Un schit în inima Daciei…

Aproape de vechea reşedinţă dacică, Sarmizegetusa Regia, pe „Valea Rea” de sub „Vârtoapele” din judeţul Hunedoara, în urmă cu aproximativ patru ani, a început construirea unui lăcaş monahal. Iniţiativa aparţine asociaţiei „Sarmizegetusa Regia” din Hunedoara, al cărei preşedinte este Mihai Alionescu. Sfântul lăcaş, unde o mână de măicuţe se roagă pentru neamul nostru, poartă numele: „Schitul Sfinţilor Români – Grădiştea de Munte” având două hramuri.

    Minunat este peisajul specific zonei, la o altitudine de peste 700 metri, schitul fiind situat în poieniţa „Preluca dintre Văi” între două pârâiaşe, înconjurat de munţi. Din traseul care duce spre Sarmizegetusa, după localitatea Costeşti, este o ramificaţie, un drum de ţară, de aproximativ 4 km ce leagă schitul de lume.

    După unele mărturii, regele dacilor, Burebista, a avut ca reşedinţă cetatea Costesti-Cetăţuie iar, puţin după moartea sa, "marele preot" Deceneu a mutat capitala în muntele sfânt al dacilor Kogaion, care se presupune că ar fi fost în apropierea cetaţii Sarmizegetusa. Ultimul rege dac a fost Decebal şi a avut centrul regatului la Sarmizegetusa Regia. Schitul „Sfinţiilor români” se află între cele două reşedinţe dacice: Costeşti şi Sarmizegetusa.

    Sfinţirea locului pentru biserică a fost făcută de PS Timotei al Aradului la 1 octombrie 2008, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), iar în toamna aceasta, PS Gurie al Devei şi Hunedoarei, a dat binecuvântarea pentru al doilea hram: „Sfinţii Români” (a doua duminică după Rusalii). În incinta schitului există şi un mic paraclis cu hramul „Sfântul Grigorie Palama” (14 noiembrie). 

Ion si Ana - parintii doamnei Maria Alionescu

Localnicii, si măicuțele de la schit, ne povestesc că poienița unde este schitul a fost a unor țărani din Grădiștea de Munte, numele lor fiind Ion și Ana Alionescu. Aceștia și-au dorit ca pe acest loc sa fie o mănăstire de măicuțe, dar visul nu l-au putut îndeplini. Erau oameni săraci, iar regimul comunist nu le dădea aprobările necesare. Fiica Maria și ginerele Mihai Alionescu au dus la îndeplinire dorința acestora: "Am fost pe la mănăstirile din Moldova și am văzut cât este de frumos. Mi-am dorit să fac și aici o mănăstire" - spune ginerele Mihai Alionescu. Cine reușește să stea de vorbă cu doamna Maria poate auzi lucruri frumoase despre mama ei Ana, pe care și le amintește cu drag.

Biserica este din lemn de brad, meşter fiind vestitul dulgher al zonei Ion Marian. La ridicarea acesteia au contribuit locuitori din satele învecinate. 

    Preşedintele asociaţiei „Sarmizegetusa Regia”, domnul Mihai Alionescu, spunea: „Frumuseţea bisericii, frumuseţea locului unde este amplasat schitul, frumuseţea istoriei acestui neam românesc care s-a perpetuat pe aceste meleaguri, am dori să pătrundă duhovniceşte în inimile şi sufletele monahilor şi monahiilor ce vor vieţui de-a lungul timpului aici în acest lăcaş binecuvântat de Maica Domnului, pentru a putea lumina şi aprinde scânteia divină în sufletele păcătoase ce vor dori să vină aici pentru a-şi uşura desaga grea cu păcate pe care o ducem fiecare dintre noi mirenii. Dorim pace şi iubire între oameni, sănătate şi înţelepciune clerului şi să nu îngăduie reformatori în Biserică, să ţină vie şi nealterată calea cea dreaptă a credinţei noastre strămoşeşti pentru a ne deschide uşa spre mântuire.”

