai

inalt:

      “Ashramul din Mongyr dispunea de o bibliotecă pentru uzul membrilor săi. Majoritatea cărtilor din dotare erau cele ale gurului, traduse în diverse limbi. Existau foarte putini alti autori în afara celor din cercul restrâns al gurului. Una dintre exceptii era swami Vivekananda. Nu stiu dacă îl numărau printre înaintasii lor spirituali sau îi apreciau pur si simplu scrierile.

      Asadar, acest swami Vivekananda a devenit celebru în Occident, cu precădere în Anglia si America, la începutul secolului XX. Si-a petrecut viata conferentiind despre hinduism oriunde era solicitat. S-a străduit să întemeieze si câteva centre hinduse, bucurându-se de ceva mai mult succes în America. Această misiune i-a fost încredintată ca si datorie a vietii sale de către maestrul său, gurul Rama Krishna, un mare „sfânt“ al hinduismului. A murit în jurul anului 1930.

      Citisem câteva din cărtile sale, fapt pentru care mi-a stârnit un viu interes testamentul lui, pe care l-am găsit într-unui din rafturile bibliotecii. O carte cu putine pagini, pe care însă n-o mai văzusem, si nici nu mai auzisem vreodată despre ea. De altfel, n-am mai întâlnit-o până astăzi nicăieri altundeva. Am început deci să o citesc. Foarte curând, am rămas stupefiat de continutul ei! Era mărturisirea existentei unui efort sistematic, concertat cu precizie de-a lungul mai multor etape, cu scopul schimbării politice si, în cele din urmă, a cotropirii lumii occidentale crestine de către conceptiile orientale. Punctul terminus al acestui plan era distrugerea definitivă a crestinismului.

     Vivekananda vorbea de o riguroasă strategie care fusese initiată cu câteva generatii înainte de el si care se afla deja în curs de aplicare. În stadiul actual, se urmărea pregătirea mentalitătii occidentale pentru asumarea conceptiilor orientale despre lume si Dumnezeu. Planul în sine era conceput de niste fiinte spirituale superioare, în orice caz nu de către oameni, din câte lăsa să se înteleagă textul. Vivekananda se socotea un umil slujitor al acestui plan, si se plasa pe sine într-o serie de nume apartinând altor oameni care îsi puseseră în trecut viata în slujba aceluiasi scop. Era satisfăcut de felul în care se achitase de partea sa de datorie, si părăsea această viată „împlinit“.

     M-a impresionat, pe de o parte, mărturisirea fătisă a faptului că există o veritabilă strategie de cotropire religioasă a lumii occidentale, iar pe de altă parte, caracterul atât de pervers al acestui plan.

     Cine ar fi bănuit, de exemplu, că stiinta psihiatrică a fost utilizată în acest scop? Părintele psihiatriei contemporane, Karl Jung, nu face nici o descoperire novatoare, asa cum ar fi multă lume tentată să creadă. El colectează pur si simplu toate „revelatiile“ hinduismului despre sufletul omenesc, despre structura si functionarea lui, converteste definitiile sanscrite într-un limbaj personal, simplu si accesibil, le cosmetizează cu o terminologie stiintifică si le prezintă societătii occidentale ca pe niste noi descoperiri. Pe măsură ce ele sunt receptate cu entuziasm în medii tot mai largi, Jung elaborează lucrări al căror caracter metafizic devine din ce în ce mai explicit, pentru ca la sfârsitul vietii să-si mărturisească public atasamentul fată de hinduism. Câtă lume a fost avizată asupra farsei jucate de Jung? Un cititor pasionat al cărtilor sale este deja influentat, acomodat cu o întreagă suită de conceptii hinduse. Este un exemplu tipic de infiltrare ocultă a unor anumite tipuri de idei...

     Demersul acesta continuă cu succes în zilele noastre. Imbrăcarea hinduismului într-o haină „stiintifică“ îl face mai usor digerabil. Nu sunt prea multi oamenii care se întreabă serios ce poate avea stiintific în ea o conceptie incontrolabilă prin ratiune si experientă. Cât de stiintific poate fi un sistem care se bazează pe teoria karmei, sau pe teoria reîncarnării? Este nimic altceva decât metafizică pură, credintă pură, adică religie.

     Din păcate, lumea se lasă usor înselată de acest ambalaj „stiintific“. Astăzi, la ani de zile după vizita mea, actualul guru Niranjananda si-a botezat ashramul „universitate“, s-a autoproclamat „rector“ al ei, si a demarat inclusiv o serie de programe „postuniversitare“. Pe deasupra, pretinde cu emfază că „această universitate este cea dintâi de acest fel din lume“ (nr. 3/1999 al propriei reviste, p. 24). El „uită“, desigur, că altii de teapa sa i-o luaseră deja înainte, întemeind asa-numita „Universitate Spirituală Mondială Brahma Kumaris“. Întregul proiect s-a izbit atunci de opozitia O.N.U. si a Universitătii din Hamburg.

