Duminica Întâia a Sfântului şi Marelui Post
Ev. Ioan I, 44-51
1.Întâlnirile Mântuitorului cu unii oameni nu erau întâmplătoare, erau providenţiale. Urmăreau folos pentru cei mulţi.
2.Cazul lui Filip era legat de Natanail.
3.Cuvintele pe care le-a adresat Mântuitorul unor persoane şi ferma hotărâre de a-L urma pe Mântuitorul dovedesc o strânsă legătură între această hotărâre şi darul revărsat de Mântuitorul asupra acestor persoane.
4.Interesant felul lui Filip care avea un suflet mare, nu-şi dorea doar pentru sine mântuirea, ci şi altora. Aşa se explică faptul că îl duce şi pe Natanail la Mântuiorul.
5.Întâlnirea lui Filip cu Mântuitorul rodeşte întâlnirea dintre Natanail şi Mântuitorul.
6.Se pare că persoana principală din Evanghelie este Natanail – nu cu Filip.
8.Ca şi în cazul lui Zaheu, Mântuitorul apreciază felul de a fi al lul Natanail. Acest fel de a fi a fost sinceritatea.
9.Omul sincer spune tot ce are pe suflet, fără ascunziş, necăutând vreun interes personal, ci adevărul.
10.Ca oameni, cunoaştem doar în parte adevărul.
11.Adevărul cunoscut de Natanail n-a fost deplin, îndoindu-se cum că din Nazaret poate fi ceva bun?
12.Chemarea lui Filip: ”vino şi vezi” stă mărturie că întâlnirea cu adevărul răstoarnă multe în fiinţa noastră greşit înţese de noi şi îndeosebi întâlnirile cu Mântuitorul; amintim femeia din Samaria, Zaheu şi în cazul nostru Natanail.
13.Mântuitorul, ca Adevărul suprem, se dovedeşte mare cunoscător al persoanei umane, mare descoperitor al puterilor ascunse ale inimii omului, mare dezlegător de taine. Ca oameni ne mirăm când cineva ne descoperă tainele inimilor noastre cunoscute de noi înşine. Acesta a fost cazul la Natanail.
14.De ce s-a mirat că a fost văzut sub smochin de Mântuitorul? Pentru că mama lui i-a mărturisit un eveniment al vieţii sale şi anume: pentru a-l scăpa de prigoana lui Irod l-a ascuns sub smochin, l-a acoperit cu frunze. Acest eveniment ştiut atunci de el şi mama lui, Natanail rămâne mirat că-l cunoştea şi Mântuitorul.
15.Deseori rămânem miraţi şi preocupaţi de lucruri mărunte ce ni se par mari. Natanail socoteşte mare evenimentul acestei descoperiri. Evenimentul neînsemnat în raport cu cunoaşterea tainelor Împărăţiei lui Dumnezeu.
16.Fapt desluşit de Mântuitorul : mai mari decât acestea vei vedea.
17.Mântuitorul apreciază această sinceritate a lui Natanail, deşi era în defavorul Lui.
18.Tainele mari ale dumnezeirii sunt chiar mai presus decât înţelegerea îngerilor. Mântuitorul vorbeşte aici despre strălucirea şi măreţia Împărăţiei lui Dumnezeu.
19.Fiind şi duminica Ortodoxiei ne dăm seama că adevărul e greu de înţeles de noi oamenii. În decursul istoriei a fost răstălmăcit în diferite păreri, una mai străină decât cealalată privind persoana Mântuitorului, a Sf. Treimi, a Bisericii, a darurilor mântuitoare ale Bisericii, a Sf. Icoane, etc.
20.Ceea ce însemnează că lumina adevărului nu poate fi înţeleasă în întunecimea patimilor. Dacă am deveni stăpâni peste patimi am ieşit din întunecimea unor păreri greşite şi am fi luminaţi de lumina adevărului. În această privinţă avem exemplul viu al Sf. Părinţi ai Bisericii Ortodoxe care au trăit în lumina adevărului, care s-au distanţat de noi cei mai puţin cunoscători ai adevărului şi au devenit mari apărători ai adevărului, mari conştiinţe ale Bisericii.
21.Dovada, astăzi, se constată că înstrăinarea de adevăr duce la diferite păreri şi ca urmare la împărţirea în atâtea confesiuni.
22.Sf. Părinţi ai Bisericii, ca mari cunoscători ai adevărului nu numai că au apărat adevărul, erau în stare să moară pentru El, „eroi ai spiritului”.
23.Bine este nouă să primim adevărul aşa cum a fost propovăduit de Biserică prin Sf. Părinţi luminaţi de lumina adevărului.
24.Să avem şi noi o contribuţie spre urcarea, spre descoperirea adevărului şi această contribuţie va fi în potolirea şi curăţirea de întreitele valuri ale păcatelor şi ajungînd să zicem:”în lumina ta vom vedea lumina”!
Text preluat din :
PS Ioan Mihălţan,Episcopul Oradiei. Idei din Sfintele Evanghelii pentru predicile duminicilor şi sărbătorilor de peste an, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, Oradea, 1999, p.173-175
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Decizia de publicare a opiniilor dvs. ne aparţine în întregime. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. va revine în exclusivitate. In cazul in care contin expresii necuviincioase sau calomnii suntem nevoiti sa-l anulam. Va multumim pentru intelegere.