Peste
10 milioane de metri cubi de apă şi 4,5 milioane de metri cubi de
steril toxic s-au scurs în râurile şi lacurile regiunii canadiene
British Columbia, în urma unui accident produs pe data de 4 august, la
mina de exploatare a cuprului şi aurului Mount Polley, prin ruperea
barajului iazului de decantare.
Sterilul de la mina canadiană, care, conform publicaţiei Vancouver Observer, ar fi suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, ameninţă în continuare oraşele Quesnel şi Likely, ducând la interzicerea consumului de apă şi declararea stării de urgenţă în districtul regional Cariboo. Conform publicaţiei Vancouver Observer, sterilul ar putea să conţină cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum şi mercur.
Potrivit Alburnus Maior, organizaţie fanion în lupta împotriva avizării exploatărilor cu cianuri în Munţii Apuseni, barajul minei Mount Polley este construit din arocamente, acelaşi tip de baraj fiind preconizat şi la Roşia Montană sau Certej, iar proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultanţă Knight Piésold, aceeaşi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei, situat la doar 2 km în amonte de Abrud.
Sterilul de la mina canadiană, care, conform publicaţiei Vancouver Observer, ar fi suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, ameninţă în continuare oraşele Quesnel şi Likely, ducând la interzicerea consumului de apă şi declararea stării de urgenţă în districtul regional Cariboo. Conform publicaţiei Vancouver Observer, sterilul ar putea să conţină cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum şi mercur.
Potrivit Alburnus Maior, organizaţie fanion în lupta împotriva avizării exploatărilor cu cianuri în Munţii Apuseni, barajul minei Mount Polley este construit din arocamente, acelaşi tip de baraj fiind preconizat şi la Roşia Montană sau Certej, iar proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultanţă Knight Piésold, aceeaşi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei, situat la doar 2 km în amonte de Abrud.
Greenpeace atrage însă atenţia că în
comparaţie cu proiectul de la Roşia Montană, care prevede construirea
unui iaz de decantare pe o suprafaţă de 200 de hectare, iar barajul ar
urma să aibă 185 metri înălţime, iazul de decantare unde a avut loc
accidentul luni are o suprafaţă de aproximativ 170 de hectare.
Analiza superficială a condiţiilor de
mediu sau a stabilităţii amplasamentelor iazurilor de decantare de către
companiile miniere şi atitudinea complice a autorităţilor de mediu
creează, în cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de
catastrofe, mai atrage atenţia Alburnus Maior, reamintind că dezastrul
ecologic din Canada nu este un caz izolat, ci doar cel mai recent
dintr-o listă foarte lungă de tragedii cauzate de breşe în pereţii sau
barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în
România, la Certej, unde, în anul 1971, 89 de oameni au murit înghiţiţi
de steril, şi în Baia Mare, în anul 2000.
Autorităţile canadiene analizează
cauzele cedării barajului, un purtător de cuvânt al Ministerului
Mediului canadian declarând că doar în luna mai operatorului minier i-au
fost date cinci avertismente pentru depăşirea nivelului permis al
apelor uzate în iazul de decantare. Totodată, liderul populaţiei
indigene (First Nations), Bev Sellers, a declarat că semnalele lor
privind siguranţa iazului au fost continuu ignorate. 10 milioane de
metri cubi de apă şi 4,5 milioane de metri cubi de steril s-au deversat
în Polley Lake, potrivit ministrului responsabil cu energia şi mineritul
din regiune. Locuitorii au fost avertizaţi să folosească doar apă
îmbuteliată pentru gătit şi spălat până vor primi notificări asupra
calităţii apei; autorităţile au trimis probe de apă la laboratoare
pentru testare.
Potrivit Greenpeace, care citează
informaţii oficiale publicate de presă, în ultimii ani, compania
Imperial Metals Corp, proprietarul minei, a depozitat la locul
exploatării cantităţi din ce în ce mai mari de substanţe toxice precum
arsenic, mercur şi plumb. Compania a raportat către autorităţile
canadiene materialele deversate în iazul de decantare anul trecut. În
raport apar 326 de tone de nichel, peste 400 de tone de arsenic, 177 de
tone de plumb şi 18.400 de tone de cupru şi alţi compuşi; toate acestea
au fost depozitate în iazul respectiv în 2013, scrie Greenpeace. Din
analiza imaginilor cu spărtura digului, adâncimea apei şi sedimentelor a
fost în jur de 25-30 de metri, ceea ce înseamnă o capacitate de
50.000.000 de metri cubi – potrivit rapoartelor, în urma accidentului au
fost deversate 14.500.000 de metri cubi de apă şi sedimente.
Cariboo este o zonă unde încă o
companie, Taseko Mines Ltd, a propus deschiderea minei New Prosperity, o
mină de aur şi cupru. Guvernul canadian a blocat de două ori
deschiderea acestei mine din cauza problemelor de mediu. Compania a
contestat decizia în instanţă. Reacţii în România
Post scriptum: Foarte important !
Catastrof a avut loc pe 4 august 2014,deci in urma cu o saptamana.Toata
mas-media romaneasca-ziare,televziuni, radio-pastreaza o tacere suspecta
despre nefericitul eveniment.Ia ghiciti de ce!?
Sursa: I0n Coja
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.