     Totusi, atractia occidentalilor fată de spiritualitatea hindusă este astăzi o realitate, în contextul în care catolicismul si protestantismul, aceste devastatoare erezii, au reusit să distrugă în Apus autentica traditie spirituală crestină. Însetând după ceva mai profund, oamenii descoperă întâi yoga, iar apoi sfârsesc prin a deveni hindusi. Există regiuni, precum nordul Americii, în care yoghinii din ashramuri au fost dusi chiar si la mănăstiri catolice cu scopul de a-si propovădui „stiinta“. I-au invitat însisi călugării catolici, care au pus la dispozitie spatiul monastic si toată logistica necesară, au adresat invitatii publicului larg si au sustinut inclusiv financiar „cursurile“ de yoga! De vreme ce L-au pierdut pe Hristos, fireste că se hrănesc acum cu roscove...

     Al doilea lucru care m-a impresionat a fost legat de ceea ce am descoperit într-un alt periodic pe care îl tipărea asezământul. Existau aici relatări despre diverse evenimente din viata gurului. Iată ce povestea la un moment dat el însusi:

     „Când eram mai tânăr, călătoream prin satele Indiei. Într-un sat oarecare, un om pe care îl ajutasem foarte mult s-a oferit să mă învete cum să chem spiritele din lumea de jos. [...] Am mers apoi într-o seară la cimitir cu câtiva ucenici de-ai mei, si am aplicat cele pe care le învătasem. Dar când au venit spiritele, nu le-am putut tine piept, asa încât le-am îndreptat asupra uneia dintre discipolele mele, pe care au luat-o în stăpânire. A fost chinuită foarte tare si în cele din urmă a murit. Pentru a mă purifica de această faptă, am stat trei zile si trei nopti în apele Gangelui“.

     Ce ar trebui să mire pe cineva mai întâi în această relatare? Vizita nocturnă la cimitir? Invocarea spiritelor? Dirijarea lor împotriva tinerei fete? Cum se cheamă aceasta: spiritism, magie, satanism? Oricum ar sta lucrurile, în nici un caz stiintă! Iar în ce priveste spiritele din lumea de jos, ce altceva puteau fi ele, dacă nu demonii despre care ne previne Evanghelia?

     La fel de socantă este si calitatea morală a gurului, care pentru a se salva pe sine îsi sacrifică discipola care îi încredintase trupul, sufletul, mintea si întreaga ei viată! Apoi individul îsi „spală“ calm si imperturbabil crima morală în... apele Gangelui! Apropo, calitatea apei unui râu de a spăla constiintele înnegrite si vinovate este un fapt dovedit stiintific, sau o conceptie pe de-a-ntregul religioasă? Din câte cunosc, râul Gange este considerat sfânt numai de către hindusi. Nici musulmanii, nici buddhistii, nici taoistii, nici crestinii nu împărtăsesc o asemenea credintă. Cu atât mai putin oamenii de stiintă. Orice practicant al „stiintei“ yoga se comportă în realitate ca un credincios, ca un hindus.

     Ne putem întreba de ce aceste cercuri de oameni de factura lui Vivekananda încearcă să ne submineze credinta în mod indirect si ocult, de ce îsi prezintă oferta sub o aparentă stiintifică si de ce nu se încumetă să ne propună deschis si onest credinta lor, dându-ne posibilitatea de a o supune în cunostintă de cauză comparatiei cu credinta crestină. Evident că oamenii vicleni nu înteleg să folosească decât mijloace de actiune pe măsură. Rătăcind pe altii si rătăciti fiind ei însisi, vor merge din rău în mai rău..., spune Scriptura (II Tim. 3, 13).” 

Vedeti si New Age si dacismul in Romania:  
http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2013/07/new-age-si-dacismul-in-romania.html

Parintele Arsenie Boca, maestru spiritual sau duhovnic ortodox?: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2014/06/parintele-arsenie-boca-maestru.html

---

[1] Printre cei care promoveaza zalmoxianismul sunt si unii “maestri” spirituali care din pelerinaje si cursuri de initiere isi fac un castig material fabulos. In aceste interese sunt implicati si patroni ai unor pensiuni unde se desfasoara astfel de activitati.

[2] Printre zeii conceputi de mintile omenesti, in India intalnim: Ravana, Rama si Sotia lui Sita, Hanuman, Shiva cu sotia Paravati, Krishna, KaliGanesha, Vishnu, Yama etc. Despre acesti zei facuti de maini omenesti prorocul David spune: “idolii neamurilor sunt demoni” Ps 95,5.

[3] Dionysios Farasiotis din Grecia. Acesta, la muntele Athos, a cunoscut trairea ortodoxa autentica si, in Tibet, cea a sectelor ezoterice asiatice. In cele din urma a ales sa ramana ortodox. Experientele sale au fost scrise in cartea “Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie” a carei traducere in limba romana a fost publicata la editurile Cartea Ortodoxa si Egumenita. Textul prezentat aici este un subcapitol intreg intitulat “Ce am descoperit in biblioteca lor” in carte fiind cuprins intre paginile 261-265. Exista si pe internet in format pdf. Liderii ezoterici nu spun adeptilor despre existenta acestei carti.