     Vicepresedintele asociaţiei, domnul Vasile Inăşescu, fost viceprimar al comunei Orăştioara de Sus, a susţinut cu multă ardoare ridicarea acestui aşezământ monahal: „Nu fie spre lauda noastră sau a cuiva anume dar mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ce s-a putut face până acum. Sperăm că maicile şi părintele care au venit aici să ducă mai departe această lucrare atât duhovniceşte cât şi administrativ. Planurile sunt mari şi sperăm să se şi împlinească. Se intenţionează să se facă în viitor un atelier de veşminte preoţeşti şi articole pentru necesităţile bisericeşti şi a tradiţiei neamului nostru, dar şi o activitate duhovnicească mai intensă. Noi, ca asociaţie vom susţine mai departe, după posibilităţi, tot ce se va face aici pe viitor”.

    Ieromonahul Eftimie Mitra, duhovnicul schitului, spune că: "sfintii români sunt dovada incontestabilă a continuității noastre pe aceste locuri, de la formarea poporului român și până în prezent. Ei au fost și rămân în continuare o călăuză pentru viața noastră, pentru neamul nostru."

    Maica Domnului şi Sfinţii români să fie călăuză vieţuitorilor acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu şi întregului neam românesc.

Marcel Breb

    În cadrul schitului funcționează  și un atelier de croitorie și broderie. În acest atelier maicile realizează costume populare, ii tradiționale, veșminte preoțești etc. Pentru detalii vezi link-ul: http://portulpopular.blogspot.ro/ 

Troița de la intrarea în schit. 

Este închinată Sfântului Apostol Andrei, cel care, conform atestărilor istorice, a încreștinat primii localnici pe teritoriul Daciei. Alături de Sfântul Andrei, în Scitia Mică, a mai fost și Apostolul Filip. La încreștinarea poporului român au mai contribuit și misionarii convertiți de Apostolul Pavel la sud de Dunăre. Conform atestărilor, acești misionari au propovăduit și în nordul Dunării până la Carpați. În vestul țării, în Campia Panonică, a propovăduit și Apostolul Andronic (ucenic al lui Pavel). Datorită acestora s-au înființat primele episcopii ortodoxe pe teritoriul țării noastre, încă din primul secol de creștinism.

Ținând seama de acestea, nu greșim să spunem că, în România, creștinismul este de origine apostolică.

La mijlocul troiței este o mică cruce în formă de X, numită crucea Sfântului Andrei, care este declarat și ocrotitorul  neamului nostru.

Despre Sfinții Români: http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/13/bine-ati-venit.html

Vedeţi şi alte imagini accesând linkul: http://www.flickr.com/photos/69018227@N02

Imagini inedite: http://www.poartasprecer.ro/2012/09/schitul-sfinii-romani-gradistea-de-munte.html

Cu Valentin de Boboteaza în munţii din jurul schitului: http://www.poartasprecer.ro/2013/01/cu-boboteaza-prin-m-tii-orastiei.html

Emisiune la radio Trinitas de hramul paraclisului: http://www.trilulilu.ro/muzica-acustica/hram-de-sf-grigorie-palama-la-schitul-sfintii-roma

Noutăți găsiți pe pagina de facebook a schitului: https://www.facebook.com/Schitul-Sfintii-Romani-1403136796648211/

Acces rutier: 

1. Orăştie – Căstău – Costeşti – spre Grădiştea de Munte (conform indicatoarelor rutiere).

2. Calan - Ocolisul mic - Ludesti - spre Gradistea de Munte (conform indicatoarelor rutiere)

Adresa poştală: Schitul "Sfinţii români", sat Grădiştea de Munte nr. 61/A, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara, cod poştal: 337329;

Contact: 
      tel. 0749 233.378 secretariat

0765 723.232 (telecom, whatsapp), - maica stareta Nectaria Vaida
             0775 139.043 (orange, watshapp, vieber) - pr. Eftimie Mitra
     email:  sf.romani@yahoo.com

Coordonate geografice (dupa GPS auto): 709 m. altitudine, 45,65924 lat. N şi 23,22790 long. E. 

Pentru cei care doresc sa doneze 2% :

Cont bancar : RO05BRDE220SV48500222200

C.U.I.  27401411